Statiunea balneara Baile Tusnad

Cap 1. Consideratii generale priviind statiunea Baile Tusnad Data cea mai probabil pentru fondarea staiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoas a unui fiu de cioban a atras atenia asupra efectului terapeutic a apelor minerale, dup care sa pus bazele unei societi pe aciuni n vederea exploatrii staiunii n anul 1845. Cu ocazia revoluiei din anul 1849 staiunea este distrus, reconstrucia ncepe abia n 1852. Numele Bile Tunad apare n 1861. Staiunea de renume European a fost declarat ora n 1968. Despre apele minerale din zona Tunadului exist dovezi scrise nc din secolul XVIII, n care se menioneaz existena unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de ctre localnicii satelor din apropiere. Staiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale i mofete este recomandat pen tru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare i a sistemului nervos. Exist 44 izvoare naturale i foraje din care n prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stnescu, Apor, Ileana i Mikes) pentru cur extern. Prin cura intern se pot trata afeciuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato -colecistite cronice, boli metabolice i neuro endocrine. Prin cura extern bile sunt recomandate n afeciuni cardiovasculare, tulburri circulare, reumatice si nevroz astenic sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. Staiunea dispune de baz de tratament, unde se efectueaz bi carbogazoase calde, aplicaii cu parafin, hidroterapii i fizioterapii, gimnastic medical, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane i poate cura 800 de pacieni pe zi. Bazinul n aer liber este alimentat de apele Izvorului Bilor. Climatul subalpin, aerul puternic ozonat, bogat n aerosoli i ioni negativi fac ca staiunea s dispun de un bioclimat tonic, favorabil reconfortrii psihice. Localitatea este accesibil pe DN 12, sau pe linia CF 400 Bucureti-Deda.

Pozitia geografica si accesibilitatea Pozitia geografica favorabila ii ofera Tusnadului numeroase posibilitati de legatura directa cu multe din orasele tarii. Statiunea este strabatuta de una din principalele cai ferate (Bucuresti-Brasov-Ciceu-Deda-Baia Mare-Satu Mare) si de soseaua asfaltata Brasov-Toplita. Pana la Tusnad sunt 233km de la Bucuresti si 67km de la Brasov. Bile Tunad sunt situate n partea sudic a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, ntre munii Harghita i Bodoc, ntr-un splendid defileu al Oltului. Pozitia n teritoriu i confer un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat n aerosoli rinoi i ioni negativi care fac ca staiunea s dispun de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortrii psihice. Infrastructura Soseaua serpuieste pe versantul rasaritean al lacului Ciucas, iar linia ferata trece intre lac si Olt, pe malul stang al acestuia. Apropierea de Baile Tusnad, cu trenul sau pe sosea, se anunta prin revarsarea bogata a padurilor pe ambii versanti ai defileului. Coloritul brazilor dar mai ales al foioaselor, fiind uimitor de variat, imprima muntilor un farmec neasemuit. Inca de la cariera de piatra de la Bicsad, inainte ca soseaua sa treaca peste un mic pod de piatra, se vede, inaltandu-se pe una din coastele muntelui Plesuvul Mare,<<Stanca Soimilor>> in ipostaza unei uriase cetati dominand prin maretia ei defileul Oltului. Calea de la Miercurea Ciuc spre Tusnad (32km) ofera din plin frumusetea campurilor dar si al padurilor. Pana la Sancraieni calea ferata si soseaua merg impreuna, apoi, calea ferata se pierde, spre dreapta, in directia Oltului. In vecinatatea statiunii, soseaua se inalta cu mult fata de apele Oltului care serpuiesc in vale, prin culoarul salciilor ce se apleaca de pe ambele maluri. De la intrarea in statiune soseaua incepe sa coboare lin printre padurile de brazi care abunda inca de la marginea statiunii, in timp de linia ferata va merge alaturi de Olt chiar si dupa ce va trece de Tusnad. Gara Bailor Tusnad se afla in interiorul statiunii. Tusnadul, refacut si modernizat, este astazi una dintre statiunile mult frecventate: vilele elegante (Vila Raza Soarelui, Vila Univers, Vila Speranta, Vila Panorama ) cu mare capacitate de cazare, instalatii moderne de tratament, asistenta medicala de inalta calificare, toate atesta existenta ritmului nou de viata

care a schimbat din temelii vechea fiziomomie, a statiunii ; in fiecare an se perinda un numar din ce in ce mai mare de vizitatori. Cadrul natural Baile Tusnad beneficiaza de un cadru natural foarte pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac din aceasta statiune balneara un loc ideal pentru tratamente medicale si refaceri psihice Cadrul natural a fost un factor determinant ca statiunea Baile Tusnad sa devina o statiune de o importanta internationala.

Relieful Existenta reliefului muntos vulcanic si mai ales stratificarea formatiunilor aduse de eruptii (diferite lave andezitice, piroclastice, cenusa etc.) asigura un potential mineralogic si chimic complex pentru apele din precipitatii. Acestea, dupa ce le strabat si ncorporeaza cantitati nsemnate de saruri, revin la suprafata sub forma izvoarelor minerale. Frecvent intra n asociere si CO2, ce provine de la adncimi mari pe linii de fractura, se remarca unele deosebiri n continutul chimic si temperatura. Cele de pe dreapta Oltului sunt carbogazoase, bicarbonate si calcice, au o mineralizare de numai 0,2 g/l si provin din apele de infiltratie ce spala lavele andezitice si aglomeratele vulcanice aflate aproape de suprafata, n continutul lor intrnd nsa CO2 rece venit de la adncime. Spre deosebire de acestea, izvoarele minerale de pe stnga Oltului au un continut chimic mai ridicat (5 g/l) si variat (feruginoase, carbogazoase), iar temperatura se ridica la 20 300 (mezotermale); ele provin de la adncimi mari si au debite bogate. Nu este exclus, ca la alimentarea unora, un rol important sa-l aiba apa din Lacul Sfnta Ana, care spre Vest si Sud strabate masa de piroclastice. Dintre izvoarele importante utilizate n cura balneara amintim Apor si Mikes (lnga Pensiunea 4), Ileana (alimenteaza baile mezotermale), Stanescu si Rudi (n Lunca Oltului). Sectorul vestic : Munii Climani situai n nordul defileului Mureului cu altitudini mari, unele peste 2.000 m. (Vrful Pietrosu 2.102 m). Munii Gurghiu dispui ntre defileul Mureului la nord, pasul Sica la sud, Depresiunea Giurgeului la est iar la vest dealurile Mureului i Subcarpaii Trnavelor. Munii Harghitei formeaz un lan lung de 70 km. i lat de cca. 25 km. cu vrfurile Harghita Racu de 1.757 m, Harghita Ciceu de 1.759 m. i Harghita Mdra de 1.800 m. Ei se delimiteaz de pasul Sica i obria Trnavei Mari la nord, de linia localitilor Feliceni, Vleni,Mereti i Mrtini spre vest, iar spre sud de Depresiunea i Munii Baraolt pe linia localitilor Herculian i Filia. n est limita trece pe la baza conului vulcanic Pietrosu i Depresiunea Ciucului. Sectorul estic : Munii Budacului se afl in sud-estul Munilor Bistriei ntre rurile Neagra Brotenilor, Borca i Bistricioara. Munii Giurgeului se prezint sub forma unei culmi prelungi ntre Munii Climani la nord, depresiunile Borsec i Bilbor n est i nord-est, Munii Hma n sud i depresiunea cu acelai nume la vest. Munii Hma dispui ntre apele Bistricioarei i prul Lavardi. Munii Ciucului situai la limita estic a Depresiunii Ciucului ntre obriile Oltului, Trotuului i Uzului. Munii Perani ptrund n judeul Harghita prin culmile nordice situate pe valea prului Vrghi. Zona de deal Dealurile Trnavei Mici se ntind de la valea Nirajului pn la prul Nicou Alb. Dealurile Odorheiului avnd culmile Tietrua, Cetatea Bdeni i Rez, dominante n partea vestic. Zona depresionar

Depresiunea Giurgeului pe valea superioar a Mureului cu o lungime de 40 km. i o lime maxim de 25 km. Depresiunea Ciucului este situat n partea central a Carpailor Orientali, drenat de cursul superior al Oltului i afluenii si i se ntinde pe o lungime de peste 50 km. i o lime de 10 km. Depresiunea Cain se afl n vestul Munilor Ciuc, la limita cu Munii Bodoc i are o lungime de aproximativ 20 km.

Hidrografia Artera hidrografica principala care, nu numai ca strabate localitatea, dar aduna ntreaga retea de vai secundare, este Oltul. Acesta, pe cei aproape 80 km ct masoara de la izvoare, strnge apele din muntii Harghita, Hasmas, Ciuc si din Depresiunea Ciuc (de pe o suprafata de 1340 km2), ajungnd n defileu sub forma unui curs viguros care nregistreaza un debit mediu multianual de circa 9 m3/s. Fata de aceasta valoare, n anii secetosi, debitul scade la 4,5 5 m3/s, iar n cei ploiosi se dubleaza. Regimul precipitatilor influenteaza mult volumul scurgerii, acesta fiind maxim n intervalul aprilie iunie (45%) si minim ntre noiembrie si ianuarie (12%). Iarna, producerea temperaturilor negative pe durata mai lunga (ndeosebi n conditiile stagnarii n depresiunile Ciuc si Brasov, ca si n defileu, a unor mase de aer rece ce dau inversiuni termice) favorizeaza aparitia ghetii la mal si chiar a podului de gheata (se pastreaza intre 3 si 55 zile). Afluentii Oltului de pe culmile muntilor Pilisca si Ciomatul au lungimi diferite. Cei de pe dreapta sunt ceva mai largi (1 2,5 km), au bazin de receptie larg si un curs inferior puternic adncit ntre creste si tunuri din andezit. Desi au o scurgere permanenta, debitele sufera fluctuatii puternice determinate de precipitatii. Dintre acestea, mai nsemnate sunt Valea Minelor si prul Corbului. Afluentii de pe stnga sunt foarte scurti (sub 1 km lungime), au panta longitudinala mare, sunt mai putin adnci si au o scurgere temporara. Cel mai nsemnat este prul Cetatii, cu bazin pe cele doua conuri vulcanice secundare, ce alcatuiesc vrfurile Cetatii si Surduc. Pentru agrement a fost amenajata, la nceputul secolului, pe terasa de lunca a Oltului, lacul Ciucas. Alimentarea se face n principal din Olt printr-un canal special. Se adauga apa ctorva izvoare ce se observa n marginea de Est, la baza fruntii terasei pe care se afla cea mai mare parte a orasului. Are un grad de mineralizare redus, iar n timpul iernii ngheata pe o grosime de 30 50 cm. Pe fundul cuvetei lacustre exista un strat de ml provenit din spalarea versantilor; care are o grosime de 1,3 2 m (C. Privighetorita, 1970). Apele Ruri Oltul curge spre sud colectnd o serie de aflueni cu debit mic: Pru Mare, Lunca Mare, Mdrau Mare, Cozmeni, Frumoasa, Tunad, Delnia. Mureul cu direcia nord i colecteaz prurile: Toplia, Jolotca, Climnel, Borzont, Ditru, umuleul Mare, Glua. Rul Trnava Mic avnd afluenii Creanga Mare i Corund. Rul Trotu, Rul Uz, Rul Vrghi, Rul Homorod , Rul Cain si Rul Bicaz. Lacuri Lacul Sfnta Ana format n craterul unui fost vulcan. Lacul Rou, lac de baraj natural format n urma prbuirii unui vrf de munte ce a blocat cursul unui ru

1.3.3 Aspecte climatice Pozitia geografica a orasului Baile Tusnad, n mijlocul Carpatilor Rasariteni, ntr-un culoar de vale si la o altitudine medie de 650 m, determina existenta unui topoclimat specific manifestat pe fondul general al

climatului montan de naltime medie. Caracteristicile acesteia sunt determinate de mai multi factori locali ntre care: ncadrarea localitatii de masive si culmi aflate la 1000 1200 m, ce nu stnjenesc deplasarea la altitudine a maselor de aer care frecvent au provenienta vestica; situarea ei pe fundul unui defileu ngust si adnc, care-i confera o nota de adapost si un grad de umiditate mai mare; desfasurarea defileului pe directie Nord Sud, care usureaza transferul aerului pe aceasta coordonata ntre cele doua depresiuni; un grad de mpadurire foarte ridicat, ceea ce faciliteaza variatii reduse, n regimul de umiditate si puritate al aerului; expunerea celor mari parti din suprafata versantilor din defileu spre Est, Vest si Nord Vest, urmata de deosebiri cantitative n regimul de manifestare a tuturor parametrilor climatici. n aceste conditii, valoarea globala a radiatiei solare este n jur de 115 Kcal/cm2/an, cu diferentieri mari n repartitie de la un sezon la altul. Sunt minime iarna (3 Kcal/cm2/zi), cnd numarul de zile senine este redus, si maxime n a doua parte a verii (14 Kcal/cm2/zi) n conditiile unei durate mai lungi a zilei unui numar de 8 10 zile senine pe luna. Regimul termic se caracterizeaza prin valori medii negative n lunile de iarna (-30 pna la 50 C) si peste 100 C n intervalul mai septembrie. Luna cea mai rece este ianuarie (-50, 50), iar cea mai calda, iulie (aprox. de 180). n sezonul rece, numarul de zile n care media temperaturii nu depaseste 00 C este n jur de 100 zile, cel al zilelor n care valoarea minima este negativa oscileaza ntre 150 si 160 de zile iar al zilelor geroase de iarna (maxima negativa) n jur de 50 de zile. Acestea apar ndeosebi n conditiile n care , din depresiunile Ciuc si Brasov se scurg prin defileu mase de aer rece care stagneaza mai multe zile, facnd posibila chiar manifestarea unor inversiuni de temperatura. Ele sunt usor de sesizat n cazul deplasarilor la Stnca soimilor. Daca in fundul vaii, n zona Gara Lacul Ciucas camping mofete, gerul este deosebit de aspru, sus, pe vrfurile stncii vom constata o oarecare ameliorare, temperatura fiind cu cteva grade mai ridicata. Din analiza acestor date rezulta faptul, ca iernile sunt reci si depasesc ca durata, trei luni, naintnd pna la mijlocul lunii martie. Primaverile sunt mai scurte, racoroase si umede, iar vara, desi lunga, se mentine n limitele medii termice de 130 180; exista putine zile n care temperatura depaseste 250 (n jur de 50 zile). Aerul se caracterizeaza printr-o umiditate relativa de 75 80% fiind mai ridicata iarna si primavara (80 85 %) si mai scazuta la finele verii si nceputul toamnei (70 75%). n conditiile unei circulatii frecvente a maselor de aer vestice, mai umede, n regiunea montana si n spatiul strict al defileului, cad 800 850 mm de precipitati repartizate neuniform pe timpul anului. Cele mai multe sunt n aprilie iunie, iar mai scazute din a doua parte a lunii august si pna n octombrie. n lunile de vara (iunie - iulie) sunt posibile ploi, sub forma de aversa n timpul carora se nregistreaza caderi de 50 60 mm n 24 ore. Daca n intervalul mai iulie precipitatiile ajung la 45% din cantitatea anuala, toamna ele nu depasesc 12%, iar iarna 15%. Deci, caderile de zapada au loc din luna noiembrie, cele care dau strat de zapada se produc n a doua parte a lunii decembrie. n medie, stratul de zapada se mentine 80 100 zile, nsa pe pantele cu expunere nord vestica (statia PECO Pensiunea 5), unde razele soarelui ajung mai greu, el persista, si se mentin calitatile pentru practicarea sporturilor de iarna. Deasemenea, petice de zapada se vor ntlni pe unele vaiugi din cadrul padurilor de conifere pna catre mijlocul lunii aprilie. Caracteristicile suprafetei active sunt deosebit de favorabile producerii unui numar mare de fenomene meteorologice. Dintre acestea, ceata este fenomenul care nregistreaza cea mai mare frecventa. Se produce ntrun numar mare de zile n timpul iernii, apoi continua n octombrie si noiembrie, si este mai rara primavara si n august septembrie. n sezonul rece, destul de des se nregistreaza chiciura si polei (mai ales cnd se realizeaza invazia si stagnarea unor mase de aer rece, care scad mult temperatura). Din cele analizate rezulta ca, zonei Bailor Tusnad ii este caracteristic un topoclimat montan specific culoarelor de vale, care prezinta caracteristici favorabile activitatii balneoturistice. Vegetatia si fauna Desi prin altitudinea de 620 800 m ne-am astepta ca versantii Oltului sa fie acoperiti de paduri de foioase, n realitate structura vegetatiei este diferita, la aceasta contribuind deopotriva att omul ct si unele conditii naturale

favorizante. ngustimea culuarului de vale care mentine umezeala si temperaturi mai coborte, ca si expozitia deosebita (cel stng orientat spre Vest si Nord Vest; iar cel drept spre Est si Sud - Est) ce se reflecta n diferente ale gradului de ncalzire si de durata a luminii au dus la unele deosebiri ale tipurilor de padure. Astfel, padurile de conifere ocupa areale ntinse pe fundul vaii si pe cea mai mare parte a versantului stng. Spre deosebire de acesta, pe dreapta Oltului abunda padurile de foioase n care un loc aparte l au fagul, carpenul, mesteacanul. Aceste paduri le ntlnim si pe stnga Oltului pe versantii Ciomatului, dar mai frecvent la altitudini ce depasesc 900 m, adica n spatiul n care valea se deschide; razele soarelui lumineaza mai mult si unde gerurile profunde au o durata mai redusa. Interventia omului a dus, de asemenea, la unele modificari ele fiind determinate de defrisari (pentru extinderea asezarii si folosinta industriala a lemnului) si de plantari cu specii de conifere care au gasit aici conditii de relief, sol si microclimat favorabile unei dezvoltari rapide. Ca urmare, padurile de conifere compacte, cu arbori ce ajung la peste 30 m naltime si diametre ce depasesc 25 cm, sunt ntlnite aproape pretutindeni, ncepnd din lunca Oltului pna pe creasta Ciomatului. Extinderea mai mare o au n statiune (ntre 620 si 850 m), asigurnd un aer curat si puternic ozonat, calitatile ce stau la baza potentialului balnear al localitatii. n cadrul lor apar unele mici diferente. Cele din statiune si din vecinatatea imediata a ei prin curatire si unele amenajari (elei, poteci, banci) au capatat caracterul de padure parc, devenind locuri de baza n practicarea, n cadrul curei balneare, a tratamentului prin drumetii usoare. Celelalte pastreaza nca structura naturala, rarele poteci ce urca la creasta Ciomatului influentndu-le n mica masura. Padurile de amestec si de foioase se extind pe pantele cu expozitie favorabila luminii, unde primesc cantitati mai mari de energie radianta. Alaturi de fag, se ntlnesc molidul, ulmul, paltinul, mesteacanul, iar la iesirea din defileu (spre Sud), bradul si gorunul. n aceste paduri, spre deosebire de cele conifere, stratul arbustiv si cel ierbos sunt bine dezvoltate. n locurile defrisate recent si n raristi, se ntlnesc frecvent tufe de zmeura, alun, soc, etc. n lunca Oltului, n afara speciilor lemnoase iubitoare de umezeala, exista areale mai mici n care excesul de apa (ndeosebi de la izvoarele de apar la baza versantilor) a dus la conturarea unor mlastini cu specii turbicole, ntre care o raspndire mare o are Liguaria sibirica. Lumea animala ce populeaza padurile din jurul Bailor Tusnad este bogata. Dintre mamifere mai des sunt vazuti ursi (unele exemplare mai prietenoase vin pna n marginea asezarii, lasndu-se fotografiate de cei dornici de divertisment), apoi mistreti, cerbi, caprioare, veverite. La acestea se adauga o variata fauna de insecte, pasari, reptile si asa mai departe. 1.3.5 Natura protejata Un loc aparte pe Muntele Ciomatul l are mlastina de turba oligotrofa mlastina cu specii de plante ceva mai putine, cantonata pe un sol silicios; contine materiale nutritive reduse rezultate n conditii de precipitatii bogate si temperaturi mici, cunoscuta sub numele de Tnovul Mohos (80 ha). Aici se disting mai multe centuri de vegetatie n functie de gradul de umezire. Este rezervatie naturala, ntre elementele ocrotite fiind 56 de briofite mai multe specii relicte (Droserea rotundifolia, D. obovata, Empetrum nigrum, Andromeda polifolia), plante rare (Salix aurita, Vaccinum oxicoccos) etc. O desfasurare mai larga o au fsia de padure de molid pitic la exterior si arealul cu muschi (Sphagnum magellanicum) din centru. Rezervatia naturala de pe Muntele Ciomatu include n afara de Tnovul Mohos, si Lacul Sfanta. Ana, intindu se pe o suprafata de 480 ha. n jurul lacului, versantii sunt acoperiti de paduri de foioase (Sud, Est) si de amestec (Nord si Vest; predomina molidul). Acestea din urma, s-au dezvoltat dupa 1960 pe locul padurii de fag distrusa de un incendiu.

Daca n padure exista o fauna bogata de ursi, lupi, vulpi, mistreti, cervidee, n lac acesta este limitata. S-a ncercat cresterea somonului pitic american (Amiurus nebulosus). Doar n marginea de nord est, unde n conditiile unei adncimi mai reduse a lacului s-a individualizat un petic de muschi si rogoz, cuibareste la fel si n tanovul Mohos rata sulitar. Cadrul socio-economic n microregiunea Ciomat - Balvanyos, populatia se bazeaz, n cea mai mare msur pe agricultur, numai c acest sector economic cunoaste un important regres. Spatiul rural este zguduit din temelii de numeroase frmntri, generate de-a lungul deceniilor n care OMUL a contat n realitate mai putin, iar NATURA aproape deloc. Dup un exod masiv al populatiei ctre zonele urbane (Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Brasov si Miercurea Ciuc) nc de pe vremea industrializrii fortate, a urmat rentoarcerea la origini a celor plecati din zon, acestia gsind o populatie mbtrnit, o infrastructur deficitar, structuri administrative greu adaptabile la viteza schimbrii, oportunitti economice reduse. Din pcate si n prezent, cei din microregiunea Ciomat - Balvanyos apti de munc (brbati, femeile si tineri), migreaz masiv ctre statele vestice, n speranta unui loc de munc, a unui trai decent. Pe acest fond, cu grave implicatii economice si sociale, exist serioase amenintri la adresa identittii culturale, a resurselor naturale si, nu n ultimul rnd, a viabilittii socio-economice a spatiului rural al microregiunii Ciomat - Balvanyos. Este de precizat faptul c, microregiunea Ciomat - Balvanyos are o individualitate socio-cultural bine conturat, aceast caracteristic (determinat de un complex de factori umani si naturali) poate oferii prin promovarea unui turism durabil - o sans n plus comunittilor locale si facilitarea dezvoltrii durabile. Cultura popular, valoarea peisajelor naturale si specificul rural al acestei zone, fac ca, turismul durabil s constituie o alternativ de baz pentru dezvoltarea economic si social.

1.4.1 Populatia Cu ocazia revoluiei din anul 1849 staiunea este distrus; reconstrucia ncepe abia n 1852. n Bile Tun ad majoritatea populaiei este de etnie maghiar (93,46%), existnd totodat o important minoritate romn (6,13%). Pe lng maghiari i romni, n ora locuiete i o comunitate de romi (0,40%). 1.4.2 Economia Economia este reprezentat, n principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultur (culturi agricole i zootehnie), industrie (construcii metalice pentru industria chimic, prelucrarea lemnului), comer (desfacerea bunurilor de consum, a celor de folosin ndelungat) i servicii (utiliti publice, telecomunicaii, bnci). Dupa evenimentele din 1989 economia de piata a inceput si aici sa-si arate ambele fete.Numeroase societati cu capital privat s-au format in anii trecuti, s-au construit o serie de vile si pensiuni particulare, numarul turistilor a inceput sa creasca simtitor. Din anul 1995 statiunea a redevenit un centru de conferinte internationale, comunitatea locala, sprijinita de autoritatile judetene face eforturi sustinute pentru a ridica din nou statiunea Baile Tusnad la rangul de odinioara, la nivelul posibilitatilor si potentialului natural exceptional de care dispune statiunea. Probleme de mediu si factori naturali de rsc -Datorit configuraiei specifice a reliefului cile de acces sunt realizate doar pe anumite culoare de trecere, existnd o densitate redus a drumurilor publice. -Pericolul apariiei accidentelor majore , i a ameninrilor fenomenelor naturale imprevizibile.

-Pericolul degradrii florei i faunei n zonele protejate datorit turismului necontrolat Cap. 2 Analiza potentialului balneo-turistic in statiunea Baile Tusnad Statiunea Baile Tusnad dispune de baza de tratament, unde se efectueaza bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul poate trata 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor. Climatul subalpin, aerul puternic ozonat, bogat in aerosoli si ioni negativi, fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat tonic, favorabil reconfortarii psihice. 2.1 Apele minerale Inca din secolul al XVIII exista dovezi scrise despre apele minerale din zona Tusnadului, dovezi care mentioneaza existenta izvoarelor de ape minerale cu efecte curative folosite de localnicii din imprejurimi. Din cele 44 de izvoare naturale si foraje existente sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care 4 (Izv. Stanescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. In cadrul statiunii se pot efectua bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor. Climatul subalpin, aerul puternic ozonat, bogat in aerosoli si ioni negativi fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat tonic, favorabil reconfortarii psihice. 2.1.1 Zacaminte hidro-termale Deosebit de importanta este apa termala ajunsa la suprafata prin foraj. Acesta se afla n zona de agrement a lacului Ciucas, lnga cinematograful Oltul; forajul efectuat n 1977, la o adncime de peste 700 m, strabatnd mai nti formatiuni vulcanice si apoi un complex sedimentar marno argilo gresos de vrsta mezozoica (cretacic). Sub adncimea de 80 m au aparut gaze mofetice si apoi ape termale cu caracter ascensional al caror debit si temperatura au crescut catre baza forajului, unde au nregistrat 4 l/s si respectiv 630. Pentru utilizarea acestora n agrement si n cura externa s-au realizat ntre anii 1980 1981, un bazin cu un volum de apa de 700 m si o plaja pe 1500m2 prevazuta cu instalatii corespunzatoare. Apa are o mineralizare totala de 12,5 3,5 g/l (cea mai ridicata din statiune), fiind bicarbonata, sodica, brom iodurata. Se recomanda n reumatismul cronic inflamatorii, reumatismul degenerativ, sechele post traumatice ale membrelor, n afectiuni ale sistemului nervos. 2.1.2 Modalitati de exploatare si valorificare a resurselor existente Pentru revitalizarea statiunii este nevoie, n primul rnd, de investitii, adica de bunuri materiale, apoi de o echipa priceputa care sa organizeze si sa realizeze schimbarile conform planurilor si nu n ultimul rnd de idei care ar reorganiza si care ar da impuls dezvoltarii activitatilor turistice din localitate. Cteva idei realizabile ar fi: tiparirea n ct mai multe exemplare a unor brosuri, pliante turistice cu multe date si fotografii despre statiune, n sezonul estival sa fie amenajate mai multe terenuri sportive si locuri de agrement cum sunt discoteci, cinematografe, sali de jocuri etc., renovarea si actualizarea avizierelor vechi din fata marilor hoteluri, refacerea drumurilor din statiune si mai ales a drumul ce duce din Baile Tusnad la Lacul Sfanta Ana. Iarna, suprafata nghetata a lacului Ciucas poate fi folosita pentru patinaj, iar pe pantele nzapezite de lnga statiune se poate practica schiul si saniusul. n cadrul programului de tratament un loc aparte are si cura de teren. Pentru nfaptuirea acesteia se pot realiza cteva trasee usoare pe aleele si potecile ce nconjoara localitatea. Ele se pot desfasura n padure care trebuie sa fie prevazute cu banci pentru odihna. Biroul de Turism din statiune poate organiza zilnic drumetii usoare n raza statiunii, sau la lacul Sfnta Ana si alte excursii ale caror itinerarii duc la obiective aflate n localitatile din judetele Harghita, Covasna, Brasov si Mures, iar la solicitare chiar pe distante si durate mai lungi. nceperea ct mai rapida a restaurarii vilelor mai vechi, cu pastrarea specificului arhitectonic al localitatii, aspectul ngrijit a hotelurilor, vilelor, locuintelor, a arterelor de circulatie, buna gospodarire a locurilor de agrement ar conferi localitatii nu numai frumusete, dar si un aspect edilitar aparte.

Astfel orasul Baile Tusnad ar cunoaste o dezvoltare intensa sub toate aspectele, o atentie speciala acordndu-se si sectorului balneoturistic (cresterea capacitatii de cazare si a gradului de confort, amenajarea si diversificarea mijloacelor de agrement, largirea bazei de tratament etc.) n vederea exploatarii la maximum a conditiilor deosebit de favorabile oferite de astfel de activitati n cadrul natural. Un alt obiectiv important ar trebui sa fie vizarea exercitarii turismului de tranzit nu doar turism balnear sau de agreement si odihna. De exemplu foarte multe spatii de cazare cum sunt hoteluri, pensiuni, vile sunt inchise in extrasezon si functioneaza doar in sezon, lucru negativ pentru turisti care fac circuite si trec prin Baile Tusnad si ar innopta doar pentru o noapte. Perspectiva de dezvoltare si promovare a zonei ar mai fi: organozarea de venimente si ocazii si in alte anotimpuri decat vara, de exemplu festivalul berii sau alte evenimente care sunt organizate doar vara. Un eveniment de genul Zilele Tusnadului ar fi o oportunitate, organizat toamna sau primavara. O promovare mai buna pe internet si prin agentii ar putea duce la cresterea turistilor straini, stabilirea unor contacte cu agentii din strainatate. 2.1.3 Indicatii terapeutice Afectiunile cardiovasculare constituie domeniul cel mai solicitat, statiunea specialndu-se n tratarea acestora prin utilizarea n buna masura a apelor minerale si a mofetelor. Profilaxia se realizeaza pentru ateroscleroza (coronara, cerebrala, periferica); varice; angionevroze vasodilatare (eritromelagia). Tratamentul de ntretinere prin folosirea combinata a diferitelor forme de climatoterapie cu proceduri de electroterapie si hidroterapie se aplica n infarctul miocardic, n hipertensiune arteriala esentiala n stadiile I II si dupa tratament etiologic, hipertensiune arteriala neurogena din perioada menopauzei, hipertensiune arteriala secundara a arterioschelozei; sechele dupa flebita a venelor superfaciale, dupa tromboflebite venele profunde si tulburari trofice cutanate etc. Dintre afectiunile sistemului nervos central, tratamentul nregistreaza rezultate bune n: nevroza astenica cu elemente anxioase, depresive sau pitiatice; stari astenice secundare sau reactii nevrotice care apar dupa boli infectioase, stari postcomotionale, tulburari vegetative etc. Afectiuni ale tubului digestiv si glandele anexe pentru care se folosesc apele minerale de la izvoarele unde sunt amenajari. Sunt tratate boli ale stomacului (gastrice cronice; stari dupa rezectii gastrice; stomacul operat, dupa 6 luni de la interventia chirurgicala, anemie secundara si cicatrice postoperatorie chirurgicala), ficatului si cailor biliare (tulburari secretorii, motorii, digestive si de absorbtie), cicatricea postoperatorie bine consolidata, eventual cu anemie secundara si hipoaciditate; dischinezii ale cailor biliare si vezicii biliare; sechele dupa hepatita parenchimatoasa; hepato colecistite; angiocolite; sechele dupa operatii pe caile biliare. Dintre bolile endocrine se trateaza, stari prepulberale, hipertiroida benigna; hiperstrogeniza genitala; sindromul variat de menopauza; sindromul hiperchitic functional. n afara acestora, statiunea Baile Tusnad, se mai recomanda pentru afectiuni ale cailor urinare (litiaza renala urica; inflamatii cronice ale cailor urinare, precum pielitele, pielocistitele, cistitele), boli de nutritie (diabet zaharat n forme usoare si medii), boli ale sngelui si ale organelor hematopoetice (anemii hipocrome), boli ale aparatului locomotor (spondiloza, boli reumatismale), boli profesionale cauzate de radiatii ionizate, cmpuri electromagnetice de nalta frecventa, trepidatii mecanice etc. Pentru efectuarea curei balneare s-a construit o baza de tratament complexa n care pot fi realizate peste 3000 de proceduri pe schimb (proceduri majore bai carbogazoase, mpachetari cu parafina, bai n bazine; proceduri asociate dus, masaj, dus subacval, dus scotian, afuziuni, bai galvanice, ultraviolete, infrarosii, ultrasunete, magneto diaflux, curenti diodinamici etc.) si unde functioneaza mai multe laboratoare, cabinete medicale de balneologie si gerontologie, sali de cultura fizica medicala, sectie de urgenta, cabinet si laborator stomatologic. 2.1.4 Protectia resurselor hidro-minerale si a mediului Voluntariat pentru curatenia de primavara Ziua Pamantului

In fiecare an, cu ocazia Zilei Pamantului, Apemin Tusnad deruleaza un amplu proiect de curatenie de primavara. In acest an, au fost curatate malurile si albia raului Olt pe raza judetului Harghita, intre localitatile Sandominic si Baile Tusnad, pe o lungime de 56 km. Primariile, scolile si organizatiile de tineret de pe sectiunea vizata au oferit sprijin. Aproape 1800 de persoane s-au incris la actiune. Au fost adunati cca.1200 de saci cu deseuri menajere (cu o capacitate de 300 de litri) si 30 mc de deseuri de plastic. Deseurile au fost transportate de firma locala de salubrizare la rampele de gunoi ale municipiului Miercurea Ciuc. Anul trecut, la aceasta actiune au luat parte peste 700 de persoane, majoritatea locuitori ai comunelor dintre Miercurea-Ciuc si Baile Tusnad, elevi de la scolile din aceste localitati si din municipiu, angajati ai firmelor partenere si organizatoare, dar si voluntari care s-au inscris in urma promovarii actiunii in presa locala. In 2008, au fost adunate aproximativ 18 tone de deseuri (inclusiv PET-uri), care au fost transportate la gropile de gunoi ale localitatilor aferente. 2.2 Bioclimatul zonei Valoarea indicelui de stres bioclimatic total din cursul unui an este de 34, caracterizand bioclimatul statiunii Tusnad ca sedativ, cu unele nuante de stimulare a functiilor organismului. Statiunea Balneoclimaterica Baile Tusnad beneficiaza de o gama larga de factori terapeutici care au dus la formarea unuia dintre cele mai populare zone de recuperare atat fizica cat si psihica din Romania. Printre acesti factori terapeutici puteti gasi ape minerale cu diferide compozitii chimice, (clorurate, sodice, bicarbonate, mofete), instalatii cu aerosoli si inhalatii, electroterapie, masajuri terapeutice, hidroterapie si nu in ultimul rand, un bioclimat tonifiant de tip subalpine cu aer puternic ozonizat. 2.3. Alte resurse turistice

2.3.1 In localitate Turnul Apor este un turn construit la o inaltime de aproape 800 de metri pentru o panorama asupra statiunii. Nu a avut niciodata rol strategic e doar un punct de belvedere. Traseul incepe de langa Hotelul Tusnad pozitionat visa-vis de centrul de informare turistica. Dupa urcarea scarilor de langa hotel, se ia la dreapta prin padure. Drumul este cam de o jumatate de ora si usor, dupa cum am fost informati. A fost trecut pe lista de selectie. Toplita - mnstire otodox Sf Prooroc Ilie (1847) Carta - cetate rneasc fortificat; Odorheiul Secuiesc: cetate medieval ce dateaz din sec XVI; Lazarea: Movila Ttarilor i castelul Contelui Lazr; Sfntu Gheorghe Muzeul Naional Secuiesc, Muzeul de Art, Biserica Reformat, n stil gotic (sec XIV); Balvanyos Ruinele cettii Balvanyos, Cimitirul psrilor (prpastie cu emanaii de hydrogen sulfurat) din Balvanyos; Cheile Varghiului Poiana Narciselor (monument al naturii).

Odorheiu Secuiesc - cetatea medievala ce dateaza din sec. XVI. Sfantu Gheorghe - Muzeul national Secuiesc, Muzeul de arta, Biserica reformanta, in stil gotic (sec. XVI).

2.3.2 In aria limitrofa Miecurea Ciuc - 30 km - Cetatea Miko, Muizeul Etnografic. Biserica Franciscana in stil baroc din Sumuleu - la 35 km de statiune, care detine una dintre cele mari instalatii de orga din Ardeal. Stanca Soimilor - 848 m cu traseu marcat de drumetie. Lacul Sfnta Ana - situat la 25 km de statiune, lac de origine vulcanica, unicat in Europa Centrala si de Est. Lacul Sfnta Ana este singurul lac din Europa Centrala, asezat intr-un crater vulcanic care s-a pastrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervatie naturala. Lacul situat la o altitudine de 950 m si 28 km de Baile Tusnad, are un perimetru de 1.737 m cu o forma aproape circulara. Adancimea medie este de 4,2 m, iar adancimea maxima de 7 metri. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate face baie in lac. Lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv de precipitatiile atmosferice, neavand izvoare, apa acestiua fiind deosebit de limpede, continutul de suspensii nedepasind 0,002 grame la litru. Sfanta Ana, lac din lantul vulcanic al Carpatilor Orientali, in apropiere de Tusnad are suprafata de 19,5 hectare. Diametrul craterului vulcanic este de 1,5 km si are o adancime de 150-350 m. Diametrul lacului pe axa lunga (NE SV) este de 620 m, iar pe axa scurta de 465 m. Amintit in documente inca din anul 1349. Pe marginea lacului este o mica capela unde anual se tine un hram bisericesc pe 26 iulie. Adancimea lacului este in scadere (in 1870 avea 12 m adincime). Important obiectiv turistic aflat in rezervatia naturala Mohos. Tip de rezervatie: geologica si peisagistica. Timovul Mohos - este situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie naturala, de tip floristica. Tinovul Mohos adica Lacul cu muschi are o suprafata de patru ori mai mare ca al lacului Sfanta Ana. Adaposteste numeroase specii rare de plante de tip relictar dintre care amintim: trestia de camp, bumbacarita, rogozurile, rachita, roua cerului si altele. Peste 20 de specii si varietati de Sphagnum (muschi de turba). Tinovul este acoperit in mare parte de pinul silvestru, pe langa acestea fiind intalnite si alte specii ca mesteacanul pitic sau mesteacanul pufos. Lacul Tanovul Mohos este declarat monument al naturii, datorita existentei aici a catorva specii floristice rare. Este despartit de lacul Sf. Ana de o coama imensa. Lacul Tanovul are o suprafata de 80 ha si se afla la 1050 m altitudine, cu 100 metri mai sus fata de nivelul lacului. Pe covorul de muschii se intercaleaza tufe de rozmarin ruginiu si de afine. Se afla n partea de sud-est a conului vulcanic Ciomadu, n craterul Mohos, crater conjugat cu cel al lacului Sf. Ana. Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Fundul lacului este acoperit de namol si se poate scalda n lac. Baile Balvanyos Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bi care au functionat odinioar. Cea mai veche este cea care se situeaz n pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se refer la mirosul urt al hidrogenului sulfurat), deoarece in pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretii sai se gsesc picturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tmduirea si vindecarea proprie. Pestera Puturosu, cu emanatii de sulf n coasta dealului Pucioasa se regasesc mai multe scorburi cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare este pestera Gyilkos. n apropierea acestuia din urma se situeaza asa-zisul MadartemetoCimitirul Pasarilor. Aceasta nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pasarile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad prada gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gasite zacand aici. Baile Nadas

Rezervatie de tip floristic sunt situate in lunca Oltului, la o altitudine de circa 700m, Baile Nadas poarta aceasta denumire datorita prezentei masive a stufului.

Cap. 3 Standartul actual de valorificare 3.1 Formele de turism practicabile Putem distinge mai multe forme de turism: a) turismul de tratament i cur balneoclimatic; b) turismul de odihn i recreere; c) turismul de agrement; d) turismul sportiv; e) drumeia montan; f) turismul individual; g) turismul social; h) turismul de tineret. Turismul de tratament i cur balnear, principala bogie turistic a Carpailor Orientali o constituie potenialul balnear, care, din fericire, nu se concentreaz ntr-un punct sau dou, ci este repartizat pe toat suprafaa lor. Turismul de odihn i recreere poate fi practicat cu rezultate deosebite n tot arealul Carpailor Orientali, atat la altitudini mai joase, cat i la cele mai mari. In aceasta staiune, oaspeii ntalnesc o baz material de cazare diversificat i modern, o larg reea de alimentaie public, o activitate cultural, forme variate i uor accesibile pentru petrecerea cat mai util i mai agreabil a timpului liber. Turismul de agrement poate fi practicat cu rezultate foarte bune, astfel incat turistul va ntalni deopotriv un peisaj frumos, seme, o fauna i o flor bogat i diversificat, o structur variat de obiective turistice etc. Turismul sportiv. Ca form aparte a turismului de agrement, este motivat fie de dorina de a participa n mod efectiv la o activitate sportiv, fie ca simplu spectator. Practicarea acestei forme de turism dispune de un larg camp de manifestare, nu numai datorit posibilitilor de practicare a schiului i a sporturilor nautice, dar i prin baza material special construit. Exista, astfel, numeroase partii de schi, de la cele mai simple la cele mai complexe, patinoare, partii de sanie. Exista, astfel, numeroase partii de schi, de la cele mai simple la cele mai complexe. O ramur aparte a turismului sportiv montan, care n ultimii ani a cunoscut o ampl dezvoltare, o constituie alpinismul. 3.2 Analiza structurilor turistice Cap. 4 Propuneri privind dezvoltarea si modernizarea turismului in statiunea Baile Tusnad 4.1 Strategii de dezvoltare a turismului Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului il reprezintac r e a r e a u n u i p r o d u s t u r i s t i c n a t i o n a l c o m p e t i t i v , l a n i v e l u l v a l o r i i r e s u r s e l o r turistice de care dispune Romania si care sa impuna acest domeniu ca activitateeconomica prioritara in cadrul sistemului economic national. Amenajarea la standardele turistice europene a statiunilor montane sid i v e r s i f i c a r e a o f e r t e i p e n t r u p r a c t i c a r e a s p o r t u r i l o r d e i a r n a s i a d r u m e t i e i montane . Principiul ce trebuie sa fie respectat in dezvoltarea turismului este celal dezvoltarii durabile a zonelor, centrelor turistice. Actiuni strategice: a) modernizarea si dezvoltarea statiunilor intrate in circuitul turistic si international; b)valorificarea integrala a potentialului turistic montan al statiunilor intrate incirciutul turistic, prin amenajarea complexa a domeniului schiabil si asigurareac o r e s p u n z a t o a r e a a c e s t o r a c u m i j l o a c e d e t r a n s p o r t p e c a b l u s i i n s t a l a t i i d e producere de zapada artificiala; c) modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului cu accent pe agrementul ,,apres schi; d) initierea unui program complex de modernizare si dezvoltare a retelei decabane si refugii montane;

Masurile de realizare a obiectivului: -amenajarea de partii noi de schi;- contruirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane;- instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale;- instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiitlor de schi; -d o t a r e a c u e c h i p a m e n t e p e n t r u i n t r e t i n e r e a p a r t i i l o r d e s c h i -reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturilor deiarna, bob, sanie, sarituri de trambulina, patinoare si echiparea cu instalatiile aferente;- construirea de refugii montane pntru asigurarea sigurantei si primuluia j u t o r i n c a z d e a c c i d e n t e , r e a m e n a j a r e a s i c o n s t r u i r e a r e t e l e i d e c a b a n e d e creasta.

4.1.1 In domeniul infrastructurii generale Modenizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces; -Realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare exploatarii resurselor minerale; Masurile de realizare: -Starea infrastructurii si suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei solutii pe termen scurt. P r o d u s u l d e b a z a p o a t e f i f a c u t a t r a c t i v p r i n investitii importante pentru a i m b u n a t i i s i a m o d e r n i z a p r o d u s u l t u r i s t i c d i n statiunile balneare, ridicandu-se incet reputatia internatinala si imaginea;- Modenizarea retelelor de utilitati publice (alimentare cu apa, canalizare,depozite, reziduri menajere), aferente statiunilor balneare;- Amenajarea si echiparea la standardele turistice europene a unor statiunii b a l n e a r e - p i l o t c u p r o f i l b a l n e a r p e n t r u o f e r t a r o m a n e a s c a . -Modenizarea si ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general. -Extinderea programului social ,,Turism pentru sanatate - Reintroducerea in circuitul turistic intern a statiunilor balneare de intereslocal, concomitant cu modernizarea si dezvoltarea acestora. - Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor de recreere si popas,a punctelor de utilizare a izvoarelor. - Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor de recreere si popas,a punctelor de utilizare a izvoarelor. - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii,aparatura, echipamente, etc) 4.1.2 In domeniul infrastructurii specifice Puncte tari ale turismului balnear romanesc: - existenta unor resurse balneare unice pe plan European; -o consirabila corectitudine medicala; -personal de inalta calificare profesionala, loial, dedicat profesiei; -amplasamente atractive si variate in cadrul natural deosebit; -o gama variata de proceduri de cura;- preturi scazute; -cooperare traditionala cu piete importante ca Germania, Franta, Italia, Israel; -o puternica piata pentru romanii stabiliti in starinatate Puncte slabe ale turismului balnear romanesc: - unitati de cazare si tratamente imbatranite; -infrastructura de acces ,utilizate si corelare a resurselor balneare invechita si insuficienta; - e x p l o a t a r e a i n t e s i v a , a s u b s t a n t e l o r s i r e s u r s e l o r m i n e r a l e d i n s t a t i u n i l e balneare; - infrastructura locala slaba; - lipsa spatiilor verzi specifice si imbatranirea parcurilor balneare; -insuficiente servicii ce pot fi folosite pe piata de lux sau de inalta caliatate a tratamentului balnear; -o baza insuficienta a expertizei organizatorice; -acces dificil spre unele statiuni balneare; -dotari cu agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creaza discomfortpentru turisti.

4.2 Propuneri, Concluzii Din statiunea Baile Tusnad sunt mai multe posibilitati de circuite, fie circuite cu autocarul sau autoturismul, fie pe cale ferata sau chiar drumetii pe traseele montane practicare de turistii doritori de ture montane cu deplasari pe jos. Excursii in circuit cu autocarul sau autoturismul Din orasul Baile Tusnad se pot realiza multe excursii cu mijloace auto. Acest lucru este favorizat de pozitia geografica a statiunii n zona centrala a Carpatilor Rasariteni, si de existenta mai multor sosele asfaltate care strabat muntii si Valea Oltului, ajungnd la obiective naturale sau social istorice dorite de catre toti cei care iubesc turismul. Totodata, din Baile Tusnad se poate deplasa n mai multe orase aflate n vestul podisului Transilvaniei sau Transfagarasan. Aceste circuite pot fi: Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana: este un traseu foarte solicitat datorita distantei de numai 22 km, dar datorita frumuseti si faimei locului. Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana Statiunea Blvnyos Trgu Secuiesc Covasna Baile Tusnad: excursia se poate efectua n 6 7 ore, distanta fiind de numai 160 km. n decursul acestei excursii trecem prin localitati ca: Turia, o asezare veche, atestati documentar n secolul al XIV-lea; Trgu Secuiesc, oras din 1427; Catalina, Pava, Zabala, unde se pastreaza elemente de fortificatii medievale; Covasna care este una dintre cele mai importante statiuni balneoclimaterice din tara noastra; Sfntu Gheorghe, atestat documentar la 1332. De la Sfntu Gheorghe pna la Baile Tusnad sunt 32 km care se desfasoara n lungul vaii Oltului. Aici pot fi urmarite asezarile: Ghidfalau, Bodoc, Olteni, Malnas si Bixad. Baile Tusnad Sfntu Gheorghe Valcele Brasov Poiana Brasov Bran Rsnov Predeal Brasov Prejmer Sfntu Gheorghe Baile Tusnad Distanta maxima este n jur de 240 km, dar ea poate fi scurtata prin omiterea unor obiective turistice laterale. Prin municipiul Sfntul Gheorghe se poate merge circa 8 km, pna la statiunea balneoclimaterica sugas, zona de un pitoresc deosebit, Arcus, Valea Crisului (cu ape minerale). n sud vestul orasului este statiunea balneoclimaterica Valcele, la 11 km de Sfntu Gheorghe ntr-o zona bine mpadurita. Spre sud vest ajungem n localitatile Araci, Ariusd, Bod, apoi Brasov atestat documentar n anul 1235. Din Brasov se merge n statiunea climaterica Poiana Brasov situata la 12 km de oras la o altitudine de 1000 m. Apoi drumul continua spre Rsnov, statiunea de odihna Prul Rece si Predeal aflat la 1030 1100 m altitudine. De aici spre nord est trecem prin localitatile Harman, Prejmer, Chichis si Sfntul Gheorghe pe drumul care ne duce la Baile Tusnad. Baile Tusnad Miercurea Ciuc Gheorgheni Lacul Rosu Cheile Bicazului Baile Tusnad

Este excursia cea mai des realizata, att datorita frumusetii deosebite a peisajelor, ct si a distantei scurte (circa 120 km pna la chei) ceea ce permite stationarea mai lunga la principalele obiective turistice. Prima asezare este Tusnadu Nou si Snmartin. Apoi vin localitatile Sncraieni, Baile Figodin si Miercurea Ciuc. Din localitatea Racu se pot vedea creasta Hasmasului Mare si Vrful Piatra Singuratica. Satele prin care trece drumul sunt Madaras (bai cu apa mezotermala), Danesti, Sandominic si Izvorul Muresului(891 m). Din Izvorul Muresului si pna la Gheorgheni se trece prin localitatile Voslobeni si Valea Strmba.Iesind din orasul Gheorgheni (mentionat n documente n 1332), dupa 26 km ajungem la Lacul Rosu, care s-a format n vara anului 1837. Baile Tusnad Gheorgheni Lazarea Praid Sovata Odorheiul Secuiesc Miercurea Ciuc Baile Tusnad Se numeste si circuitul turistic al judetului, ntruct el strabate cea mai mare parte din acesta si cuprinde ntre numeroasele obiective si orasele principale. Durata excursiei este de o iar distanta aproape 310 km, el traversnd de doua ori lantul muntilor vulcanici (Gurghiu si Harghita). Din Gheorgheni traseul merge mai nti n comuna Lazarea apoi spre Joseni. De aici drumul duce la satul Bucin, unde panta soselei creste treptat. Cobornd din pasul Bucin ajungem la Praid apoi n statiunea balneoclimaterica Sovata. Ne ntoarcem la Praid si urmarim drumul ce duce la Odorheiu Secuiesc si trece prin asezari vechi ca Corund si Lupeni. Parasind Odorheiu Secuiesc (atestat documentar n 1332) drumul trece prin Baile Homorod, Caplnita si orasul Vlahita iar n sud localitatea Lueta, apoi Baile Chirui si Harghita Bai. si de aici prin orasul Miercurea Ciuc napoi n statiunea Baile Tusnad. Trasee turistice pe cale ferata Prin Baile Tusnad trece una din magistralele feroviare importante iar din ea se desprind cteva linii secundare, care duc spre Moldova sau Trgu Secuiesc si Covasna. Aceasta faciliteaza nu numai accesul n statiune, dar si posibilitatea organizarii ctorva excursii cu durata de la cteva ore la o zi. Aceste deplasari n apropiere sunt: Baile Tusnad Lacul Sfnta Ana: traseul feroviar este de numai 6 km si care sunt parcursi n 15 minute. Baile Tusnad Malnas Bai: traseul feroviar este de 14 km si poate fi parcurs n 21 minute. Baile Tusnad Sfntu Gheorghe: deplasarea se face pe 35 km n circa 45 minute. Din oras se poate pleca n excursii scurte n statiunile balneoclimaterice Baile sugas si Valcele. Baile Tusnad Miercurea Ciuc: lungimea traseului pe calea ferata este de 28 km si poate fi parcursa n 41 minute.

Drumetii pe trasee montane Traseul nr. 1: Centrul statiunii Tusnad Bai (656 m) - Policlinica, Izv-le Apor si Mikes, Turnul Apor (701 m), Vf. Ludmilla, Hotel Ciucas. Marcaj: punct rosu. Durata: 1h. Lungimea: 2 km. Traseul nr. 2: Centrul statiunii Baile Tusnad - Lacul Ciucas (600 m), Piatra soimilor (824 m) n panta cu 18 serpentine. Marcaj: triunghi rosu. Durata:1-2 h. Lungimea: 2,5 km. Traseele nr. 3 si 3/a: Centrul statiunii Baile Tusnad, Izv. Apor si Mikes, Coasta Paraului Comlos cu 32 de serpentine, seaua dintre Ciomatul Mare si Mic (1210 m); aici se ramifica traseul nr. 3/a spre Vf. Ciomatul Mare (1301 m). Traseul.nr. 3 se continua pna la Cabana Sf. Ana (1065 m). Marcaje: cruce rosie pentru traseul nr. 3; triunghi albastru pentru traseul 3/a. Durata: 2-3 h. Lungimea: 7 km. Traseele nr. 4 si 4/a: Centrul statiunii Baile Tusnad, Piata, Cantina nr. 5, Pr. Cetatii; deviere pentru traseul 4/a la Vf. Cetatii (punct albastru) sau continuarea traseului 4 (banda albastra) spre seaua dintre cele doua masive Ciomat. seaua este totodata si punctul de intalnire cu traseul nr. 3, care urca din Tusnad Bai, marcat cu cruce rosie. Traseele nr.3 si 4 se continua mpreuna pna la cabana Sf. Ana. Aici se despart, traseul nr. 4 continundu-se pe lnga Muchia Lacului (1122 m), Izv. Bugyogo si prin Comuna Bixad. Marcaje: pentru traseul 4: banda albastra, pentru traseul nr 4/a: punct albastru. Durata: 5-6 h. Lungimea: 14 km. Traseul nr. 5: Centrul statiunii Baile Tusnad, Gara CFR, podul Oltului, pr. Minei, Pilisca Mare (1374 n). Marcaj: cruce albastra. Durata: 1,5-2 h. Lungimea: 4 km. Traseul nr. 6: Podul Paraului Varghis (700 m), seaua dintre Ciomatul Mare si Vf. Mohos, Lunca Mohosului, Cabana Sf. Ana. Marcaj: triunghi galben. Durata: 1,5-2 h. Lungimea: 5,5 km. Traseul nr. 7: Motel Unio Bixad (635 m), Seaua Vf. Tata si Muchia Lacului (1050 m), Lacul Sf. Ana (944 m), Cabana lacului.

Marcaj: cruce albastra. Durata. 1-1,5 h. Lungimea: 3,75 km. Traseul nr. 8: Cabana Sf. Ana, Lunca Mohosului, Pr. Rosu, Piciorul Haramului Ierbos, poalele Haramului Mare, Pr. Trestiei cu deviere la Baile Nadas (numai 250 m), sau n continuare Tusnad Nou gara CFR (640 m). Marcaje: punct rosu, punct albastru la deviere spre Nadas Bai. Durata: 4 - 5 h. Lungimea: 14 km. Traseul nr. 9: Cabana Sf,Ana, Vf. Ciucas (1115 m), Vf. Cocoizasi(1115), Hotel Best Western Balvanyos pe Mt-le Puturosu (935 m), Pensiunea Cetate (Baile Balvanyos). Marcaj: cruce galbena. Durata: 3-4 h. Lungimea: 8,5 km. Traseul nr. 10: Cabana Sf. Ana, Vf. Cocoizas, seaua Ciomat-Bolondos (1082 m), Vf. Ghelii (1093 m), Vf. de Mijloc (1087 m), Vf. Gorgan (1135 m), Vf.Tetelea (1173 m). Marcaj: cruce albastra. Durata: 3,5 -4 h. Lungjmea: 9 km. Traseul nr. 11: Hotel Best Western Balvanyos (930 m), Pestera Puturosu (1052 m). Marcaj: punct rosu. Durata: 45 minute. Lungimea: 1km. Poteca consta din 12 serpentine. .

Traseul nr. 12: Este circuitul Muntii Puturosu. Hotel Best Western Balvanyos, Pestera Puturosu, Pestera cu Alaun, Cimitirul Pascarilor, Pestera Ucigasu, Tinovul Buffogo, Creasta Puturosului, Hotel Best Westem Balvanyos. Marcaj: punct albastru. Durata: 2h. Lungimea: 4 km. Traseul nr. 13: Hotel Best Western Balvanyos, prima curba dubla pe soseaua DJ 113 spre Baile Balvanyos, Pr. Uscat, Baia Apor, Hotel Best Western Balvanyos. Marcaj: triunghi rosu. Durata. 1/2 h. Lungimea: 1km. Traseul nr. 14: Drum de creasta n M-tii Bodocului, Hotel Best Western Balvanyos, Vf. Mic (1087 m), Vf. Coltul Scurt (1190 m), Vf. Coltu1 Lung (1221 m), Dosul Pietrii (1240 m), seaua Burdei de unde se desprinde o poteca nemarcata

spre E n rezervatia geologica Valea Iadului (1,5 km). Marcaj pe cresata: banda galbena. Durata: 4 h. Lungimea: 10 km. Traseul nr. 15: Hotel Best Western Balvanyos, Baia Mikes (bazinasele si izvoarele: Hammas, Buki, Vallato), Cantonul silvic, Jombor. Marcaj: cruce rosie. Durata: 45 minute. Lungjmea: 1,5 km. Traseul nr. 16 si 16/a: Pomeste de la Pensiunea Cetate din centrul Statiunii Balvanyos (770 m), spre zona Cisar, Mofeta, Poiana Ienuparilor, Poiana Ciomat, Piatra Zimbrului (1079 m). Deviere spre creasta Muntilor Bodocului prin traseul nr. 16/a. Marcaje: pentru tr. 16: cruce albastra, pentru tr. 16/a: punct albastru. Durata: 2-3 h. Lungimea 6-7 km. Traseul nr. 17: Pensiunea Cetate, ruinele Cetatii Ba1vanyos (1056 m), Vf. de Mijloc, Vf. Iorgan, Vf. Tetelea. Marcaj: banda albastra: Durata: 2-3 h. Lungimea: 5 km. Traseul nr. 18: Numit si "Drumul Turiei", constituie vechiul drum medieval ntre Ciucul Inferior si Depr. Trei Scaune (jud. Covasna), Corn. Cozmeni, Lazaresti, Groapa Mare (938 m), Cmpul Capelei, Steaua Gorganului, Cetatea Balvanyos, Pensiunea Cetate Baile Balvanyos). Marcaj: cruce rosie. Durata: 7-8 h. Lungimea:16,5 km. Traseul nr. 19: Constituie partea de S a drumului de creasta al Muntilor Ciucului. Vf. Telelea, Creasta seaua (1073 m), Pasul Casinului (875 m), Vf. Fertes (1054 m). Vf. Capra (1060 m). Marcaj. banda albastra. Durata: 3-4 h. Lungimea: 13 krn. Traseul nr. 20: Gara CFR Bixad, pr. Rachitis, Pr. Iovan, Baile Ozunca, Halta carierei Bixad II. Marcaj: punct albastru. Durata: 2,5-3 h. Lungimea: 8 krn. Traseu1 nr. 21, 21/a si 2l/b: Reprezinta drumul de creasta al judetului Harghitei de Sud, cu doua variante: Traseul nr. 21: Pilisca Mare - Cmpul Mare (1050 m).

Traseul nr. 21/a: (drumul vechi), Pasunea lui Jakab Janos, Pr. Pastravului, scoala din Ozunca Bai. strandul statiunii, Versantul vestic al Murgului mare, Pasul Hatod (725 m). Muntii Baraoltului. Traseul nr. 21/b: drumu1 nou) Cmpul Mare, Cmpul Insorit, Coada Dea1u1ui, Ozunca Bai. seaua dintre Murgul Mare si Mic, versantul estic al Murgului mare. Pasul Hatod. M-tii Baraoltului. Marcaj: banda albastra. Durata: 6- 7 h. Lungimea: 20 km. Traseul nr.22: Gara Tusnad Sat, Pr. Mitaci, Poiana Mitaci (creasta Harghitei). Marcaj: punct albastru. Durata: 3-4 h. Lungimea: 10 km. Traseul nr. 23: Pensiunea Cetate (Baile Balvanyos), drum national, n prima curba mare bifurcatie la un drum forestier, versantul stng al Prului Balvanyos, Tinovul Buffogo. Marcaj: triunghi rosu. Durata: 1 h. Lungimea: 2.5 km. Concluzii - Denumita ,,Perla Ardealului'' statiunea Baile Tusnad este una dintre cele mai frumoase asezari balneare din tara noastra -Localitatea este situata la o altitudine de 650 m in stramtoarea Raului Olt, in partea sudica a Depresiunii Ciucului, flancata de masivele muntoase Harghita si Bodoc acoperite de paduri de conifere, se gaseste la distante mici n raport cu unele centre urbane nsemnate (32 km fata de Miercurea Ciuc, 35 km fata de Sfntu Gheorghe, 72 km pna la Brasov 35 km de Baraolt) din Carpatii Rasariteni, dar si la distante acceptabile (100 300 km) de orasele din partea centrala si sud estica a tarii -Orasul Tusnad Bai, infiintat in 1842, cunoscut pana astazi si sub denumirea de ,,Mica Elvetie'', este renumit prin apele minerale sau termominerale, namoluri terapeutice, cat si gaze terapeutice cu concentratie de CO2 care trateaza afectiuni ale sistemului nervos central, ale aparutului digestiv, afectiuni cardiovasculare, endocrine, nevroze, stres, afectiunile glandelor anexe ale ficatului si cailor bileare - Vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic al apelor minerale punandu-se bazele unor exploatari organizate si devenind in timp o statiune cu profil balneoclimateric - In apropierea statiunii se afla singurul lac de origine vulcanica din tara noastra Sf. Ana unde se pot practica sporturi nautice cat si zacamantul de turba de la Mogod - Structurile de cazare din Baile Tusnad sunt foarte variate si se compun din: hoteluri, pensiuni, vile, tabere de vara cu casute, campinguri, moteluri, pensiuni agroturistice, inchirieri de camere si apartamente la casa particulare, casa de vacanta si locuri pentru corturi

- Aceasta statiune a suferit n ultimii ani schimbari destul de mari n sens negativ ntre care amintim costul ridicat al serviciilor fata de veniturile populatiei, fapt care a generat scaderea numarului de turisti. Lipsa fondurilor necesare ntretinerii cladirilor, se poate sesiza mai ales la vile, dintre care n momentul de fata functioneaza doar cteva celelalte fiind ntr-o stare deteriorata - Din statiunea Baile Tusnad sunt mai multe posibilitati de circuite, fie circuite cu autocarul sau autoturismul, fie pe cale ferata sau chiar drumetii pe traseele montane practicare de turistii doritori de ture montane cu deplasari pe jos - Pentru revitalizarea statiunii este nevoie, n primul rnd, de investitii, adica de bunuri materiale, apoi de o echipa priceputa care sa organizeze si sa realizeze schimbarile conform planurilor si nu n ultimul rnd de idei care ar reorganiza si care ar da impuls dezvoltarii activitatilor turistice din localitate - Cteva idei realizabile ar fi: tiparirea n ct mai multe exemplare a unor brosuri, pliante turistice cu multe date si fotografii despre statiune, n sezonul estival sa fie amenajate mai multe terenuri sportive si locuri de agrement cum sunt discoteci, cinematografe, sali de jocuri etc., renovarea si actualizarea avizierelor vechi din fata marilor hoteluri, refacerea drumurilor din statiune si mai ales a drumul ce duce din Baile Tusnad la Lacul Sfanta Ana - Perspectiva de dezvoltare si promovare a zonei ar mai fi: organozarea de venimente si ocazii si in alte anotimpuri decat vara, de exemplu festivalul berii sau alte evenimente care sunt organizate doar vara. Un eveniment de genul Zilele Tusnadului ar fi o oportunitate, organizat toamna sau primavara. O promovare mai buna pe internet si prin agentii ar putea duce la cresterea turistilor straini, stabilirea unor contacte cu agentii din strainatate