Sunteți pe pagina 1din 27

CUPRINS

Capitolul I – Turismul balnear


- 1.1 Conţinutul şi particularităţile turismului balnear
- 1.2 Serviciile de tratament balnear
- 1.3 Factorii naturali terapeutici
- 1.4 Evoluţia staţiunilor balneoclimaterice din România

Capitolul II – Resurse balneo-climaterice ale staţiunii


Călimăneşti-Căciulata
- 2.1 Scurt istoric al staţiunii
- 2.2 Cadrul fizico-geografic
- 2.2.1 Relieful
- 2.2.2 Clima
- 2.2.3 Vegetaţia
- 2.2.4 Hidrografia
- 2.2.5 Fauna
- 2.3 Factori naturali de cură
- 2.4 Alte resurse turistice

Capitolul III – Studiul bazei tehnico-materiale pentru turismul


din staţiunea Călimăneşti-Căciulata
- 3.1 Analiza bazei tehnico-materiale
- 3.1.1 Baza de cazare
- 3.1.2 Baza de alimentaţie
- 3.1.3 Baza de tratament
- 3.1.4 Baza de agrement
- 3.2 Circulaţia turiştilor în staţiunea Călimăneşti-Căciulata
- 3.2.1 Numărul de turişti
- 3.2.2 Numărul de înnoptări
- 3.2.3 Sejurul mediu
- 3.2.4 Densitatea circulaţiei turistice

Capitolul IV – Prezentarea turismului balnear în staţiunea


Călimăneşti-Căciulata
- 4.1 Tehnici de promovare a turismului balnear în staţiunea Călimăneşti-
Căciulata
- 4.2 Direcţii de relansare a turismului în staţiunea Călimăneşti-Căciulata
- 4.3 Agrement, excursii în împrejurimi

Concluzii şi propuneri:
Bibliografie

1
ARGUMENT

Turismul a devenit,după cum arata realitatea,unul dintre cele mai vaste fenomene
sociale ale anilor nostrii cu implicaţii inseminate asupra economiilor naţionale ale
multor ţari şi asupra relaţiilor economice internaţionale, representând astăzi cea mai
mare afacere din lume.
Transformarile produse in viaţa social-economică a lumii (introducerea
automatizarii, folosirea ciberneticii si techinicii de calcul în diverse sectoare
economice, industrializarea agriculturii) au dus la o importantă concentrare a
populaţiei în centre urbane în cadrul cărora se înregistrează agomerări ale locurilor
de şcolarizare şi de muncă, ale căilor şi mijloacelor de transport, ale familiilor în
blocuri de locuinţe, ale punctelor de distracţie.
Societatea industriala oferă posibilitatea de creştere a productivitaţii muncii cu
multe efecte pozitive asupra membrilor societaţii, dar şi cu efecte negative
manifestându-se sub forma agresivitaţilor biologice (poluare, lipsa de mişcare, maladii
frecvente) precum si a celor de ordin nervos (stres psihic, constrâangerile din viaţa
sociala şi profesională).De aici, doriţa si tendinţa oamenilor societaţii contemporane
de a-şi petrece timpul liber calătorind sau visând la locuri liniştite din natură, vizitând
oraşe şi sate din ţara de baştina sau din alte ţari.
Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi
internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate
cerinţele stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează
aşa numitele <<boli ale civilizaţiei>>.
Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se
înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în
special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.
În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-
climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument
prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe.
Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu
o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor
efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a
terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase.
În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt considerate
ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în
altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea turistică.

2
În aceasta lucrare s-a incercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau
la baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii
balneo-turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEAR ÎN STAŢIUNEA CĂLIMANEŞTI-


CĂCIULATA

1.1.1 Continutul şi particularitaţile turismului balnear

În formele sale incipiente, turismul balneo-medical şi într-o măsura


considerabila turismul în staţiunile climaterice a reprezentat o forma a turismului de
lux, un privilegiu al claselor bogate.
În secolul al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului nostru s-a constatat chiar
un ”cult” al staţiunilor balneare, frecventate nu atât din motive de îngrijire a sanataţii,
cat mai mult din motive de prestigiu, din dnobismul caracteristic acestor clase sociale
cu venituri ridicate.
Dezvoltarea economica şi progresele ştiinţelor medicale au determinat o foarte
accentuată lărgire şi îmbunataţire a asistenţei medicale în numeroase ţari în epoca
postbelică corelate cu creşterea cheltuielilor destinate sănătaţii şi cu o importanta
socializare a asistenţei medicale în numeroase ţări cu sistem economic-social diferit.
În condiţiile de viaţa oferite de societatea modernă, industrializata şi urbanizata,
alături de bolile cronice degenerative, urmare a prelungirii duratei vieţii, au crescut în
importanţă, în tabloul morbiditaţii bolile de nutriţie, afecţiunile determinate de
solicitarea ritmurilor biologice, precum şi afecţiunile şi stările determinate de reducerea
capacitaţii de efort, datorate micsorarii cantitaţii de mişcare.
Faţăde modificarile rapide şi fundamentale ale structurii morbidităţii, medicina
chimică, medicina de spital şi de cabinet, cu toate progresele tehnice şi farmaco-
terapice extraordinare înregistrate în ultimele decenii, nu a putut şi nu poate face faţă
problemelor complexe ale asistenţei medicale a populaţiei din diferite ţări dezvoltate
economic şi social sau aflate în curs de dezvoltare rapidă, ea rămânând deficitară,
mai ales în domeniile preventive şi de recuperare.
În acest contex medico-social, dezvoltarea şi modernizarea staţiunilor balneare

3
Într-o serie de ţari europene, între care şi România, nu apare ca un fenomen
conjunctural, cu valenţe exclusiv economice, ci ca o consecinţa a solicitarilor
crescânde de cure cu facrori naturali terapeutici.
Explicaţia trebuie căutată şi în conţinutul îmbogaţit, înnoit al medicinei balneare
moderne, care îşi gaseşte astăzi şi o fundamentare ştiinţifică pentru multe din
metodele tradiţionale folosite în trecut în mod empiric.Interesul pentru remediile
naturale este în creştere şi datorită costului extrem de ridicat al metodelor
farmacoterapiei, eficienţei limitate a multora dintre produsele industriei farmaceutice,
toxicitaţii şi efectelor secundare ale acestora, puse în evidenţă şi subliniate tot mai clar
în studii controlate şi iniţiate de OMS.
Turismul balnear are rol esenţial în diminuarea sezonalităţii activităţii turistice,
dovedindu-se a fi una din direcţiile importante ale atragerii de turişti straini şi de
creştere a încasărilor valutare, foarte importante pentru echilibrarea balanţei de
plăţi.Este de subliniat că pe lângă continuitate, acest tip de turism asigură o mai mare
stabilitate a clientelei, favorizează cele mai lungi sejururi şi poate fi considerat ca cel
mai avantajos, sub aspect economic, deoarece <<produsul>> turistic specific lui,
încorporând mai multă muncă complexă, are şi o valoare mai ridicată.
Creşterea rolului turismului balear în ansamblul turismului internaţional al
României, în condiţiile când multe alte ţări fac eforturi mari pe linia valorificării
resurselor lor interne pe piaţa turistică externă, obligă la o grijă continuu sporită pentru
calitatea serviciilor, pentru utilizarea de instalaţii moderne în cabinetele de tratament
şi pentru folosirea celor mai adecvate mijloace de agrement şi distracţie.

1.1. 2 Serviciile de tratament balnear

În condiţiile turismului modern se înregistrează o continuă creştere a cererii


pentru tratamente balneo medicale, reflectate prin creşterea considerabilă a numărului
de curanţi în majoritatea ţărilor în care există factori naturali de cură, susceptibile să
contribuie la promovarea acestei forme de turism.
În zilele noasre, cererea de servicii pentru tratament balneo-medicalare un
conţinut nou, izvorât din necesitaţile reale de îngrijire a sănătăţii în urma
recomandărilor şi prescripţiilor personalului medical de specialitate, cât şi ca rezultat al
evaluarii concepţiilor de privitor la necesitatea tratamentelor şi curelor profilactice
pentru prevenirea îmbolnăvirii unor categorii de populaţie predispuse pentru anumite
maladii.
Sporirea considerabilă a numărului de curanţi pentru tratamentele balneo-
medicale este influenţată atât de factorii cu caracter general care concură la
dezvoltarea turismului în ansamblul său, cât şi de o serie de factori specifici dezvoltării
turismului balneo-medical.
Dintre aceştia din urmă putem specifica:

4
-tendinţa actuală pe plan mondial de a înlocuii în unele afecţiuni cronice
tratamentul medicamentos prin tratamente cu factori naturali de cură mai adecvaţi
organismului suprasolicitat de ritmul vieţii moderne;
-îmbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear, adica a plăcutului
cu utilul,care asigura turistului posibilitatea ca în timpul concediului de odihnă să-şi
sănătatea şi să se reconformeze vizitând totodată şi o altă localitate respectiv o ţară
străină;
-dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numărul celor care beneficiază
de cure balneare, total sau parţial plătite de casele de asigurări sociale, să fie în
creştere.
Deosebită valoare terapeutică a factorilor naturali de cură din staţiunile baleo-
medicale şi climaterice din ţara noastră justifică necesitatea dezvoltării acestora.La
dezvoltarea staţiunilor trebuie avut în vedere că progresele ştiinţifice medicale şi
ridicarea generală a nivelului de trai au creat o complexitate crescândă a cererii. Acest
lucru impune dezvoltarea infrastructurii specifice turismului, mijloace de cazare şi de
tratament la nivelul solicitat de piaţa internaţională a turismului balnear.În acelaşi timp
se cere şi diversificarea serviciilor turistice din fiecare staţiune balneo-climaterică prin
îmbunătăţirea posibilităţilor de agrement şi distracţie.
Practica turistică internaţională demonstreză că anumite staţiuni turistice clasice,
care în trecut au fost solicitate intens de clientela dornică de odihnă pasivă, sunt
considerate de anumite categorii de clientelă ca demodate.
Deci, în cazul în care asemenea destinaţii sunt recomondate sau impuse de
necesităţile pure de îngrijire a sănătăţii, sunt preferate alte staţiuni, destinaţii care
oferă servicii de agrement mai atractive şi diversificate.
O strategie ştiinţific fundamentală de diversificare a serviciilor turistice în staţiunile
balneoclimaterice trebuie să se ia în considerare diferitele categorii de clientelă cere
formează segmentele de piaţă către care se adresează aceste servicii.S-a demonstrat
că în cazul turismului de tatament preferinţele şi cererile sunt foarte individualizate. La
aceasta se adaugă şi clientela care nu solicită tratamente cum ar fi turiştii sosiţi la
odihnă şi personele care însoţesc bolnavii şi personele handicapate ce necesită
diferite proceduri de tratament balnear.
Comportamentul acestor persoane nu se deosebeşte de cel al turiştilor
obişnuiţi, deci staţiunile balneare şi climaterice trebuie să fie în măsură să ofere, în
paralel cu serviciile medicale de tratament,şi serviciile pe care le solicită aceşti
turişti.
Putem aprecia că balneoterapia, în condiţiile unui mediu ambient favorizant,
oferit de staţiunile balneo-climaterice, reprezintă o formă specifică a turismului
modern, care, prin procedurile de cure şi tratament, urmăreşte activarea,
ameliorarea sau stabilizarea stării de sănătate a pacienţilor care necesită
asemenea tratamente.
Grija specialiştilor din staţiunile de cură pentru reuşita curelor şi
tratamentelor balneo-medicale a dat naştere şi altor servicii speciale prestate
turiştilor, cunoscute sub denumirea generică de reabilitarea pacienţilor. Această
reabilitare a pacienţilor reaprezintă o componentă complexă a asistenţei medicale
de specialitate şi urmăreşte un triplu scop:

5
-readaptarea fizică a pacienţilor, pentru a le permite să facă faţă
mai bine viitorelor solicitări fizice în activitatea lor cotidiană sau profesională;
-readaptarea psihologică a unor handicapaţi la condiţiile de viaţă
după terminarea curelor;
-readaptarea socială: recomandarea unor comportamente de integrare
cât mai activă a pacienţilor în viaţa socială, cu respectarea indicaţiilor medicale de
rigoare şi în funcţie de situaţie, ci continuarea la domiciliu a tratamentelor
prescrise.

1.1.3 Factorii naturali terapeutici

România posedă un imens potenţial balnear cu care, prin intermediul


staţiunilor balneo-climaterice şi-a câştigat un firesc şi binemeritat renume pe plan
internaţional.În cuprinsul ţării se remarcă prezenţa a aproape tuturor factorilor naturali
de cură, între care: apele minerale, nămolurile terapeutice, mofete (emanaţii naturale
de gaze terapeutice) şi climatul favorizant(de cruţare, stimulant, tonifiant
etc.).Valoarea şi utilitatea factorilor naturali de cură sunt cunoscute din timpuri
îndepărtate, numeroase dovezi certificând folosirea apelor minerale încă de aproape
două milenii de către romani la Băile Herculane.
Principalii factori de cură din România sunt: climatul, apele minerale,
nămolurile terapeutice şi gazele terapeutice , la care mai trebuie adăugate, pentru
efectele naturale deosebite, lacurile cu proprietăţi terapeutice, apele minerale
îmbuteliate şi Marea Neagră.

1.1.3.1 Clima

Clima este unul din factorii naturali cu importanţămare de care trebuie să se ţină
seama la trimiterea în staţiune a curantului.Acest factor reprezintă totalitatea
fenomenelor meteorologice ce caracterizează starea medie a atmosferei pe o anumită
perioadă de timp.
Factorii rspunzători de caracteristicile unui anumit climat sunt:radiaţia solară,
circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile suprafeţei active.

1.1.3.2 Apele minerale

Încă din cele mai vechi timpuri, apele minerale au fost considerate ca factori
curativi valoroşi,epoca modernă sporind necesitatea folosirii lor pe o scară cât mai
largă datorită sedentarismului, poluării şi abuzului de medicamente.
Pentru a putea fi considerat minerală, o apă, conform definiţiei internaţionale,
trebuie să conţină 1 gram săruri minerale dizolvate la un litru de apă, elemente

6
chimice sau gaze cu acţiune farmacodinamică sau să aibă la izvor temperatura de cel
puţin +20 grade C şi desigur o acţiune curativă ştiinţific recunoscută.
Apele minerale din ţara noastră au un conţinut deosebit de variat în elmente
chimice şi de aceea prezintă o mare complexitate şi diversitate sub aspect fizico-
chimic, mineralogic, termic, întâlnind practic toate tipurile de ape cunoscute pe plan
mondial (10 categorii: ape oligominerale, carbogazoase, alcaline, alcalinoferoase,
feruginoase, clorurate-sodice, iodurat-sulfuroase, sulfurose radio-active, sulfatate şi
arsenicale).

1. Apele oligominerale cu o mineralizare totală sub 1g / l. Generic sunt ape


de infiltraţie şi, în funcţie de indicele de termalitate, pot fi acratoterme(calde) şi
acratopege(reci).Cele acroterme au efect general sedativ, relaxant şi resorbant asupra
proceselor inflamatorii cornice.În cura externă sunt indicate pentru sindroame
dureroase şi inflamatorii articulare,afecţiuni nervoase periferice.În cura internă, pentru
unele efecte antialergice, antispastice rezorbitive, aceste ape sunt indicate în afecţiuni
asociate.
Apele oligominerale acrotopege sunt indicate în cura internă în: afecţiuni
urinare, schele după glomerulonefrite, gută, obezitate.Tratamente cu astfel de ape se
efectuează la Slănic Moldova,Călimăneşti şi Olăneşti în principal.

2.Apele carbogazoase conţin cel puţin 1 gram de CO2 / l şi iau naştere prin
dizolvarea în apele de infiltraţie a CO2 de origine vulcanică.Apele carbogazoase au o
mare capacitate de solubilizare a sărurilor minerale din roci, astfel că acestea sunt de
obicei alkaline, alcalinoferoase, sodice, cele carbogazose pure fiind foarte rare.În cura
internă, apele carbogazoase sunt indicate pentru: gastrite cronice hipoacide,
bacterocolite cronice, deschinezie biliară, unele afecţiuni renale.În cura externă, sub
formă de băi în cadă, apele minerale carbogazoase stimulează circulaţia periferică şi
contribuie la reducerea efortului cardiac.Pentru aceste motive, băile carbogazoase
sunt indicate în: boli cardiovasculare, hipertiroide, polinevrite, nevralgii.În tratamentul
cu ape minerale carbogazoase sunt specializate mai multe staţiuni dintre care
menţionăm: Borsec, Covasna, Vatra Dornei, Buziaş, Tuşnad, Lipova.

3.Apele minerale alcaline conţin minim 1 g hidrocarbonat de sodiu la un


litru de apă, concentraţie ce corespunde la 726 mg anion bicarbonic. Apele alcaline
pure sunt foarte rare în natură, ele găsindu-se de obicei, sub formă mixtă: calcice,
magnezice, feruginoase, carbogazoase etc. Folosite în cura internă sau sub formă de
aerosoli, apele minerale alcaline au acţiuni eficiente asupra aparatului digestiv,
fluidifică bila, scad colesterina, alcanizează urina.Cura internă cu apele alcaline este
indicată în gastroduodenite cronice, boală ulceroasă, dispepsii gastrointestinale,
enterocolită, colecistite schele posthepatice, litiază urinară acidă, boli metasodice,
gută, diabet, afecţiuni alergice cutanate, respiratorii sau digestive.

4.Apele minerale clorurato-sodice sunt cele în care predomină


clorura de sodiu, respectiv 393 mg sodiu /1 şi 607 mg clor/1, originea lor find
legată de rocile bogate în sare.

7
5. Apele minerale sulfatate sunt cele în care predomină anionul
sulfat cu peste 20 miliechivalenţi la o mineralizare a apei de peste 1g/1. Grneza
acestor ape este legată de rocile sedimentare bogate în ghips sau carbonat de
magneziu.
6.Apele minerale sulfuroase sunt cele în care sulful titrabil are o
concentraţie minimă de 1mg/1. Geneza acestor ape este legată de rocile
gipsoase, hidrogenul sulfurat luând naştere prin acţiunea bacteriilor care reduc
sulfarul.

7. Apele minerale feruginoase sunt cele ce conţin minim 10mg/1


apă şi sunt foarte răspândite pe glob. Fierul provine din spălarea rocilor
eruptive sau sedimentare de către apele de infiltraţie ce conţin şi bioxid de
carbon.

8. Apele minerale arsenicale sunt acelea care conţin cel puţin 0,7mg
ioni arsen/1 apă.Apele minerale arsenicale se folosesc numai în cura internă,
fiind prescrise stărilor de debilitate sau difuncţiunii tiroidiene cu hiperfuncţie,
stărilor de covalescenţă etc.

9.Apele minerale iodurate au această calitate întrucât conţin cel puţin


1 mg iod/1 apă.În cura externă se folosesc apele minerale sărate-iodurate
concentrate, care sunt indicate în bolile reumatice, neurologice periferice,
afecţiuni ginecologice cornice, precum şi unele boli de piele.

10.Apele minerale radioactive sunt cele care conţin elemente


radioactive din seria uraniului şi toriului.În ţara noasră, apele minerale
radioactive sunt sub limita internaţională stabilită,totuşi utilizarea lor sub formă
de băi sau în inhalaţii, s-a dovedit eficientă.

1.1.3.3 Lacurile terapeutice

Lacurile terapeutice prin calităţile fizico-chimică ale apelor lor prezintă


interes terapeutic. În general, apele sunt clorurate-sodice, uneori iodurate sau
sulfurate, cu o mineralizare medie(30-50g/1). Lacurile cele mai folosite în
balneo-turism sunt cele din Câmpia Română sau pe litoralul marin, unde
biomediul excitant, băile de soare şi aer sporesc efectul terapeutic al băilor de
lac.Toate au pe fondul lor nămoluri sapropelice de mare amportanţă
balneomedicală.Apele lacurilor sunt utilizate în terapia afecţiunilor
reumatismale ale sistemului nervos periferic şi în ginecologie.

1.1.3.4 Nămolurile terapeutice

8
Ţara noastră dispune de importante rezerve de nămoluri terapeutice care
contribuie la creşterea competitivităţii ofertei balneare româneşti. Nămolurile
terapeutice, cunoscute şi sub denumirea de ploiade sunt substanţe ce se
formează în condiţii naturale sub influenţa proceselor geologice şi care, în stare
fin divizate, în amestec cu apă, sunt folosite în terapeutică.
Proprietăţile lor fizice sunt legate de însuşirile fizice şi chimice, una din
caracteristicile de bază fiind capacitatea de a reţine şi absorbi apa.

1.1.3.5 Gazele terapeutice

Emanaţiile naturale de gaze terapeutice sunt specifice României care este


printre puţinele ţări din Europa ce dispun de o zonă mofetică de mare extindere
şi valoare.Cele mai cunoscute şi evaluate terapeutic sunt emanaţiile de dioxid
de carbon şi cele sulfurose.
Emanaţiile de hidrogen sulfurat, întâlnite la Turla,Şugag-Băi şi Sântimbru-
Băi, sunt unicate în Europa. Acţiunea lor terapeutică a fost mai puţin studiată şi
de aceea nu sunt folosite pe măsura importanţei lor.
Gazele terapeutice se folosesc numai în cura externă, procedurile
impunând respectarea anumitor norme în vederea reuşitei tratamentului.
Bolnavul este introdus în incinta unde se degajă gazul, gâtul şi capul rămân
afară, respiraţia făcându-se în aer liber.

1.1.3.6 Salinele

Salinele constituie un important factor de cură în terapia afecţiunilor


respiratorii cronice, iar baze de tratament se află la Târgu Ocna, Slănic şi Praid,
acestea fiind solicitate şi de curanţii din străinătate.

1.1.3.7 Plantele medicinale

Plantele medicinale, ca factori naturali de cură foarte răspândiţi în ţara


noastră, sunt din ce în ce mai solicitate balneo-medical, atât în prepararea unor
medicamente, cât şi în cura externă,ca băi de plante.Medicamentele pe bază
de plante medicinale realizate în laboratorul “Plantovorel” din Piatra Neamţ, se
impun alături de alte produse medicale originale, în terapia multor afecţiuni.

9
1.1.3.8 Aeroionizarea

Aeroionizarea este de asemenea un factor natural de cură cu efecte


benefice de sedare în diferite afecţiuni, sporind astfel valoarea balneo-medicală
a unei staţiuni.

1.1.3.9 Factori terapeutici ai litoralului Mării Negre

Aparent, resursele terapeutice ale litoralului sunt considerate apa sărată a


marii care, prin compoziţia sa chimică şi prin acţiunea valurilor întăreşte
organismul şi intensifică activitatea lui şi plaja cu nisipul ei.În realitate este
vorba despre o paletă mult mai variatăde factori naturali: bioclimatul marin,
apele minerale sau mineralizate din foraje, lacurile sărate şi nămolurile
terapeutice.

1.1.4 Evoluţia staţiunilor balneoclimaterice din România

Stabilimentele balneare se numără printre cele mai vechi destinaţii turistice din
lume, antichitatea egipteană, greacă, romană, prezintă numeroase dovezi în acest
sens. Relevante sunt şi vestigiile băilor din România. În general localităţile sau
aşezările rurale în care au apărut ape minerale au devenit nuclee ale viitoarelor
staţiuni staţiuni turistice mantane sau de litoral.
Românii după cucerirea Daciei, au descoperit şi întrebuinţat în scop terapeutic
izvoarele cu ape termale de la Băile Herculane, constituind aici stabilimente de
cură, băi publice.Asemenea stabilimente romane realizate poate, peste cele ale
dacilor autohtoni se găsesc la Băile Geoagiu şi Băile Călan, dar şi la Ocna Sibiului,
Săcelu-Gorj, Buziaş, Călimăneşti-Căciulata.
Staţiunea balneară este definită ca fiind o localitate sau o parte din aceasta
care dispune de resurse de substanţe minerale balneare ştiinţific dovedite şi
tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi
care au o organizare ce permite acordarea asistenţei mdicale balneare în condiţii
corespunzătore; beneficiază, de asemenea de construcţii, dotări şi amenajări

10
urban-edilitare şi forţă de muncă adecvate, iar activităţile turistice sunt
preponderente.
Staţiunea balneoclimaterică aste o localitate sau o parte din acesta care
îndeplineşte cumulativ condiţiile care se impun staţiunii balneare şi climaterice.

CAPITOLUL II

RESURSE BALNEO-TURISTICE ALE STAŢIUNII


CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

2.1 Date istorice despre staţiune

Călimăneşti Căciulata are o existenţă îndelungată, semnalată prin tezaurul de


monede dacice şi castrele de la Jiblea şi Arutela. Pe timpul împăratului Hadrian
apele de la Bivolari au fost folosite de romani la termele Arutela, precum şi de
populaţia dacică.
Conform unor păreri mau recente, ca aşezare umană, Călimănesti-Căciulata
s-ar fi format prin secolele V-VIII, când vechea obşte sătească având o arie mai
mare de întindere, s-ar fi împărţit între câţiva oameni de vază, printre care şi
Căliman. Prima menţiune documentară apare în condica Mănăstirii Cozia pe 20
mai 1388, când prin documentul amintit,Mircea cel Bătrân primeşte de la Nan
Udaba, “locul numit Călimăneşti pe Olt”, pe care acesta îl închină Mănăstirii Cozia:
“…a binevoit domnia mea să ridice di temelie mănăstire...locul numit Călimăneşti
pe Olt...”
Este foarte probabil ca decizia ridicării pe acele locuri a mănăstirii Cozia să fi
fost determinată de utilizarea apelor minerale. În 1543 lângă M.Cozia s-a înălţat
Bolniţa, de către Radu Paisie. La Bolniţa Coziei, numeroşi negustori precum unii
faimoşi domnitori ai Ţării Româneşti şi-au tratat suferinţele.
Din această cauză au început să se facă cercetări pentru descoperirea unor
izvoare de sănătate, folosindu-se observaţiile localnicilor, care cunoşteau existenţa
unor bazine cu “apă neagră” şi care miroseau a “apă clocită”. Astfel, o nouă sursă
vine să-şi auroleze faima:izvorul de la Căciulata. Se citează în literatura de
specialitate descoperirea întâmplătoare de către doi călugări, în 1849, care venind

11
de la pscuit au observat pe malul Oltului o baltă cu apă, le-a plăcut, iar unu fiind
bolnav a simţit o ameliorare a stării lui de sănătate.
Lucrări de captare vor fi făcute în anul 1848 de către C-tin Golescu, ajutat de
localnici, cu fonduri din subscripţia publică.În urma constatării efectelor minunate
ale acestor ape asupra propriei sănătăţi, va construi un stabiliment rudimentar,
primul de acest gen de pe aceste meleaguri.
În 1873, apele minerale de la Călimăneşti sunt medaliate la expoziţia de la
Viena, iar în 1893 primesc “Diploma de Grand Prix” şi medalia de aur.
După 1910, staţiunea trece în concesiunea societăţii “Govora-Călimăneşti” pe
o perioadă de 50 de ani.
Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o
secţie a sa fiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat
personal de specialitate.
În 1924 se construieşte hotelul 1 şi 2 Jantea, Bazarul şi Teatrul cu terasă spre
Olt în 1934, construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm.
Vâlcea-Sibiu.
Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al
staţiunii a fost C.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central.
În prezent, societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul
Călimăneşti sunt:S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala
Căciulata, S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A.

2.2 Cadrul fizico-geografic

Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o altitudine moderată


fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădurite ale culmilor
Coziei (1670m) şi ale plaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu
pante domoale.Peisajul subalpin oferă vizitatorului venit la cură numeroase
posibilităţi de drumeţii şi excursii.

2.2.1 Relieful

Ca urmare a asezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru


cura balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi
internaţional.
Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă,
unitară la prima vedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se
impune prin masivitatea, sălbăticia şi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o
notă in plus de atractivitate.
Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o
serie de piscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri.
Munţii au suferit influenţa agenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori,

12
care, în final, au dus la apariţia unor forme de microrelief structural erozional,
forme prezente în ambele masive.
Asemenea forme de relief structural sunt : chipuri de piatră-forme bizare ale
unor fiinţe ca “Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; ,
coloane, turnuri, grote, cascade şi chei.
Oltul intră în defileul de la Cozia în aval de confluenţa cu Lotru şi cursul său
desparte Năruţu şi Muncnii Lotrişorului de Masivul Cozia, adâncind albia între
culmile secundare ale acestor munţi, creându-şi vestitele “Cârlige”.

2.2.2 Clima

Staţiunea se bucură de o climă continentală temperată, fără schimbări bruşte


de temperatură, caracteristic depresiunilor subcarpatice.
Clima moderată determină o temperatură medie anuală de +10 grade C, cu
veri calde, toamne lungi, cu un colorit încântător şi ierni blânde.
Asimetria caracteristică a depresiunii Oltului, cu versantul Nordic prelung şi
domol, permite ca prin expunerea ei spre sud să aibă mereu soarele în faţă.
Totodată, muntele îi asigură un adăpost mai ales de influenţele curenţilor reci. Ca
urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţiei balneare i se asociază şi cea climatică.
Clima localităţii,ca şi aerul mereu proaspăt, oferă condiţii prielnice
tratamentului balnear în tot timpul anului. Bioclimatul sedativ se caracterizează prin
solicitarea slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce face ca
adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat, indiferent de clima ţării de
origine, sezon sau afecţiune.

2.2.3 Vegetaţia

Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei bogate flore şi faune.


Astfel, aproape jumătate din suprafaţa totală a staţiunii este împădurită, pădurile
întinzându-se de la albia Oltului până la vârful Coziei (1668 m) : 13% răşinoase şi
87% foioase.Dintre răşinoase bradul ocupă 70%, în timp ce molidul restul de 30%.
Între foioase predomină fagul cu peste 80/.
Cercetările efectuate în Munţii Cozia-Năruţu arată că aici întâlnim o floră de
tip special-elementele specifice Europei centrale, îmbogăţindu-se şi cu plante
provenite din mai multe colţuri ale lumii cum sunt: Caucazul, Alpii, Balcanii,
ţinuturile mediteraneene. Sunt citate doua specii de plante relicve, şi anume:
garofiţa de stâncă şi albina – orhideea mediteraneană care se află în Cozia la cea
mai mare altitudine europeană.
Pe lângă specii de plante rare şi de diverse origini se găsesc şi câteva specii
de plante ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii : iedera albă,
ghinţura galbenă, floarea de colţ şi laleaua pestriţă. La înălţimi alpine şi pe pajişti
cresc dediţei, nu-mă-uita, primulele şi campanulele.

13
În parcurile din raza oraşului şi a staţiunii se remarcă flora dendrologică,
care dă aspect plăcut zonei.
Pentru varietatea şi bogăţia floristică şi faunistică, Munţii Cozia-Năruţu şi
Munţii Lotrişorului se preconizează ca în viitor să formeze un parc naţional.

2.2.4 Hidrografia
Principalul curs de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care
fac faima staţiunii.
Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, co o concentraţie de sare
între 0,5-29g/l, izvorând din conglomerate eocene totdeauna la contact cu strate
de marnă.
Afluienţii locali ai Oltului sunt : pâraiele Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe
partea dreaptă, cu orientare generală E-V.

2.2.5 Fauna

Fauna din această zonă cuprinde căprioara, jderul, bursucul şi numeroase


păsări cântătoare : privighetori, pitulicea galbenă, piţigoi, turtureaua, mierla şi
multe altele.
În frunzuşi se găsesc mii de specii de animale mici : salamandra, vipere şi
alte specii de şerpi. Întâlnim şi specii specifice climatului mediteranean: scorpionul,
vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera caleopatrata.

2.3 Factorii naturali de cură

Staţiunea Călimăneşti Căciulata este printre puţinele localităţi din ţară ce


întruneşte în chip fericit de cură: factorul climatic şi topoclimatic local şi factorul
hidromineral reprezentat de apele minerale. Bioclimatul temperat-continental cu
influenţe mediteraneene este unul sedativ-indiferent şi este tolerat în mare măsură
atât de oameni de o vârstă înaintată cât şi de ceilalţi de alte varste şi stări şi stări
de sănătate.
Călimăneşti Căciulata, ca staţiune balneoclimaterică ocupă un loc deosebit
între celelalte staţiuni similare din ţară datorită structurii geologice complexe,
izvoare minerale pentru cură internă, cât şi ape termale ce provin de la mari
adâncimi pentru cura externă.
Deşi numeroase izvoare au o compoziţie variată, totuşi caracteristica
generală a tipului de apă minerală a zonei este de apă sulfuroasă, clorurată,
bicarbonată sodică, hipotonă, cu o concentraţie de săruri între 0,5 şi 29g/1.
Sursele termale de apă sunt puse în valoare cu ajutorul unor sonde de mare
adâncime ceea ce a creat posibilitatea creării unor surse cu concentraţie mare,
folosite în cura externă, pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ale aparatului
locomotor, ale sistemului nervos.

14
Apele izvoarelor minerale sunt clasificate în funcţie de temperatură,
mineralizare şi compoziţia chimică.
În funcţie de temperatură:
ape reci(sub 20*C) sunt cele mai numeroase şi se folosesc în cura
internă;
ape termale, care sunt de trei categorii:
-Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 şi 4;
-Termale(42-43*C): forajele Căciulata 1001, Cozia 1 şi 5.Acestea
se folosesc în cura externă, sub formă de băi;
-Geotermale(87-90*C): forajele Căciulata 1006,Căciulata 1007 şi
Cozia 1008. Se folosesc în cura externă, sub formă de băi, după ce au fost în
prealabil răcite până la 37-38*C. Aceste surse mai au şi o altă întrebuinţare, cea
de încălzire a hotelurilor.
După mineralizare sunt:
-ape oligominerale(sub 1g%):Căciulata 7 şi 14;
-ape hipotone(1-8g%):majoritatea surselor;
-ape izotone(8-9g%): Căciulata;
După compoziţia chimică sunt;
-ape sulfuroase;
-cloro-sodice;
-calcice;
-bromurate;
-magneziene;
-slab iodurate.
Izvoarele din zonă au o compoziţie chimică şi o concentraţie a sărurilor
variate.

2.4 Alte resurse turistice

Oferta turistică a staţiunii Călimăneşti-Căciulata nu se bazează numai pe


potenţialul de factori naturali de cură.
În staţiune se poate practica cu succes pe lângă turismul de cură şi turismul de
odihnă şi recreere şi de asemenea turiştii pot veni aici pentru vizitarea zonei, a
multitudinii monumentelor arheologice şi obiectivelor istorice, pentru un turism
cultural şi de agrement.
Frumuseţea peisajului de pe Valea Oltului, cu elementele sale componente, se
reflectă în viaţa locuitorilor acestor meleaguri, în obiceiurile şi costumele lor, în
folclor şi literatură. Cel mai întâlnit costum este cel de tip vâlcean, cu influenţe din
Ardeal şi Muscel.
Arhitectura este şi ea tipic valceană, case cu pivniţă, cu sală,cu doua
camere.Veranda are grinzi din lemn cu decoraţii sculptate.
La realizarea ofertei turistice primare participă o serie importantă de resurse de
natură antropică, respectiv vestigii istorice şi de artă.

15
Pentru iubitorii de folclor, târgul de ceramică”Cocoşul de Horezu”, festivalul de
cântece şi dansuri populare”Cântecele Oltului”, constituie alte elemente de atracţie
turistică. De aici, se poate porni în vizitarea casei memoriale Anton Pann, Podgoria
Drăgăşani, Lacul de acumulare Vidra, Rădăcineşti(castrul roman şi terme
romane).De asemanea se pot face excursii precum turul staţiunilor din judeţul
Vâlcea.

CAPITOLUL III

STUDIUL BAZEI TEHNICO-MATERIALE PENTRU


TURISM ÎN STAŢIUNEA CĂLIMĂNEŞTI-
CĂCIULATA

3.1 Analiza bazei materiale

Pentru formarea unui produs turistic competitiv este necesară existenţa unei
infrastructuri generale şi turistice adecvate.Dezvoltarea acestei infrastructuri este
condiţionată de o bună dezvoltare în ansamblu a economiei unei ţări sau regiuni.
Ţara noastră posedă un bogat potenţial natural cât şi antropic ce determină
existenţa unei cereri turistice atât naţională cât şi din partea turiştilor străini. Însă,
aceste resurse nu sunt suficiente pentru o bază tahnico-materială corespunzătoare
exigenţelor crescânde ale turiştilor.
În activitatea de turism este de dorit o continuă creştere cantitativă şi calitativă
a circulaţiei turistice, o îmbunătăţire şi diversificare a prestaţiilor turistice. În
realizarea acestor deziderate este necesară o permanentă analiză economico-
financiară, a ofertei turistice prin analiza bazei tehnico-materiale, atracţia turistică a
zonei, eficienţa economico-socială şi rezultatele economico-financiare.
Bogăţiei de resurse din staţiunea Călimăneşti-Căciulata i se alătură baza
tehnico-materială, infrastructura generală şi turistică de aici.
Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseşte turistul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest
context se au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele
comune aparţinând altor ramuri.

3.1.1 Baza de cazare

16
Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-materiale,
fiind indispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare la
evoluţia cererii turistice prin ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită
investiţiilor majore necesare, destul de inelastică la schimbările cererii, pe timp
scurt.
În staţiunea Călimăneşti-Căciulata, în ultimii ani, a avut loc o scădere a
numărului acestor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic,
nemairăspunzând cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost
vândute.
În staţiune, îşi desfăşoară activitatea de turism societăţile: S.C. Călimăneşti-
Căciulata S.A., administrator al hotelurilor Căciulata, Cozia, Oltul şi Hotel Central;
S.C.Sind România, Filiala Căciulata-Hotel Traian, S.C. Scorilo şi S.C Europa 15 A.
În cadrul acestor societăţi, pe teritoriul oraşului funcţionează şase hoteluri grupate
în patru baze de tratament, trei popasuri turistice şi doua hanuri, cu o capacitate
totală de 3083 de locuri.
S.C.Călimăneşti-Căciulata se află în topul primelor zece firme cu profil
balneoclimateric. Procesul de privatizare s-a finalizat în 1999, S.C. Călimănesti-
Căciulata S.A. fiind în prezent o societate cu capital privat, 100% românesc. Pe
baza de activitate a staţiunii, ca urmare a retrocedarii unor clădiri revendicate de
foştii proprietari, au apărut noi societăţi de turism care fac concurenţă. Pentru a
face faţă acestei situaţii, societatea a acţionat pentru îmbunătăţirea gradului de
confort şi creşterea calităţii serviciilor de turism în toate domeniile de activitate.
Hotelurile din staţiune au ca dotări: parcare, restaurant, terasă, bar, discotecă,
sală de conferinţe, seif, facilităţi pentru handicapaţi, sală de gimnastică, farmacie,
magazin, agenţie de turism, saună, pescuit, teren de sport, piscină interioară şi
exterioară, schimb valutar şi se acceptă cărţi de credit.
Dintre servicii: room service, spălătorie, bagaje, lift. Camerele sunt cu doua
paturi, apartamente, televizoare color conectate la TV prin cablu, telefon, frigider.
Sunt disponibile şi servicii de genul frizerie, coafură.
Activitatea de cazare este susţinută de 5 vile de o stea cu 225 de locuri şi 2
vile de 4 stele(Liliacul şi Trandafirul) situate într-o singură clădire cu 48 de locuri de
cazare, având în interior restaurant cu 80 de locuri şi bază de tratament proprie.

3.1.2 Baza de alimentaţie

Staţiunea Călimănesti-Căciulata dispune de unităţi de alimentaţie publică, în


principal integrate unităţilor de cazare, îndeosebi marilor hoteluri, dar se
evidenţiază şi unităţi independente.
Datorită profilului staţiunii şi necesităţii unor sejururi prelungite, alimentaţia
este foarte importantă şi necesar a se realiza în incinta structurilor de cazare,
serviciilor de alimentaţie fiind chiar incluse în pachetul de servicii achiziţionat de
turistul venit în cură.
S.C. Călimăneşti-Căciulata pune la dispoziţie turiştilor veniţi în staţiune:
- 4 restaurante cu 1680 locuri în saloane şi terase acoperite sau descoperite;
- 4 baruri de zi cu 120 de locuri;

17
- 2 bufete cu 20 de loocuri în saloane şi 120 de locuri pe terase acoperite şi
descoperite;
Hotelul Traian, în administraţia S.C. Sind România, deţine un restaurant de
400 de locuri şi bar. Servirea mesei se face pe bază chip-carduri.
Concluzionând, putem spune că, dacă situaţia reţelei de alimentaţie publică în
staţiune este avantajoasă, în ceea ce priveşte gradul de diversificare al serviciilor.
Trebuie menţionat că acesta este insuficient. În condiţiile economii de piaţă se
urmăreşte ca reţeaua de alimentaţie să se lărgească şi să se diversifice.

3.1.3 Baza de tratament

După naţionalizarea de la 11 iunie 1948, staţiunea a trecut în proprietatea


statului şi a luat fiinţă Întreprinderea Balneară de Stat pe principii economice, cu
director coordonator medial şi director adjunct administrativ, până în 1960. Prin
HCM 9/60 se hotărăşte o nouă organizare a staţiunilor.
În 1970 se unifică Serviciul Medical Balnear cu Întreprinderea de Gospodărie
Orăşenească şi se formează Complexul Balnear Călimăneşti în cadrul căruia
funcţionează şi policlinica Balneară. După 1990 începe procesul de privatizare, dar
Policlinica Balneară rămâne în continuare.
Concomitent cu spaţiile de cazare s-a dezvoltat şi o bază de tratament
modernă, integrată în baza de cazare, care se compune din trei segmente
distincte:
- baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;
- baza de tratament Căciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi;
- baza de tratament Călimăneşti-Căciulata, cu o capacitate de 2160
proceduri pe zi.
Aceasta atestă existenţa unei baze materiale de tratament, una din cele mai
dezvoltate din ţară, diversificată, aptă să satisfacă toate cerinţele de tratament
pentru afecţiunile încadrate în profilul staţiunii.
Secţiile de fizioterapie sunt dotate cu toată gama de aparatură la nivel
mondial: magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, curenţi cu impulsuri, curenţi dinamici,
ultrasunet, solux, băi de lumină, aerosol terapie.
Stau la dispoziţia pacienţilor laboratoare de analize clinice, laboratoare de
explorări funcţionale şi camere de gaedă cu program permanent.
În cadrul bazelor de tratament există un personal medical de o înaltă
calificare profesională şi cu o bogată experienţă în domeniul balneologiei, cu care
conducerea staţiunii colaborează foarte bine.

3.1.4 Baza de agrement

Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii


favorabile pentru desfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută,
reconfortantă.
Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate
să asigure posibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber
de către turişti.

18
Agenţia de turism a S.C. Călimănesti-Căciulata oferă la cerere excursii în
judeţ şi în alte zone, cu mijloace proprii de transport, dispunând de microbuze
Mercedes.
Activitatea de producţie a S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A. este susţinită de
un laborator de cofetărie şi patiserie, o gospodărie anexă pentru creşterea porcilor,
4 sere pentru flori, plante ornamentale, legume şi zarzavaturi, un atelier pentru
preparate din carne, sală polivalentă cu 240 de locuri şi 3 săli de conferinţă cu un
total de 120 de locuri.

3.2 Circulaţia turistică în staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Zona Călimăneşti-Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt


datorat diversităţii şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici.
Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul
volumului şi structurii cererii turistice.
În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori:
-numărul de turişti
-numărul de înnoptări
-sejurul mediu
-densitatea circulaţiei turistice.

3.2.1 Numărul de turişti

Analizând datele existente se observă că după anul 1989, numărul turiştilor


sosiţi în staţiunea Călimăneşti-Căciulata a scăzut.
Începând cu anul 2000 se înregistrează o creştere a acestui indicator, de la
31616 în 2000 la 44600 în 2005. Această creştere se înregistrează atât la numărul
de turişti, cât şi la turiştii srăini.

3.2.2 Numărul de înnoptări

Un alt indicator ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice este


numărul de înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat ca produs între
numărul total de turişti şi durata activităţii turistice efectuată acestora exprimată în
zile.
În anii 2004 şi 2005 observăm că în primul an numărul turiştilor este tot mai
mic decât în cel de-al doilea, dar numărul nopţilor de cazare are o evoluţie inversă,
astfel in anul 2003 s-a înregistrat un număr total de 41733 de turişti dintre care
40462 turişti români, iar numărul înnoptărilor a fost de 360027. În anul 2004
numărul turiştilor a fost de 43574 dintre care 42360 turişti români, iar numărul
înnoptărilor a fost de 340920.

Anul Nr. turişti Turişti români Turişti străini Nr. înnoptări

19
2004 41733 40462 1271 360027
2005 43576 42360 1216 340920

3.2.3 Sejurul mediu

Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile
turist(NZT) şi numărul total de turişti (NT), respectiv:

DS= ΣNYT / ΣNT

În ceea ce priveşte ultimii ani, 2002-2004, se observă că gradul de ocupare a


capacităţii existente în staţiune a crescut progresiv : de la 58,22% în 2002 la 65,66
în 2004.
Valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale este condiţionată de
manifestarea efectivă a cererii turistice. Atragerea unui număr sporit de turişti
ridicarea gradului de utilizare a capacităţii existente şi implicit veniturilor realizate
din diverse prestaţii turistice.

3.2.4 Densitatea circulaţiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune in relaţie directă


circulaţia turistică cu populaţia autohtonă a staţiunii.
Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul
total de zile turist şi populaţia autohtonă zonei receptoare.
Populaţia oraşului Călimăneşti este, potrivit ultimelor statistici de 8966
locuitiri.Oraşul Călimăneşti primeşte în fiecare an turişti al căror număr depăşeşte
de 4-5 ori populaţia locală.

20
CAPITOLUL IV

PERSPECTIVE, PROGRAME ŞI OBIECTIVE VIZATE


PENTRU PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC
DE TIP CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

4.1 Tehnici de promovare a turismului în staţiunea Călimăneşti-


Căciulata

Analiza diagnostic a activităţii turistice redă necesitatea obiectivă a adoptării


unor măsuri care să conducă la valorificarea eficientă a acestui important domeniu
de activitate, avându-se în vedere rolul deosebit pe care îl poate avea în cadrul
economiei locale şi în satisfacerea unor nevoi de recreere şi tratamant.
În ceea ce priveşte potenţialul turistic, acţiunile urmărite în valorificarea
superioară a lui sunt concretizate în:
- identificarea resurselor naturale balneare nerentabile în vederea dimensionării
optime a utilizării lor.
- acţiuni de prospectări geologice în vederea depistării de noi resurse
hidrominerale sau de alţi factori de cură.
- continuarea lucrărilor de conservare şi protecţie a acestor resurse.
Cu privire la baza tehnico-materială apreciem că în acest domeniu s-ar putea
lua următoarele măsuri:
- sprijinirea şi stimularea investiţiilor de capital străin, obţinerea de credite cu
dobândă preferenţială.
- finalizarea acţiunii de clasificare, pe stele şi pe categorii, în vederea ridicării
standardului calitativ al ofertei turistice.
- modernizarea infrastructurii turistice, astfel încât să se realizeze alinierea
unităţilor turistice la nivelul standardelor internaţionale şi al normelor de clasificare.

21
- dezvoltarea, diversificarea şi înnoirea permanentă a dotărilor şi mijloacelor de
agrement specifice formelor de turism balnear.
- crearea unei reţele diversificate de alimentaţie publică.
O tendinţă actuală manifestată în turismul balnear o constituie transformarea
într-o tot mai mare măsură a unui sejur de cură într-un sejur de recreere. Pentru
satisfacerea acestor cerinţe a fost eleborat un program analizat pe următoarele
direcţii principale:
- creşterea atractivităţii staţiunii prin dezvoltarea agrementului diversificat pentru
toate categoriile de turişti pentru a asigura dubla funcţionalitate: tratament, odihnă,
recreere.
- amenajarea în staţiune a unor baze sportive şi de agrement cu multiple
funcţionalităţi.
Utilizarea unei politici promoţionale active rămane una din soluţiile cele mai
capabile să pună în valoare toate avantajele acestui punct de atracţie turistică.
Chiar prin mesajele sale publicitare, staţiunea Călimăneşti-Căciulata este
considerată o staţiune pentru patru anotimpuri care oferă servicii de tratament
balnear şi de odihnă, este o gazdă primitoare pentru reuniuni de afaceri,
simpozioane, cantonamente etc.
Pentru a promova această destinaţie turistică sunt necesare o serie de
măsuri precum:
- personalizarea staţiunii printr-un cadru intim, plăcut şi primitor, atât din
punct de vedere al aspectului curăţeniei cât şi al amenajării şi dotării turistice.
- Realizarea de cercetări ştiinţifice care să se axeze pe studii de piaţă,
cercetări privind imaginea produsului turistic balnear oferit de staţiune în raport cu
concurenţa.

- relansarea ofertei balneare cu ocazia târgurilor naţionale şi internaţionale


de turism.
- Se va acţiona cu toate mijloacele posibile de publicitate în popularizarea
avantajelor oferite de cura profilactică, cura antistres.

4.2 Direcţii de relansare a turismului în staţiunea Călimăneşti-


Căciulata

Analiza diagnostic a ofertei a scos în evidenţă că staţiunea Călimăneşti-


Căciulata factorii favorizanţi sunt numeroşi şi mai variaţi chiar decât în alte staţiuni
concurente. Iată câteva din punctele forte:
- Bogăţia de factori naturali care acoperă o paletă largă a afecţiunilor
tratabile prin cura balneară.
- Volumul şi calitatea rezervelor de substanţe nutritive.
- Menţinerea profilului tradiţional al staţiunii.
- Cadrul natural nepoluat.
- Preţul relativ redus faţa de cel de pe piaţa externă.
Factorii defavorizanţi sunt şi ei destul de numeroşi şi îşi pun amprenta asupra
dezvoltării turismului balnear. Dintre aceştia pot fi menţionaţi:

22
- Gradul avansat de uzură fizică şi morală în care se află baza tehnico-
materială a turismului.
- Agrement slab dezvoltat.
- Lipsa unui produs de înaltă calitate cu accent pe tratamentul în unităţi de
cazare de lux.
În cadrul staţiunii asistăm la o specializare a ofertei balneare pentru noi segmente
ale cererii turismului de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru copii, oferta
balneară pentru sportivi.
Simpla cură balneară nu mai constituie o motivaţie suficientă nici pentru turiştii
care au acces la oferta existentă în staţiunea Călimăneşti-Căciulata, nici pentru cei
cu venituri modeste. Prestaţiile de întreţinere şi înfrumuseţare sunt deocamdată
destinate unui segmant foarte redus de turişti.
Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea
atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi în tranzit.
Oferta de servicii nu este atractivă, nu coresppunde preferinţelor de petrecere
a timpului liber. Măsurile ce se impun pentru remedierea deficienţelor sunt:
- reprogramarea unor servicii, acţiuni sau prestaţii în funcţie de timpul liber
al turiştilor.
- măsuri de diversificare a ofertei cu noi mijloace de divertisment şi
agrement, respectiv a unor prestaţii atractive.
- îmbunătăţirea serviciilor de cazare, masă, tratament pe întreg parcursul
anului.
- Încadrarea cu personal corespunzător, inclusiv cu un animator pe
probleme de agrement.
- servicii corespunzătoare de schimb valutar şi vânzarea mărfurilor pe
valută.
Se consideră că diversificarea serviciilor poate avea ca efect atragerea
turiştilor de toate vârstele.
Deşi potenţialul turistic al zonei Călimăneşti-Căciulata favorizează
dezvoltarea turismului balnear, competitivitatea produsului turistic oferit este
diminuată de existenţa unor factori defavorizanţi:
- Nivelul redus al veniturilor populaţiei care determină ca nivelul tarifelor,
deşi justificate, să fie percepute ca fiind ridicate.
- De asemenea, repartiţia socială a veniturilor care nu avantajează
persoanele suferinde.
- Ofertele turistice a unor zone turistice din străinătate mult mai atractive,
atât din punctul de vedere al costului cât şi al serviciilor oferite.
Activitatea balneară nu mai poate rezista mult timp în forma în care se
practică. Revigorarea acesteia se putea realiza prin reconsiderarea utilizatorilor
ofertei şi trecerea la practicarea unui turism de sănătate.
Analiza diagnostic a activităţii turistice redă necesitatea obiectivă a adoptării
unor măsuri care să conducă la volorificarea eficientă a acestui important domeniu
de activitate, avându-se în vedere rolul deosebit pe care îl poate avea în cadrul
economiei locale şi în satisfacerea unor nevoi de recreere şi tratament.

23
4.3 Agrement, excursii în împrejurimi

Pentru realizarea acestor excursii nu este necesară totdeauna deplasarea cu


un microbuz sau autocar. Excursiile sunt de un deosebit interes şi de un real folos
pentru cunoaşterea potenţialului turistic al regiunii. Pentru petrecerea utilă şi cât
mai plăcută a timpului liber se pot desfăşura excursii pe mai multe trasee turistice.
Dintre acestea enumerăm:
- Traseul I:Călimăneşti-Căciulata-Satul Păuşa-Bivolari-Mănăstirea Turnu.
- Traseul II: În Munţii Cozia.

Monumente istorice-mănăstirile din judeţul Vâlcea

Judeţul Vâlcea are un număr de 11 mănăstiri şi schituri, unele dintre ele


stând chiar din secolul XIV (Cozia), fiind judeţul cu cele mai multe mănăstiri din
ţară. Aceste mănăstiri sunt:
- MĂNĂSTIREA ARNOTA.
- MĂNĂSTIREA BISTRIŢA.
- MĂNĂSTIREA CORNETU.
- MĂNĂSTIREA COZIA.
- MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN.
- MĂNĂSTIREA FRĂSINEI.
- MĂNĂSTIREA GOVORA.
- MĂNĂSTIREA HUREZI.
- MĂNĂSTIREA STĂNIŞOARA.
- MĂNĂSTIREA SURPATELE.
- MĂNĂSTIREA TURNU.
La mănăstirea Turnu au sihăstrit în chilie de piatră, care se văd şi astăzi,
mulţi călugări cunoscuţi, într-una din ele sihăstrind chiar şi mama celui dintâi
episcop al Argeşului, Iosif, pe nume Marta, sfârşită din viaţă în anul 1793, anul
instalării fiului său ca episcop.

24
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În prezent, balneologia românească îşi are un rol bine definit, atât pe plan
intern, cât şi pe plan internaţional.
Apele minerale româneşti sunt apreciate în întreaga lume cucerind medalii la
diferite târguri şi concursuri de specialitate.
Staţiunile balneo-climaterice au acum multiple posibilităţi de cazare şi centre
medicale cu aparatură de ultimă generaţie, cu băi termale în aer liber sau bazine
acoperite, inhaloterapie, aerohelioterapie etc., unde îşi desfăşoară activitatea
medici specialişti de talie mondială.
Astăzi se ştie că la staţiunile balneo-climaterice nu mai apelează doar suferinzii
ci şi persoanele sănătoase şi aparent sănătoase, cu predispoziţii spre îmbolnăvire.
Pentru copii sunt organizate programe speciale, pentru ca în vacanţe aceştia
să beneficieze de factorii balneo-climaterici ai staţiunii, căci “o minte sănătoasă se
află într-un corp sănătos”.
În cazul staţiunii Călimăneşti-Căciulata putem aprecia că există o mare
diversitate de structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea,
capacităţile de tratament din staţiune sunt superioare comparativ cu cele ale altor
staţiuni de profil din ţară. Dacă baza materială din staţiune este bine dezvoltată
structural, totuşi se găseşte într-un grad de uzură fizică şi morală destul de
ridicată.
Se cere şi existenţa unor structuri de cazare cu un grad mai mare de confort
decât cel existent.
O altă cerinţă ce se impune în cadrul acestei staţiuni, este cea de diversitate
superioară a serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, ştiut fiind faptul
că oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii, în care
acestea din urmă joacă un rol important. Se asistă, totuşi în staţiunea Călimăneşti-

25
Căciulata, la o specializare a ofertei de servicii pentru noi segmente ale cererii:
turismul de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru sportivi.
Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea
Călimăneşti-Căciulata atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi in tranzit.
Din acest motiv, este de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce răspund
prioritar acestui tip de turism ştiut fiind faptul că în regiune există doar o singură
structură de cazare de acest gen.
Un punct forte al staţiunii îl constituie faptul că este o staţiune permanentă,
unde turismul este posibil tot timpul anului

BIBLIOGRAFIE

Bărănescu Rodica (1975)- Turismul şi alimentaţia publică, Editura Didactică şi


pedagogică, Bucureşti
Berbece V; Botvnic C. (1984) Mic îndreptar turistic, Editura Sport Turism,
Bucureşti
Bran Florina; Dinu Marin; Tamara Simion (1998)-Economia Turismului şi
mediului înconjurător, Editura Economică, Bucureşti
Cosmescu Ioan, (1998)-Turismul-fenomen complex contemporan, Editura
Economică, Bucureşti
Cosmescu Ioan, (1998)- Economia turismului, serviciile turistice, Editura
Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu
Diaconu Mihaela, (1998)-Managemant, marketing în turism, Editura
Independenţa Economică, Brăila
Driva Fenia, (2002)-Călimăneşti-Căciulata-Cozia, un altfel de ghid, Editura
Conphys, Rm. Vâlcea
Erdeli G. Istrate I. (1996)-Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii,
Bucureşti
Glăvan Vasile, (1995)-Resursela turistice şi valorificarea lor, Revista Română
de Turism, nr.3
Istrate Ion, (1988)-Turismul, fenomen în mişcare, Editura Sport Turism,
Bucureşti
Minciu R.; Baron P.; Neacşu N.(1991)- Economia turismului, Editura
Economică, Bucureşti
Stoicescu Constantin, (1986)- Ghidul staţiunilor balneoclimaterice din
România, Editura Sport Turism, Bucureşti

26
Stoicescu Constantin, Munteanu Liviu, (1976)- Factorii naturali de cură
din principalele staţiuni balneoclimaterice din România, Editura Sport-Turism,
Bucureşti.
Neacşu N.(2002)- Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti
Minciu R. (2004)- Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti

27