1

LICEUL TEHNOLOGIC “JUSTINIAN MARINA”

LUCRARE DE ATESTAT

TURISMUL BALNEAR IN ROMANIA

PROF. COORDONATOR: PROF. NICOLAESCU VALENTIN

ELEV: MUTULIGA GABRIELA- MALINA

1
 2

I. TURISMUL BALNEAR

1. Argumentare
Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicaţii ample in
existenta umana prin efectele directe si pozitive asupra
sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale
societăţii.

În sens larg, turismul reprezintă o serie de activităţi, de tehnici

ocazionate de călătoriile si sejururile de agrement. Denumit in
mai multe feluri, turismul de sănătate, turismul balnear
reprezintă de fapt deplasarea unor persoane de diferite sexe,
vârste şi profesii in staţiuni balneare pentru îngrijirea sănătăţii,
odihna si cure de substanţe balneare naturale (ape minerale,
nămoluri etc.)

Medicina balneara capătă pe zi ce trece noi valenţe, paralel cu

dezvoltarea social-economica si cu creşterea si modernizarea
bazei materiale pentru curele in staţiunile balneo-climaterice.

Resursele balneoturistice reprezintă componente determinante

ale ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative,
determinând modul si nivelul de organizare si amenajare ale
structurilor necesare valorificării lor.

1
 3

Turismul balnear are numeroase valenţe medicale, profilactice,

de recuperare dar şi un potenţial economic major. Aspectul
acesta reiese atât din activitatea specifica de turism, generatoare
de capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul
bugetului social.

Având in vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de

turism – turismul de sănătate, cat si gradul avansat de uzura al
societăţilor balneare, se impun in mod stringent si obligatoriu,
investiţiile ca unic mod de redresare atât din punct de vedere al
bazei materiale, cat si a tratamentului balnear.

In ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si

economice, turismul balnear a devenit un segment major al pitei
turistice internaţionale, spre care se concentrează importante
mijloace materiale si umane, cu o implicare tot mai profunda a
ştiinţei si tehnicii, a prestării unor servicii turistice si medicale
de o factura complexa si de un înalt nivel calitativ, chemate sa
satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de
evoluţia condiţiilor de viata si a stării de sănătate a populaţiei.

Turismul balnear reprezintă un sector major in cadrul industriei

turistice româneşti controbuind enorm in promovarea turismului
national si in atragerea de noi vizitatori din intreaga lume.
Funcţia balneoclimaterica a turismului balnear se completează
cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai
însemnata, conferă staţiunilor si o funcţie turistica cu caracter
specific. In acest sens pe lângă fiecare staţiune se conturează o
arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din
urma formata din celelalte staţiuni si alte obiective turistice.

Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura

forma de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de
mare complexitate, practic inepuizabil si independent de
condiţiile atmosferice; deci turismul balnear nu este influenţat de
sezonalitate.

1
 4

2.. Istoricul turismului balnear

Cea mai veche statiune balneara din Romania este Baile

Herculane, chiar una dintre cele mai vechi statiuni ale lumii., cu
o vechime atestata documentar de 1848 de ani.
Balneologia are o lunga tradiţie europeana şi asiaticã, iar
România poate reprezenta placa turnantã a legãturilor
internaţionale în acest domeniu, datoritã poziţiei sale geografice,
tradiţiei legendare şi resurselor naturale extraordinare.

Utilizarea izvoarelor termale şi minerale pe teritoriul ţării în

scopuri de sănătate şi tratament este o tradiţie cu o istorie de
peste doua mii de ani. Legenda lui Hercule scãldat în apele
Cernei e o dovadã a utilizãrii apelor termale cu mult timp înainte
de cucerirea romanilor. Această tradiţie există în aproape toate
civilizaţiile. Astăzi îşi menţine utilitatea şi este răspânditã pe
toate continentele, în principal în Orientul Mijlociu şi Europa de
Sud şi Est, Asia (Orientul Mijlociu, Japonia, China,
Turcia),America de Sud (Argentina, Mexic, Columbia) şi Africa
de Nord (Maroc, Tunisia).

Resurse balneare unice, cum sunt izvoarele termale şi minerale,

nãmolurile, mofetele, microclimatul salin, bioclimatul (sedativ
de cruţare, excitant solicitant de litoral maritim sau campie,
tonic stimulant), sunt utilizate cu succes în domeniul serviciilor
medicale balneare prin care este urmãritã o acţiune medicalã
preventivă, de reabilitare si wellness. Pentru multe probleme
1
 5

medicale cum ar fi alergiile, probleme pulmonare,

dermatologice, reumatismale, ginecologice şi multe altele, dar
mai ales pentru prevenirea bolilor, reducerea stresului, profilaxie
şi reconfortare, utilizarea factorilor terapeutici naturali prin
turismul balnear reprezintã o soluţie vizatã de comunitatea
ştiinţificã internaţionalã prin diferiţi experţi, programe medicale,
sociale şi de mediu.

Potenţialul uriaş nu poate fi valorificat fãrã cercetare ştiinţificã

şi promovare eficientã pe o piaţa turisticã globalizatã şi cu
competitori remarcabili. Fiecare staţiune balnearã îşi începe
povestea cu descoperirea unor factori naturali a cãror valoare
terapeuticã a fost doveditã clinic şi experimental de personalitãţi
ştiinţifice ale vremii respective. Diseminarea informaţiei a dus la
renumele localitãţii, iar caracterul de staţiune balnearã a fost
obţinut printr-o bunã promovare a calitãţii terapeutice a
factorilor naturali descoperiţi.

În turismul balnear, importanţa cercetării resurselor naturale

este esenţială pentru elaborarea strategiilor de promovare al unei
staţiuni balneare, având astfel informaţii despre proprietãţile
terapeutice ale factorilor naturali, contribuţia lor la sănătatea
noastrã şi mecanismele biologice prin care aceştia acţionează
asupra organismului.

1
 6

Asociaţia Românã de Balneologie şi-a fixat ca obiectiv principal

promovarea balneologiei prin cercetare ştiinţificã, dar pentru
atingerea acestui obiectiv, participarea comunitãţilor locale, a
autoritãţilor publice locale şi centrale, a celor care opereazã în
acest sector sau a deţinãtorilor de baze de tratament este una
esenţialã. Balneoterapia este metoda de tratament aplicatã ca
stimulare - adaptare sub formã de cure de îmbãiere, de băut şi de
inhalare efectuate cu factori naturali, cu calitãţi curative
cercetate şi recunoscute, bazate pe efectele chimice, termice şi
mecanice asupra organismului.

Apele naturale terapeutice sunt utilizate pe scară largă în

majoritatea bazelor balneare de tratament şi sunt clasificate în
funcţie de calităţile lor fizice şi chimice.

Peloizii (nãmolurile), utilizaţi în peloidoterapie, una dintre

metodele de tratament speciale din domeniul balnear sunt
substanţe organice sau anorganice formate ca urmare a unor
evenimente geologice şi / sau biologice. Ele sunt folosite în
forme de băi de nămol şi pachete de nãmol în diverse boli.
Speleoterapia utilizeazã microclimatul salinelor şi a peşterilor,
cu anumite proprietãţi, pentru tratarea mai multor afecţiuni
respiratorii sau dermatologice (de exemplu în urma arsurilor şi a
rãnilor).
Prezenţa a numeroase saline şi peşteri pe teritoriul ţãrii noastre
reprezintã un avantaj strategic semnificativ în dezvoltarea
turismului balnear.

1
 7

Balneologia are o lunga tradiţie europeana şi asiaticã, iar

România poate reprezenta placa turnantã a legãturilor
internaţionale în acest domeniu, datoritã poziţiei sale geografice,
tradiţiei legendare şi resurselor naturale extraordinare. Utilizarea
izvoarelor termale şi minerale pe teritoriul ţării în scopuri de
sănătate şi tratament este o tradiţie cu o istorie de peste doua mii
de ani.
Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape
minerale - oligominerale, alacline, alcalino-teroase, clorurate
sodice, iodurate, sulfuroase, carbogazoase, termale etc.- cu o
mare varietate in privinta compozitiei chimice, a gradului de
mineralizare si a temperaturii lor.

3. Factorii care influenteaza turismul balnear.

Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme
medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească
vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală.

Datorită acestui fapt, în ultimele decenii, prin importantele sale

efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un
segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se
centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare
tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii
turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel
calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului
modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de
sănătate a populaţiei.
Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră
care se bazează pe un potenţial permanent, de mare
complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre
ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca
1/3 din apele termale şi minerale de pe continent să se găsească
în ţara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea
factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a
factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de
substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi
1
 8

de existenţa în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale

balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de
tratament balneare.
Principalii factori care influenteaza pozitiv turismul balnear
sunt:
- Aportul mare de turisti de la an la an
ce acorda o incredere desavarsita tratarii in mod natural a
afectiunilor medicale

- Dezvoltarea infrastructurii
- Dezvoltarea industrieri hoteliere, a
centrelor de SPA si Wellness
Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme
medicale, ci şi celor care vor să se relaxeze, să-şi regăsească
vitalitatea şi o bună condiţie fizică, mentală şi spirituală.

Datorită acestui fapt, în ultimele decenii, prin importantele sale

efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un
segment major al pieţei turistice internaţionale, spre care se
centrează importante mijloace materiale şi umane, cu implicare
tot mai profundă a ştiinţei şi tehnicii, a prestării unor servicii
turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel
calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului
modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de
sănătate a populaţiei.

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră

care se bazează pe un potenţial permanent, de mare
complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre
ţările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca
1/3 din apele termale şi minerale de pe continent să se găsească
în ţara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea
factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a
factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de
substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi
de existenţa în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale
balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de
tratament balneare.

1
 9

APELE MINERALE

RESURSE NATURALE TERAPEUTICE

Inca din cele mai vechi timpuri, apele minerale au fost considerate ca
factori curativi valorosi, epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor
pe o scara cat mai larga datorita sedentarismului, poluarii si abuzului de
medicamente. In tara noastra, apele minerale au un continut deosebit de
variat in elemente chimice si de aceea reprezinta o mare complexitate si
diversitate sub aspect fizico-chimic, mineralogic, termic, etc., in tara
noastra intalnindu-se toate tipurile de ape cunoscute pe plan mondial.
Apele minerale si termale reprezinta principalul factor natural de cura
din Romania atat prin volumul rezervelor, cat si prin calitatile
terapeutice pe plan intern si international, care este valorificat prin cura
externa si interna, dar si prin imbuteliere prin apa de masa.

Apele minerale naturale provin dintr-o sursa naturala, iar cele

terapeutice provin fie dintr-o sursa naturala, fie prin forare artificiala
care, pentru a fi folosite in scop balnear, trebuie sa fie pure din punct de
vedere bacteriologic, sa aiba actiuni fundamentate stiintific si un debit
care sa merite valorificarea lor economica. Apele minerale se pot
caracteriza prin:
Tipuri de surse: izvoare naturale, foraje, puturi, lacuri
Tipuri de ape minerale existente in functie de:
o
Proprietatile fizice: temperatura, culoare, gust, prezenta unor gaze,
turbulenta

1
 10

o
Proprietatile chimice: compozitia chimica, gradul de mineralizare,
actiune farmacologica si terapeutica
o
Valoarea rezervelor sigure si potentiale omologate
o
Nivelul de consum anual
Izvoarele minerale au favorizat si sustinut in timp aparitia si dezvoltarea
statiunilor balneare, prezente cu precadere in Carpati si Subcarpati. Pana
in prezent nu exista o definitie unica data apelor minerale, acestea fiind
considerate, in general, acele ape care provin dintr-o sursa naturala
( izvor ) sau forata artificial si indeplinind una din urmatoarele conditii:
o
Continutul de saruri minerale dizolvate este de peste 1g/l
o
Prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta,
in proportii minim necesare.

Apele minerale clorurate sodice sunt folosite in cura interna, actionand

asupra gastritei cronice, a diabetului zaharat, colitelor, etc. Sub forma de
pulverizatii sau aerosoli sunt indicate in afectiunile respiratorii cronice,
iar sub forma curei externe ( bai ) sunt folosite in afectiunile
reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice cronice, boli
de piele, dereglari functionale endocrine, etc. In Romania, ape minerale
clorurate intalnim in numeroase judete: Alba, Brasov, Cluj, Harghita,
Maramures, Prahova, Suceava, Vrancea, etc.
Apele minerale sulfatate, in comparatie cu celelalte tipuri de ape
minerale, nu sunt asa de raspandite pe teritoriul tarii noastre. Ele se
gasesc la Slanic Moldova, Vata de Jos, Amara, Baile Govora,
Calimanesti-Caciulata si se folosesc in cura interna reducand secretia
sucului gastric si avand efecte diuretice.
Apele minerale sulfuroase sunt foarte raspandite pe intreg teritoriul
tarii. Sunt folosite in cura interna in gastrite, enterocolite, diabet zaharat,
alergii de origine digestiva, iar in cura externa sunt folosite in afectiunile
reumatismale, ale sistemului nervos periferic, dermatologice. De
1
 11

asemenea, aceste ape sunt folosite si sub forma de aerosoli sau

pulverizatii in afectiunile respiratorii cronice. Astfel de ape intalnim la
Bradet, Homorod, Baile Herculane, Baita, Sacelu, Sinaia, Calimanesti-
Caciulata, Baile Olanesti, etc.
Apele minerale feruginoase se folosesc in cura interna si se recomanda
in anemii secundare, in convalescente. Astfel de ape intalnim la Lipova,
Homorod, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Buzias.
Apele minerale arsenicale sunt folosite in starile de convalescenta,
debilitate sau disfunctii tiroidiene numai in cura interna si se gasesc in
unele ape de la Covasna.
Apele minerale iodurate se folosesc in cura externa in bolile reumatice
degenerative sau boli neurologice periferice. Acestea sunt folosite si in
cura interna in hipofunctii tiroidiene, afectiuni metabolice cu
arteroscleroza, guta. Ape minerale iodurate intalnim la Baile Olanesti,
Calimanesti-Caciulata si Cozia.
Apele minerale radioactive sunt foarte rar intalnite in tara noastra ( sub
limita minima internationala ). Cu toate acestea unele izvoare de la Baile
Herculane, Sangeorz Bai si Borsec pot fi apreciate ca actioneaza asupra
organismului in unele afectiuni reumatismale, neurologice,
dermatologice si endocrine, fiind folosite sub forma bailor sau a
inhalatiilor.

4. Principalele statiuni balneare ale Romaniei

1. Baile Felix

1
 12

Statiunea Baile Felix este situat in comuna Sanmartin din judetul

Bihor, la aprox. 10 kilometri de Oradea. In 2017, aceasta s-a situat pe
primul loc in topul preferintelor turistilor, detasandu-se considerabil
de restul statiunilor de profil. Facilitatile pe care le regasesti aici sunt
nenumarate, bazele medicale dispunand de aparatura pentru metode
ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli si diferite impachetari,
specifice tratamentelor balneare.

Mai mult, statiunea gazduieste si cateva obiective turistice, astfel ca

poti imbina utilul cu placutul, oferindu-ti o reala vacanta. Viziteaza
lacul cu nuferi, un adevarat spectacol vizual, acesta fiind si adapostul
unei specii atipice de melci, a tritonului crestat si broastei testoase de
Florida.

2. Baile Herculane

Reprezinta una dintre cele mai vechi statiuni balneare din lume si este
situata in judetul Caras-Severin. Beneficiaza de o asezare propice
relaxarii, inconjurata de vegetatie si aer curat. Astfel ca, fie ca iti sunt
necesare tratamentele puse la dispozitie pentru tratarea anumitor
afectiuni, fie ca iti doresti o sesiune de odihna, Baile Herculane
reprezinta cadrul perfect.

In zona poti face drumetii, masivul Domogled dominand

imprejurimile statiunii, iar puritatea aerului la cota 400 este similara
cu cea de la cota 2000. Vei indragi zona, intrucat Valea Cernei este
minunat imbracata de natura, casute taranesti, localnici care practica
mandri agricultura si de animale care se bucura libere de pasuni.

3. Sovata

1
 13

Sovata, situata la aproximativ 15 kilometri de judetul Mures, si-a

castigat renumele datorita apelor clorurate si sodice ale lacurilor Ursu,
Serpilor, Negru, Rosu, Verde, Alunis si Mierlei. In zona se practica
tratarea afectiunilor ginecologice, posttraumatice, endocrine. Printre
obiectivele turistice pe care le poti admira in Sovata, mentionam:
Muntele de Sare si comuna Horund, faimoasa pentru arta olaritului
practicata zona.

Aici ai ocazia sa fii initiat in tainele acestei indeletniciri pastrate cu

sfintenie de generatii, ba chiar sa achizitionezi diferite obiecte sau
decoratiuni. Mai mult, la aprox. 10 kilometri de Sovata, regasesti
Salina Praid, benefica pentru tratarea afectiunilor respiratorii, in
cadrul careia functioneaza cafenele, o biblioteca si terenuri de joaca
pentru copii.

5. Vatra Dornei
O alta statiune apreciata pentru calitatea apelor sale minerale este
Vatra Dornei, situata in nordul Romaniei, in depresiunea Dornelor, la
802 metri altitudine. Orasul beneficiaza de o minunata priveliste, fiind
inconjurata de muntii Bistrita, Giumalau, Calimani, Rodna si Obcina
Mestecanis. Factorii curativi principali din Vatra Dornei sunt
izvoarele cu ape minerale slab bicarbonate, feruginoase, calcice,
sodice, magnezice si hipotone, dar si bioclimatul montan tonic si
namolul de turba.

6. Baile Olanesti

Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile

1
 14

balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de

izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea
compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se
gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat
si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si
galerii). Un numar de 15 izvoare minerale sunt captate pentru
cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru
sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa
(balneatie).

In statiunea Baile Olanesti se pot trata:

- boli ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe ( enterocolite
cronice, gastrite cronice, sechele ale stomacului operat, ulcerul
gastro-duodenal);
- afectiuni digestive ( afectiuni inflamatorii cronice ale
intestinului, colicista cronica necalculoasa, dischinezii, litiaze
biliare, pancreatite, steatoza hepatica diabetica);
- boli de nutritie si metabolism ( diabetul zaharat, dislipidemie,
guta, hiperuricemiile, obezitatea);
afectiuni cronice ale rinichilor ( litiaze renale, pielite, cistite,
pielocistite);
- boli profesionale (intoxicatii cronice cu metale grele: plumb,
mercur, arsen);
- afectiuni respiratorii (astm bronsic, bronsita cronica
asmatiforma, rinosinuzite cronice alergice netuberculoase);
- afectiuni cardiovasculare
- arteriopatii periferice

7. Calimanesti

1
 15

Primele pavilioane pentru cura de apa minerala dateaza din anul 1910. In
prezent, statiunea Calimanesti-Caciulata dispune de instalatii pentru bai
calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si
kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa termala
sulfuroasa (in statiunea Caciulata), izvoare de apa minerala pentru cura
interna, sali de gimnastica medicala, sauna, bazine de inot situate pe
malul raului Olt etc.

Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica

cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor
hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu
calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in
bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar, tulburari metabolice
si nutritionale, in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica),
in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei),
stari reumatismale, stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si
fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli
O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli
dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.

1
 16

II. TURISMUL BALNEAR IN

DEZVOLTAREA ROMANIEI

1. Cum influenteaza turismul balnear economia tarii.

Fara indoiala turismul detine o contributie enorma in ceea ce inseamna

sector economic national, De-a lungul timpului, datorita unei dezvoltari
masive pe segment medical prin evolutia tehnologiei, dar si segment
balnear, statiunile balneoclimaterice au avut parte de un flux continuu de
turisti, cu cresteri masive de la an la an. Atat turistii de pe plan
international cat si cei veniti din fiecare colt al Romaniei pentru a se
relaxa si a se trata in statiunile balneare sunt mult mai deschisi spre acest
segment medical intrucat include trei mari factori atractivi si benefici,
relaxarea, sanatatea si agrementul.

Forma medicala de cura prin ape minerale este din ce in ce mai accesata
de turisti de toate varstele, reusind sa aduca o dezvoltare imensa in ceea
ce priveste investitia in spatiile de cazare si in centrele de agrement.
Unele hoteluri detin centre de Spa si Wellnes, sunt dotate cu sali de
fitness si piscine, atat interioare cat si exterioare si, totodata pun la
dispozitie turistilor zeci de activitati recreative si atractive.

Rolul turismului balnear este de necontestat, dezvoltarea pieţei sale

având o influenţă importantă pentru susţinerea finanţelor, sănătăţii
publice, veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin
staţiunile balneare şi a consumatorilor, atât pacienţi existenţi, cât şi
potenţiali.

1
 17

Se observa prezenta mai multor factori ce aduc un plus economic:

- dezvoltarea turismului de wellness sau, cu alte cuvinte, posibilitatea

creării şi dezvoltării unor produse turistice ce au în componenţă servicii
de tip „cură balneoclimatică terapeutică”/„cură profilactică secundară”,
în paralel cu produse de tip „wellness”/„cură profilactică primară”;
- calitatea învăţământului superior medical şi a pregătirii medicilor
români;
- menţinerea profilului tradiţional în majoritatea staţiunilor balneare de
interes internaţional;
- existenţa serviciilor de cazare balneară în hoteluri de două stele, în
concordanţă cu veniturile turiştilor, care reprezintă, deocamdată,
ponderea majoritară în structura cererii totale pentru turism balnear;
- posibilitatea combinării turismului balnear cu mai multe forme de
turism (turismul cultural, religios)

Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante aleofertei

balneare, caracteristicile lor cantitative si calitative, determinandmodul
si nivelul de organizare si amenajare ale structurilor necesare
valorificarii lor.

Dintre toate segmentele de turism din Romania, turismul balnear este

singura forma de turism care se bazeaza pe un flux de turisti permanent,
pe un potential permanent de mare complexitate, aproape inepuizabil,
independent de conditiile atmosferice. In ultimele decenii, prin
importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit
un segment major al pietei turistice atat nationale cat si internationale
spre care se centreaza importante mijloace materiale si umane, cu
implicare tot mai profunda a stiintei si a tehnicii, a prestarii unor servicii
turistice medicale de mare complexitate si de un inalt nivel calitativ,
chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de

1
 18

evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a populatiei.

2. Turismul balnear – sanatate si relaxare

Este de remarcat faptul ca sectorul balnear si-a intins ramurile spre

nenumarate tipuri de activitati de relaxare si de petrecere a timpului
liber. Se observa corlatia dintre tratamentele SPA si tratamentele
balneare, amandoua avand un interes urias din partea turistilor. Astfel, se
imbina relaxarea cu sanatatea si se mareste sfera inovativa a companiilor
hoteliere.

Tratamentele spa, la fel ca si tratamentelele balneare, prezinta

numeroase beneficii atat pentru corp cat si pentru minte:

- Eliminarea toxinelor din corp

- Eliberarea de stresul cotidian
- Imbunatatirea calitatii somnului si dobandirea de energie pozitiva
- Ajuta la eliberarea de serotonina ce detine efecte miraculoase cu privire
la starea de spirit
- Elibereaza mintea
- Efecte benefice asupra pielii, hidratand-o.

Pe langa relaxare, tratamentele balneare si curele cu apa minerala

reprezinta o metoda din ce in ce mai aleasa de turistii de pe plan
national, dar mai ales de pe plan international, intrucat imbina confortul
si posibilitatea de a efectua si alte activitati pe langa cele terapeutice pe
parcursul tratamentului. Metodele de vindecare a afectiunilor prin sistem
balnear ajuta nu sunt dureroase si sunt foarte usoare, ceea ce aduce un
plus emotional pacientilor deveniti turisti.

Hotelurile au cunoscut o dezvoltare masiva in ceea ce priveste

1
 19

extinderea cu centre de relaxare, in aproape toate statiunile

balneoclimaterice din Romania.

Romania este o tara care se bucura din plin de ape termale si izvoare
minerale, astfel ca autoritatile au dezvoltat, de-a lungul timpului, in
zonele binecuvantate cu astfel de comori naturale statiuni balneare unde
turistii si oamenii cu diferite afectiuni sa se poata trata, relaxa, dar si
distra.
Inainte de anii ‘90, statiunile balneare aveau sa fie printre cele mai
populare destinatii de vacanta. Cei care alegeau sa isi petreaca aici zilele
de concediu primeau un pachet turistic complet, care continea atat un loc
de cazare cu mese regulate cat si tratament si relaxare, la un pret
convenabil
Functiatia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea
recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata,
confera statiunilor si o functie turistica cu caracter specific. In acest sens
pe langa fiecare statiune se contureaza o arie imediata de interes turistic
si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte statiuni si alte
obiective turistice. .

3. Caracteristicile turismului balnear.

In ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice,
turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice
internationale, spre care se concentreaza importante mijloace materiale
si umane, cu o implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii
unor servicii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt
nivel calitativ, chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern,
determinate de evolutia conditiilor de viata si a starii de sanatate a
populatiei.
Turismul balnear, a devenit astazi o reala industrie generatoare de efecte
benefice de ordin multiplu:
1
 20

 la nivelul economiei nationale, creator de beneficii, factor

dinamizator, realizator de aport valutar si creator de noi locuri de
munca;

 nivel de ramura: promotor al serviciilor de calitate si accelerator al

procesului de privatizare in cadrul unei restructurari rapide,
influentate precumpanitor de exigentele pietei internationale.

Posibilitatile de dezvoltare ale turismului balnear, ne fac sa privim

viitorul cu real optimism, bazandu-ne pe urmatoarele consideratii:

1. cresterea exponentiala a turismului mondial care a fost inregistrata

in ultimii 45 de ani;

2. tendinta de continuare a cresterii cererii de produs turistic

balnear;

3. cresterea veniturilor provenite din turism in cadrul produsului

intern brut al tarilor dezvoltate ca si al tarilor in curs de dezvoltare.

Turismul balnear are, asa cum declara Dl. Suy Ebrard - presedintele
Federatiei Internationale a Termalismului si Climatologiei - FITEC - nu
numai valente medicale, profilactice, de recuperare si readaptare
functionala, dar si un potential economic major. Aspectul economic
reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat
si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de
importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea
semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consumuri de medicamente si
a numarului total al zilelor.

Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice

romanesti, datorita particularitatilor sale specifice. Este cunoscut ca
aproape o treime din apele termale si minerale de care beneficiaza
Europa este concentrata in Romania, iar efectele acestora pentru sanatate
1
 21

au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogatia romaneasca de factori

rezida in doua elemente determinante: complexitatea factorilor naturali,
respectiv regasirea in aceeasi statiune a factorilor principali de mediu,
alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte
polifactoriale benefice; existenta in Romania a tuturor genurilor de
substante minerale balneare care pot fi utilizate pentru intreaga gama a
profilurilor de tratament balnear.

 Sezonalitatea. Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear

este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential
permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil si
independent de conditiile atmosferice. Deci turismul balnear nu
este influentat de sezonalitate.

 Pretul. Costul mediu al sejurului a fost in 2004 de 30 dolari SUA.

Piata interna a turismului balnear este foarte dependenta de preturi.
Specialistii considera ca o crestere cu 20 % a preturilor poate duce
la o scadere cu 40 % a cererii. Aceasta se datoreaza in parte
sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ce face ca turismul
balnear sa fie relativ mai scump decat, turismul de litoral.

 Fidelitatea clientelei. Turistii carora li se adreseaza turismul

balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod
regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in
cadrul acestei forme de turism este ridicata - 14, 21 sau chiar 29 de
zile pe an; unele persoane vin in statiuni chiar de doua ori pe an.

De aici rezulta rolul curativ si profilactic al turismului balnear.

Principalii factori de cura prin care turismul balnear contribuie la
ameliorarea starii de sanatate a persoanelor venite la tratament
sunt: climatul, apele minerale - sulfuroase, clorurate, usor iodurate,
bromurate, sodiu, calciu, magneziene etc., namoluri si gazele
terapeutice, lacurile cu proprietati terapeutice, ape destinate
imbutelierii etc. Desi modul de actiune al acestora nu este inca pe
deplin cunoscut, principala lor utilizare dintotdeauna este

1
 22

balneoterapia. Rolul profilactic al curelor balneare este bine

cunoscut prin cresterea rezistentei generale a organismului dupa
tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari au evidentiat
faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare
in timpul concediilor de odihna pe o perioada de mai multi am, au
inregistrat posterior un numar redus de zile de incapacitate de
munca, cu un numar redus de consultatii medicale.

4. Viitorul balnear si evolutia turismului balnear

Turismul balnear poate beneficia de acest moment, cu doua conditii:

1. Un efort de competitivitate

Deoarece aceasta activitate trebuie sa se deschida catre circuitul

international al bunurilor, serviciilor si persoanelor, se impune un efort
sustinut de crestere a competitivitatii prin modernizarea produsului oferit si
a distributiei informatiilor.

Aceasta strategie va deveni cu atat mai fructuoasa, cu cat se va inscrie

mai rapid in cadrul actiunilor economice concertate.

2. Diversificarea serviciilor propuse clientelei, din punctul de vedere al

naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cure antistres si remise
en forme), a programelor de divertisment, programelor pentru insotitori si al
practicarii unor tarife diferentiate. Toate aceste necesita o politica structurala
sustinuta pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele
cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate
componentele care alcatuiesc produsul balnear.

Viitorul turismului balnear depinde de alegerile ce vor fi facute in acest

domeniu, sub presiunea conjugata a factorilor socio - politici si a ritmului de
crestere economica pe termen mediu. Se iau in considerare doua criterii:
cel al evolutiei globale a veniturilor si cel al repartitiei sociale a

1
 23

acestora. Aceasta forma specifica a turismului denumita turism termal

sau turism de tratament.

Inca din antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seama in

arsenalul terapeutic atat al medicinelor "savante", cat si a celor traditionale.

Scurgerea vremurilor si progresul tehnologic din domeniul stiintelor medicale

nu au reusit sa diminueze insemnatatea balneoterapiei. Chiar acest mod de
tratament s-a perfectionat, s-a nuantat cu indicatii si contraindicatii precise,
s-a imbogatit cu proceduri noi si si-a castigat o fundamentare stiintifica.

Paralel cu aceasta, numarul statiunilor balneare si al izvoarelor de ape

minerale a crescut, iar instalatiile balneare s-au perfectionat. Semnificativ
este faptul ca in jurul lor s-a structurat o adevarata industrie hoteliera si ca
localitati rurale necunoscute s-au transformat in statiuni de balneoterapie,
elegante, in cadrul carora toata recuzita turistica si-a gasit o ampla
posibilitate de dezvoltare.

Apele minerale si namolurile terapeutice sunt cunoscute din cele mai vechi
timpuri. Primele aplicatii practice, terapeutice, mai mult intamplatoare s-au
extins repede, astfel ca la vechii greci si la romani, apele minerale si mai
ales cele termale, erau bine cunoscute ca puncte de aparitie si calitati
medicale. Marturie stau scrierile lui Herodot, parintele istoriei si al
balneologiei, care a fixat acum 2.500 ani durata tratamentului balnear la 21
zile, parere mentinuta peste veacuri in mentalitatea publicului si a medicilor.

Majoritatea factorilor de cura, indeosebi apele minerale au fost

folosite pentru tratamente balneare cu aproape doua milenii in urma.
Astfel, romanii dupa ce au cucerit Dacia au descoperit si intrebuintat in
scop terapeutic apele minerale si termale de la Baile Herculane,
construind aici stabilimente de cura balneara, bai publice care se mai
numeau si Ad aquas Herculi sacras sau Thermae Herculis. Asemenea
stabilimente ale romanilor se gasesc si la Baile Geoagiu, Baile Calan,
Ocna Sibiului, God, Buzias, Calimanesti, Caciulata multe dintre ele fiind

1
 24

confirmate de dovezile arheologice gasite in aceste locuri.

Tot pe baza dovezilor descoperite se presupune ca aceste bai ca si alte

izvoare minerale au fost folosite de catre populatia locala in scop
terapeutic chiar si dupa retragerea romanilor, pe tot parcursul Evului
Mediu.

Promovarea statiunilor balneare are la baza urmatorii factori:

- Valorificarea patrimoniului natural și antropic

- Dezvoltarea capacității de cazare și îmbunătățirea serviciilor

- Dezvoltarea unor nișe turistice cu potențial ridicat.

- Modernizarea bazelor de tratament din stațiunile balnear

- Crearea de facilități turistice și de agrement care să reducă

sezonalitatea, de exemplu ștranduri termale acoperite

- Reabilitarea sau introducerea utilităților în stațiunile balneare

- Dezvoltarea peisajului comun pentru stațiunile montane și balneare

din regiunea Romaniei.

1
 25

- Modernizarea bazelor de tratament din stațiunile balneare

-Crearea de facilități turistice și de agrement care să reducă

sezonalitatea, de exemplu ștranduri termale acoperite

- Reabilitarea sau introducerea utilităților în stațiunile balneare

- Dezvoltarea peisajului comun pentru stațiunile montane și balneare

din regiunea Romaniei.

Din punct de vedere statistic, se observa o crestere masiva a numarului

de turisti de la an la an, turismul balnear ajungand chiar la cifra de un
milion de turisti, dintre acestia 5% fiind straini. La această creştere au
contribuit investiţiile din ultimii ani în dezvoltarea de unităţi de cazare în
staţiuni precum Băile Felix, Călimăneşti- Căciulata, Băile Herculane şi
Sovata. Aceste proiecte de dezvoltare au contribuit enorm la aceasta
evolutie dar au si animat zona de balneofizioterapie.

În România sunt 31 de staţiuni balneare, conform datelor publice.

Băile Felix (comuna Sânmartin , jud. Bihor) au avut în 2018 un număr

de peste 222.000 de sosiri ale turiştilor, în creştere cu 10% faţă de anul
precedent. Comparativ cu 2008, numărul de turişti din staţiune aproape
că s-a dublat. În Călimăneşti, datele INS arată că în 2018 s-au înregistrat
peste 164.000 de sosiri ale turiştilor, în uşoară creştere faţă de anul
precedent şi dublu faţă de anul 2008.

1
 26

Băile Herculane a primit 140.000 de turişti în 2018, în creştere cu 40%

faţă de 2017. Faţă de 2008, numărul de turişti s-a majorat cu 233%.

III.STUDIU DE CAZ – STATIUNEA BAILE

OLANESTI
Statiunea Baile Olanesti reprezinta una dintre cele mai atractive si
dezvoltate statiuni balneoclimaterice din Romania, bucurandu-se de un
flux impresionant de turisti de la an la an, atatdin Romania cat si
autohtoni. Localitatea mai este supranumita si “Izvoarele de Aur”
datorita izvoarelor iodurate, bromurate, sulfurate, care trateaza diferite
afectiuni.
Prima atestare documentară este din anul 1527. Orașul este relativ nou,
aici neaflându-se terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că
este o așezare veche (nu același lucru se poate spune de localitatea acum
componentă, Olănești - sat). Băile Olănești se află pe valea Olăneștiului
(cunoscută mai mult sub denumirea de râul Olănești, afluent al Oltululi),
înconjurat de munții Gerea, Folea și Căprăreața din Carpații
Meridionali al căror înălțimi se pierd în dealuri împădurite. Aceasta face
ca iernile să fie blânde și verile răcoroase.
In anul 1873 la indemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale
apelor minerale de la Baile Olanesti la Expozitia Internationala de la
Viena, unde a obtinut medalia de aur. Primele studii chimice asupra
apelor minerale de la Olanesti au fost efectuate in anii 1829-1830 de
catre dr. Karl Friedrich Siller, ceea ce a determinat cresterea numarului
de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1868 dr. Carol Davila l-a
indemnat pe chimistul Bernath Londway sa execute studiul chimic al
apelor minerale din Baile Olanesti. Renumitul chimist a evidentiat 40 de
izvoare minerale si a analizat un numar de 23 de surse hidrominerale
distribuite in 4 zone: Valea Olanesti, Valea Tisei, Valea Buduroiu si
Valea Ripuroasa..
Conditiile climaterice sunt favorabile desfasurarii activitatii balneare pe
tot parcursul anului. Temperatura medie anuala inregistreaza valori de
9,2 grade Celsius. Luna cea mai rece a anului este ianuarie, care prezinta
o temperatura medie de -2,6 grade Celsius, iar luna cea mai calda este

1
 27

iulie cu o temperatura medie de +19,7 grade Celsius. In consecinta, in

statiune iernile nu sunt friguroase, iar verile nu prezinta incalziri
excesive.
Izvoarele minerale din stațiunea Băile Olănești sunt renumite pentru
efectele curative deosebite atât la nivel local, cât și național. În total, în
Băile Olănești sunt 30 de izvoare captate cu ape minerale sulfuroase,
clorurate, iodurate, sodice și hipotone.
În urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a
constatat că:
 Izvorul mineral numărul 24 se află calitativ cel puțin la nivelul
(dacă nu, peste nivelul) efectelor apelor de la Contrexville,
Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian și Tahanon;
 Izvorul mineral numărul 2 are acțiune egală sau superioară
apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains,
Baden, Weisbaden și Achen;
 Izvoarele minerale numărul 3 și numărul 9 sunt similare din
punct de vedere calitativ cu apele minerale de la Ems și Eaux
Bonnes;
 Sursa minerală numărul 20 (folosită pentru băi) este superioară
din punctul de vedere al proprietăților față de izvoarele din Hall,
Salies de Beaurn, Bax și Eaux Bonnes.

Astfel putem introduce izvoarele minerale atat drept atractii turistice cat
si izvoare de sanatate in tratarea diferitelor afectiuni.

Izvoarele sunt utilizate in cura interna in tratamentul afectiunilor renale

si a cailor urinare, hepatobiliare, ale tubului digestiv si ale unor afectiuni
metabolice, de nutritie si in cura extema ca tratamente asociate in
diverse afectiuni reumatismale si ale sistemului nervos periferic.
Particularitatea turistica a statiunii este unicitatea pe plan national a unor
tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii alergici prin
injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona.

Din punct de vedere profilactic, cura balneară de la Băile Olănești este o

terapie de adaptare prin stimularea și reglarea funcțiilor, călind astfel
organismul la stresul vieții moderne.

1
 28

Pe lângă tratamentul cu factori naturali de cură specific stațiunii se mai

adaugă și bazele de tratament ce au în dotare instalații și aparatură
moderne. Cu ajutorul acestora se realizează proceduri de termoterapie,
fizioterapie, mecanoterapie și kinetoterapie.
Un tratament complex la Băile Olănești are o durată de 18 zile în cazul
curelor terapeutice și de recuperare și de 12 zile în cazul curelor
profilactice. Curele se pot realiza anual sau bianual.

Statiunea Baile Olanesti este recunoscuta, pe langa sursa de sanatate, si

pentru peisajele sale, activitatile care pot fi desfasurate fiind extrem de
diversificate datorita asezarii montane, cat si pentru excurisiile si
plimbarile in natura. Turistii de pot bucura de drumetii in Parcul
National Buila Vanturarita, pot inchiria ATV-uri, pot vizita bisericile si
manastirile din apropiere.

Printre cele mai atractive obiective turistice se numara:

 Casa memoriala Anton Pann

 Manastirea Frasinei

 Parcul National Buila Vanturarita

 Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul

 Rezervatia Muzeul Trovantilor

 Rezervatia Radita din Muntii Capatanii

Alte obiective turistice usor accesibile:

 Soseaua Transalpina si statiune Ranca;

1
 29

 Manastirea Curtea de Arges, Baeajul Vidraru si Transfagaraseanul;

 Targu-Jiu (Ansamblul Brancusi), Manastirea Tismana, Valea

Jiului;

 Cetatea Deva, Manastirea Prislop cu mormantul parintelui Arsenie

Boca;

 Sibiu, Marginimea Sibiului, Statiunea Paltinis, s.a.

HOTEL TISA – BAILE OLANESTI

Hotelul Tisa*** este situat in centrul orasului Baile Olanesti, la baza

Aleii Izvoarelor, fiind inconjurat de padure, un décor proaspat si
energizant. Hotelul corespunde normativelor pentru unitatile de cazare si
de tratament balnear, de odihna si de recuperare, fiind certificat ISO.

Hotelul Tisa, alaturi de vila cu acelasi nume, sunt destinatia ideala

pentru persoanele care au nevoie de tratament balnear, dar si
celor care vor sa isi ofere o escapada din stresul cotidian. Hotelul
dispune de 55 de camere duble twin dotate cu televizor, telefon,
balcon, internet, minibar si baie proprie si decorate in culori calde
ce se imbina armonios cu imprejurimile, totul redand o stare de
bine si liniste. Restaurantul are o capacitate de 200 de locuri si
este pregatit sa satisfaca si cele mai exigente cereri din partea
clientilor. In zilele insorite, masa se poate servi si la terasa
atasata acestuia. Barul hotelului va sta la dispozitie pentru a lua o
pauza de la tot ceea ce va solicita si va ofera sansa unei relaxari
prin degustarea cocktailurilor si freshurilor sezoniere. Centrul SPA
dispune de piscina interioara incalzita la 28 grade Celsius, sala de
fitness, sauna, hammam, jacuzzi, inot contra curent si cada cu
dus subacval si hidromasaj. Hotelul dispune de asemenea si de o
sala de conferinte pentru 120 de persoane. Tot la categoria de 3
stele este acreditata si Pensiunea Tisa care incepand cu anul
1
 30

2015 a fost renovata si reclasificata la rang de hotel si va

asteapta in 11 camere duble si 4 apartamente cu aceleasi dotari
de 3 ***, pentru a va simtiti bine oriunde doriti a fi oaspeti. Salonul
restaurantului dispune de 30 de locuri, intr-un cadru intim, pentru
ca mesele servite de dumneavoastra sa va impresioneze atat prin
gust cat si prin ambientul creat. Vila Tisa va intampina cu 14
camere utilate cu televizor, baie proprie, balcon, frigider si
internet. Cele doua locatii sunt menite sa va asigure tot confortul
necesar si sa va faca sa le treceti pragul in mod repetat

Descriere camere:
Hotelul dispune de 71 de camere din care 54 camere duble
standard, 9 camere duble deluxe, 4 camere duble executive și 4
apartamente. Camerele sunt distribuite in 2 corpuri de cladiri cu
aceleasi dotari, diferenta fiind de amplasament. In corpul A se
gasesc facilitatile comune (receptie, restaurant, baza tratament,
etc), existand posibilitatea ca in camere sa se auda zgomote de la
restaurant.

Descriere facilitati:
Hotelul dispune de un Centru SPA care este dotat cu piscină
interioară, sauna, hammam, jacuzzi, înot contra curentului, cadă
multifuncționala cu duș subacval și hidromasaj.

Servicii masa:
Restaurantul hotelului are o capacitate de 180 locuri și se
încadrează în categoria de 3*. Este iluminat ergonomic și
prevăzut cu instalație de sonorizare, asigurând calitatea sunetului
pentru orice tip de eveniment. Restaurantul este completat de o
terasă acoperită, de 20 locuri. Bucătăria este dotată cu utilaje de
prelucrare și săli de preparare moderne care asigură calitatea
preparatelor. Meniul este variat și satisface cele mai exigente
gusturi.

Facilitati evenimente:

1
 31

Hotelul dispune de o sală de conferințe, cu o capacitate de 120

locuri, complet echipată.

Tratamentul in statiunea Baile Olanesti se face atat prin cura interna

(crenoterapie) cat si prin cura externa, pentru care sunt asigurate
instalatii si proceduri terapeutice corespunzatoare asociate.

Hotelul Tisa dispune de unul dintre cele mai moderne centre de SPA
si Wellness din tara. Tisa SPA Resort vine in intampinarea turistilor
cu dotari moderne si servicii de inalta calitate:

Wellness
Turistii sositi pentru odihna si relaxare pot opta pentru proceduri
tip wellness:

 Masaje de relaxare;
 Hidroterapie cu masaj subacval si jacuzzi.
 Sauna uscata asociata cu dusuri reci.

 Posibilitati de agrement:
 Turistii nostri pot efectua excursii, pentru vizitarea schiturilor
Pahomie, Iezer, Patrunsa si Frasinei situate in jurul statiunii in
locuri de un pitoresc deosebit.

 De asemenea putem organiza, contra cost, excursii de o zi, pentru

vizitarea renumitelor manastirilor din Oltenia: Hurezi, Arnota,
Bistrita, Govora, Manastirea Dintr-un Lemn.

 Excursia la Targu Jiu va poate apropia de geniul operelor de arta

ale lui Brancusi, iar Horezu ofera posibilitatea turistilor de a asista
la faurirea de catre mesterii olari a vaselor traditionale din lut.

 Pentru grup mai mare de 20 persoane organizam iesire in poiana

Tisa la barbeque cu bauturi calde si miel la protap, frigarui, foc de

1
 32

tabara.

 Prezentarea normelor

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu

aplicabilitate naţională care cuprind prevederi minimale obligatorii
pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională,
condiţii de securitate a muncii. Respectarea conţinutului acestor
prevederi nu absolvă agenţii economici de răspunderea pentru
prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective
prin instrucţiuni proprii.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem
unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în
muncă, sistem compus din:
-Norme generale de protecţie a muncii care cuprind prevederile de
protecţie a muncii, general valabile pentru orice activitate;
-Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de
securitate a muncii, specifice anumitor activităţi sau grupe de
activităţi, detaliind prin aceasta prevederile normelor generale de
protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplică cumulativ şi au
valabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau
proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a
muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative, cu pericolele
specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a
măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin
pericole comune.

1
 33

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază

abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în
cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestei
abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex
structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează:
-Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de
muncă.
-Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin
intermediul mijloacelor de producţie şi anumite condiţii de mediu,
pentru realizarea scopului procesului de muncă.
-Mijloacele de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii,
utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii
(materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
-Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice,
psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează
sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor
specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau
mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează
prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la
nivelul fiecărui element al sistemului executant:
- sarcina de muncă
- mijloace de producţie

-mediu de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor

care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru

asigurarea securităţii muncii constituie, alături de celelalte
reglementări juridice referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă,
bază pentru:
1
 34

-activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi tehnologice;

-autorizarea funcţionării unităţilor;
-instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
-cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi
responsabilităţilor;
-controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;
-fundamentarea programului de protecţie a muncii.
Normele specifice de securitate a muncii pentru turism şi alimentaţie
publică au fost elaborate ţinând seama de reglementările existente în
domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi, precum şi pe baza
studierii proceselor de muncă şi stabilirea riscurilor specifice astfel
încât, pentru fiecare risc, normele să cuprindă cel puţin o măsură de
prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de
muncă.
Structura acestor prevederi este făcută pe domenii de activităţi,astfel:
-industria hotelieră şi de cazare;
-alimentaţia publică;
-agrement;
Pe lângă prevederile specifice de securitate a muncii, norma cuprinde
şi un capitol cu prevederi de proiectare privind echipamentele de
munca utilizate în industria hotelieră, alimentaţia publică şi agrement.

Art.1
Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentaţie
publică şi transport de persoane cu instalaţii pe cablu, cuprind măsuri
de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale specifice
activităţii industriei hoteliere, alimentaţiei publice, agrementului şi
transportului de persoane cu instalaţii pe cablu.

1
 35

Art.2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru
componente ale sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă,
mijloace de producţie, mediu de muncă).

Art.3
Normele se aplică persoanelor juridice, precum şi persoanelor fizice
care desfăşoară activităţi în structurile de primire cu funcţiuni de
cazare turistică (hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, cabane,
bungalouri, sate de vacanţă, campinguri, pensiuni turistice, ferme
agroturistice, camere de închiriat în locuinţe familiale, nave fluviale şi
maritime), în unităţi de alimentaţie destinate serviciilor turistilor
(restaurante, baruri, unităţi de fast food, cofetării, patiserii, plăcintării
etc.), de agrement (jocuri mecanice, acţionate de curentul electric,
carusel, electroscutere şi miniscutere, minicar, bowling, utilaje
zburătoare, tir cu plumb şi tir cu egretă) de transport de persoane cu
instalaţii pe cablu (telecabină, telegondolă, telescaune şi teleschiuri).

Art.4
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile
normelor generale de protecţie a muncii.

Art.7
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face
conform normelor generale de protecţie a muncii.

1
 36

Art.8
Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor din
dotarea structurilor de primire turistice precum şi a celor pentru
transportul persoanelor cu instalaţii pe cablu se vor executa de
personal specializat numit prin decizie de conducerea persoanei
juridice.

Art.9
Manevrarea instalaţiilor pentru întreţinerea faţadelor se va face numai
de către persoane autorizate ISCIR.

Art.11
Instruirea personalului care desfăşoară activităţi în structurile de
primire turistice precum şi a celor pentru transportul persoanelor cu
instalaţii pe cablu se va face conform prevederilor Normelor generale
de protecţie a muncii.

Art.12
Personalul care manipulează şi utilizează în activitate substanţe
insecticide va fi instruit asupra modului de folosire şi a pericolului ce
îl prezintă pentru organismul uman.
Art.13
Persoanele care manevrează sau efectuează revizii şi reparaţii la
dispozitivele pentru întreţinerea faţadelor vor fi instruite de către
1
 37

persoane competente în domeniu, numite de conducerea persoanei

juridice sau de persoana fizică.

Art.14
Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform
prevederilor Normativului-cadru de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de protecţie aprobat prin Ordinul M.M.P.S.
nr. 225 din 27 iulie 1995.

Art.18
Repartizarea sarcinii de muncă se va face conform prevederilor
Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.19
La repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă (şef
de echipă, etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi
măsurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va
verifica starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de
lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea respectivă.

Art.20
Deservirea aparatelor şi dispozitivelor se va face de către personal
specializat.

Art.21
Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea în lucru
a unor utilaje pentru care nu există norme sau instrucţiuni proprii de
protecţie a muncii.

Art.22

1
 38

În cazul prestărilor de servicii (construcţii, montaj instalaţii etc.) de

către diferiţi agenţi economici, în contract se pot stabili clauze
referitoare la obligaţiile şi răspunderile privind protecţia muncii.

Art.23
Pe căile de acces unde se circulă cu mijloace auto sau alte mijloace,
precum şi la locurile periculoase se vor pune panouri cu semne de
interzicere şi avertizare potrivit reglementărilor în vigoare.

Art.24
Pe uşile de intrare în încăperile în care sunt montate instalaţii prin a
caror manevrare sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa
tăbliţe cu inscripţia "INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR
STRĂINE".

Art.25
La locurile unde există pericol de incendiu, explozii, intoxicaţii şi
surse de zgomot sau vibraţii se vor efectua măsurători pentru
determinarea nivelului noxelor în comparaţie cu CMA şi în scopul
anihilării surselor acestora.

Art.26
Lucrătorii cu atribuţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor din
dotare sunt obligaţi ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă
uneltele pe care le folosesc sunt în stare bună şi corespund din punctul
de vedere al securităţii muncii. Se interzice folosirea de unelte şi
utilaje care nu corespund acestor verificări.
Art.27
1
 39

În atelierele de întreţinere nu se admite aglomerarea locurilor de

muncă cu materiale sau diferite piese, iar sculele vor fi păstrate astfel
încât să nu producă accidente.

Art.28
Este interzisă modificarea sculelor utilizate.

Art.29
Zilnic, înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă
(şef de echipă, etc.) va verifica starea de sănătate şi oboseală a
muncitorilor. Persoanele care au consumat băuturi alcoolice nu vor fi
admise la lucru.

Art.30
Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice
introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în unitate şi la locul de
muncă, cunoscând că răspund personal de starea şi capacitatea de
muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.

Art.31
Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuţii de serviciu vor
verifica funcţionarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi dispozitivelor de
protecţie. De asemenea, vor verifica legătura la centura de
împământare a tuturor utilajelor acţionate electric. În cazul în care se
constată defecţiuni, se vor lua măsuri pentru remedierea acestora.

Art.36

1
 40

Iluminatul locurilor de muncă şi curăţarea corpurilor de iluminat se

vor realiza conform prevederilor normelor generale de protecţie a
muncii

Art.37
În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis. În acest scop pe uşa de la intrare se vor monta
plăcuţe avertizoare.

Art.38
Este interzisă păstrarea vaselor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,
cu ulei, acizi, vopsele, diluanţi, carbit, în interiorul atelierelor, cu
excepţia locurilor special amenajate.
Norme specifice structurilor de primire turistice. Operaţii şi activităţi
desfăşurate zilnic.

Art.39
Personalul de administraţie şi salariaţii cu atribuţii de control vor
efectua zilnic:
-verificarea prizelor electrice la care sunt conectate televizoare,
frigidere, veioze etc.
-verificarea sistemului de condiţionare a aerului,
-verificarea funcţionării ascensoarelor,
-verificarea stării ferestrelor şi a geamurilor,
-verificarea stării mobilierului,
-verificarea instalaţiilor sanitare,
-verificarea sobelor de încălzit, în special cele ce utilizează gazele
naturale.

1
 41

Art.40
Remedierea eventualelor defecţiuni depistate în urma verificărilor
prevăzute la Art.39 vor fi executate de persoane corespunzător
calificate (electricieni, mecanici).

Art.41
Curăţenia şi aranjamentul spaţiilor de cazare, a sălilor comune,
culoare şi anexe, schimbarea lenjeriei, prosoapelor, halatelor de baie
şi aprovizionarea zilnică cu materiale consumabile (săpun, hârtie
igienică, becuri, pahare etc.) se va efectua de personal instruit în acest
scop (cameriste).

Art.42
Activitatea de curăţenie se va desfăşura conform instrucţiunilor
proprii, după tehnologii specifice gradului de amenajare şi dotare a
fiecărui hotel.

Art.43
Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se
vor utiliza conform reglementărilor organelor sanitare şi
instrucţiunilor emise de furnizori.

Art.44
Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără
utilizarea echipamentului de protecţie şi lucru din dotare (mănuşi din
cauciuc, halate etc.).

Art.45
Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor,
parchetului etc., precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt

1
 42

destinate acestui scop.

Art.46
În timpul spălării pardoselilor cu petrosin sau alte lichide inflamabile,
focul în camere va fi stins, nu se va fuma şi nu se va utiliza focul
deschis, iar geamurile vor fi deschise.

Art.47
Substanţele inflamabile şi combustibile se păstrează în bidoane
închise sau cisterne, indicându-se prin etichete conţinutul acestora,
asigurând respectarea normelor PSI.

Art.48
Materialele inflamabile de întreţinere şi curăţenie (neofalina, benzina,
ceara de parchet) vor fi păstrate în boxe separate cu respectarea
normelor PSI.

Art.49
Utilizarea substanţelor insecticide se va face de către personal de la
firme specializate sau de personal propriu specializat în acest scop.

Art.50
Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.

Art.51
Substanţele insecticide se vor păstra în spaţiu, special amenajat,
ventilat natural, în recipiente sau cutii cu etichete care să semnalizeze

1
 43

pericolul pe care îl prezintă.

Art.52
Camerele şi locurile de odihnă vor fi dotate cu scrumiere, iar holurile,
coridoarele şi scările vor fi dotate cu scrumiere şi vase cu picior
pentru aruncarea resturilor de ţigări şi chibrituri aprinse.

Art.53
Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor,
lângă balustradele scărilor sau pe căile de evacuare.

Art.54
Aprinderea şi stingerea focului în camerele cu sobe încălzite cu gaze
naturale se vor efectua de către personalul de serviciu, instruit în acest
scop, care va controla la intervale relativ scurte dacă focul arde.

Art.55
Cheile de închidere şi deschidere a gazului metan se vor păstra de
către persoanele de serviciu, fiind interzis chiriaşilor să manevreze
robinetele de gaze de la sobele de încălzit din camere.
Art.56
Este interzisă funcţionarea lifturilor fără verificările tehnice periodice,
prevăzute de cartea tehnică a instalaţiei şi a Prescripţiilor tehnice
ISCIR.

1
 44

Art.57
Întreţinerea şi reviziile tehnice ale lifturilor se fac numai de către
persoane specializate şi autorizate în acest scop.

Art.58
Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru a se
evita alunecarea accidentală a personalului şi a chiriaşilor.

Art.59
Este interzisă utilizarea aparatelor care prezintă pericol de incendiu
(reşouri, spirtiere, lămpi cu gaze etc.) în camerele destinate cazării din
vile, cabane şi popasuri turistice construite din lemn.

Art.60
Activităţile cu privire la spălătorie, croitorie, lustruit încălţăminte etc.
se vor desfăşura pe baza normelor specifice pentru prestări de servicii.

Art.61
Centralele termice proprii structurilor de primire turistice vor fi
exploatate de personal calificat şi autorizat, conform normelor
specifice şi a Prescripţiilor tehnice ISCIR.

Art.62
Este interzisă curăţarea geamurilor din exteriorul construcţiilor, fără
schele, platforme, nacele special amenajate şi fără asigurarea cu
centuri de siguranţă a executanţilor.

Art.64
1
 45

Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a

motorului sau cordonul de alimentare cu izolaţiadeteriorată.