SESIUNE ANULA A CERCETARII STIITIFICE STUDENTESTI (Editia a XXXI-a)

Organizata de Universitatea Constantin Brancoveanu Ramnicu Valcea Facultatea

de Management in Afaceri Economice 

CONSECINŢELE ECONOMICE
ŞI SOCIALE ALE INFLAŢIEI.
EXEMPLUL ROMÂNIEI.

Liceul Tehnologic Jusinian Marina Băile

Olanesti
Iorgulescu Laurentiu Constantin 
Cotora Maria Aida
CONSECINŢELE ECONOMICE ŞI SOCIALE
ALE INFLAŢIEI. EXEMPLUL ROMÂNIEI

• Lucrarea trateaza o problematică de actualitate, cu multiple implicaţii pentru

teoria şi practica economică. Tema acestei lucrări este cu atât mai interesantă, cu
cât studiile actuale recunosc necesitatea unor noi cercetări, analize şi eforturi,
pentru identificarea celor mai bune surse de inovare care să susţină activitatea de
diversificare a economie româneşti, astfel încât cauzele inflaţiei să aibe un impact
cât mai redus asupra cadrului macroeconomic.
• Inflaţia reprezintă un fenomen economico-social complex cu aspecte variate
(determinate de dezechilibrele care o marchează) devenit persistent şi aproape
omniprezent în perioada actuală, pretutindeni în lume. Practic, nu există
mecanism economic pe care acest fenomen să nu -l afecteze. Tocmai de aceea,
asupra inflaţiei au fost emise numeroase puncte de vedere, purtând, pe
alocuri, amprenta ambiguităţii.
• Actualitatea temei investigate este determinată de necesitatea aprofundării
şi diversificării eforturilor de implementare a conceptului de inflaţie, precum şi a
identificării soluţiilor de diminuare a acesteia, cu atât mai mult cu cât, numeroase
economii naţionale se confrunta serios cu probleme în acest sens.
Inflaţia – factor de instabilitate
• Inflaţia a fost, în ultimul deceniu, unul dintre principalii factori de instabilitate
a mediului economic românesc, atât prin nivel, cât şi prin volatilitate,
previzionarea evoluţiei sale şi acoperirea costurilor asociate fiind dificil de
realizat.
• În România, inflaţia a fost recunoscută ca problema începând din noiembrie 1990
– momentul declanşării reformei economice. Fenomenul a existat însă şi înainte
de această dată (decalaje între cerere şi oferta pe piaţa internă au fost sesizate încă
de la începutul anilor ’80, pe fondul rambursării accelerate şi înainte de termen a
datoriei externe), dar tensiunile acumulate au fost reprimate şi mascate prin
intermediul pârghiilor specifice economiei planificate.
• În ultimul deceniu, inflaţia în România a fost oscilanta şi, în general, ridicată,
în principal că urmare a:
v efectelor întârzierii restructurării de fond a economiei;
v întreruperii în nenumărate rânduri a eforturilor de stabilizare;
v politicii salariale neadecvate;
v indisciplinei financiare extinse. 
• Caracteristicile esenţiale ale
inflaţiei sunt:
ü este un proces de depreciere a banilor
atât pe plan naţional, cât şi în raport
cu alte monede;
ü este un proces de creştere durabilă şi
generalizată a preţurilor şi tarifelor;
ü este expresia unui dezechilibru
monetar şi material, manifestat atât
pe piaţa monetară cât şi pe piaţa
bunurilor economice;
ü este influenţată de numeroase
aspecte psihologice (de ex. de teama
instabilităţii economice şi folosind
mecanismul creditului, populaţia
aduce în "prezent" o cerere viitoare de
consum).
       Au trecut 27 ani de la căderea regimurilor comuniste, dar deocamdată, este greu să încercăm să
deosebim şi să interpretăm într-o măsură corectă evoluţia politică, economică şi socială din România.
În această ţară, revoluţia din 1989 a fost atipică, deoarece nu a contat  cu un subiect social structurat;
clasele sociale destinate a fi beneficiarele revoluţiei nu erau formate şi n-au putut să participe la
mobilizările şi la negocierile care au determinat trecerea puterii din mâinile partidului comunist în cele
ale noilor guvernanţi anticomunişti. Pe de altă parte, transformarea regimului politic reprezintă doar o
parte a unui schimb de sistem care, de asemenea, include şi ruptura de sistemul economic, cadrul
juridic şi de ansamblul de instituţii din regimul anterior.

                                   Formele inflatiei

Din punctul de vedere al cauzelor generatoare

de inflatie putem evidentia urmatoarele tipuri de inflatie:

-inflatie prin cerere;

-inflatie prin costuri;

-inflatie structurala.
 •Inflaţia prin cerere​
         Inflatia prin cerere are la baza cresterea cererii
globale (sub forma unui soc sau in mod treptat) in
fata careia oferta este inelastica sau  indiferenta.

INFLAŢIA STRUCTURALĂ
         Inflatia structurala presupune o situatie
INFLATIA PRIN
grava din economie, in care cererea si oferta se
COSTURI se
modifica in sens contrar; ca regula, cererea
fundamenteaza pe legaturile
agregata creste, iar oferta agregata scade.
care exista intre nivelul
costurilor, comportamentul
agentilor economici si
eficienta utilizarii factorilor
de productie
 Efectele economice şi sociale ale inflaţi
  Efectele inflaţiei diferă de la ţară la ţară şi de la perioadă la perioadă; intră de asemenea în calcul formele şi intensitatea
ei. Există totuşi în literatura de specialitate o apreciere a punctelor de vedere în legatură cu efectele negative (costurile
deosebit de mari) pe care le generează inflaţia.
• Printre aceste costuri vom sublinia:
• 1 – Inflaţia viciază corelaţiile normale dintre preţurile şi tarifele diferitelor bunuri şi servicii. Banii existenţi la populaţie
se depreciază.
• 2 – Inflaţia descurajează investiţiile productive, având în vedere starea de incertitudine pe care o propagă. Inflaţia
potentează incertirudinea şi riscul în economie.
• 3 – Inflaţia accelerează oscilaţiile cursurilor valutare; oamenii pierd încrederea în propria monedă naţională şi-şi
transformă economiile în devize.
• 4 – Inflaţia puternică (hiperinflaţia) contribuie la decăderea societăţii civile în general, a relaţiilor sociale în special.
• 5 – Inflaţia antrenează redistribuirea arbitrară şi inechitabilă a avuţiei şi veniturilor între operatori persoane fizice şi
juridice. Cei mai mulţi vor pierde şi tot mai puţini vor câştiga, ceea ce generează o polarizare aberantă a bogăţiei.
• 6 – Costurile sociale, politice şi psihologice sunt efecte distrugătoare ale inflaţiei; nu numai că sunt spulberate vechile
norme, instituţii, atitudini (unele greşite, pe care s-au edificat structuri economice şi sociale o îndelungată perioadă de
timp) dar nu se acoperă acest gol cu nimic sau aproape cu nimic care să redea speranţe, orizonturi pentru o societate
solidă pusă pe criterii mai bune. 
• Inflaţia, apreciată ca fiind cel mai pervers dezechilibru, se asociază cu alte boli
de nivel macroeconomic: somajul, penuria şi absorbţia pe piaţa bunurilor,
criminalitatea, consumul de droguri şi altele, ceea ce zguduie din temelii
structurile economice, sociale, politice şi morale ale societăţii.
• Teoretic au fost elaborate măsuri specifice pentru fiecare cauză care generează o
anumită formă de inflaţie, inclusiv de intensitate. Printre aceste seturi de măsuri
semnalam:
• 1. Măsurile pentru controlul cererii agregate de bunuri şi servicii se referă la:
• - măsuri de blocare a creşterii masei monetare; limitare a creditului de consum;
folosirea de instrumente ce generează “politica banilor scumpi”;
• - blocajul cheltuielilor publice; restrangerea cheltuielilor publice până la
colectarea veniturilor necesare iniţierii cheltuielilor;
• – blocajul creşterii veniturilor, inclusiv al salariilor;
• 2. Măsuri de susţinere a ofertei agregate, a creşterii economice reale, vizează
instrumente precum:
• – reducerea costurilor de producţie, ceea ce determină stoparea reducerii ofertei,
chiar creşterea ei;
• – politici de creştere a productivităţii muncii (încurajarea R.T.S.), a inovaţiei, a
cercetării – dezvoltării.
• – adaptarea şi schimbarea ofertei la schimbările cererii de mărfuri (introducerea
mai rapidă a produselor noi în producţie);
• 3. Măsuri de apărare şi protecţie a populaţiei împotriva efectelor negative de
reducere a nivelului de trai; se folosesc pârghii precum:
• – indexarea salariilor şi pensiilor lunar, annual , după caz , astfel că impactul
scăderii puterii de cumpărare (erodarea) să fie cât mai uşor resimţită;
• – creşterea dobânzilor plătite de băncile comerciale pentru depozitele
persoanelor fizice;
• – subvenţionarea preţurilor şi tarifelor pentru unele bunuri şi servicii esenţiale
pentru calitatea costului vieţii.
 • Dincolo de dramatismul implicaţiilor sociale, dincolo
de prezentarea schematica in indicatori si
cifre, procesul inflaţionist trebuie analizat si acceptat
ca un fenomen economic, profund dependent
de contextul socio-economico-politic.

•         Obiectivele finale ale politicii monetare coincid

cu acelea ale politicii economice generale,
adică: stabilitatea preturilor, echilibrul balantei de
plati, creşterea economica, utilizarea completa a
factorilor, ceea ce a fost numit “careul magic”.

              Sfarșit!
Multumim petru atentie!