Tema :Instabilitatea

macroeconomică, inflația și șomajul

1.Fluctuaţiile economice şi ciclul afacerilor. Factorii care cauzează fluctuaţiile
economice.
2.Dinamica variabelelor macroeconomice. Rolul statului în stabilizarea economică.
3.Şomajul. Evaluarea şomajului. Şomajul natural. Legea lui Okun. Instrumente de
stabilizarea a șomajului.
4.Inflaţia: tipuri, forme, măsuri de stabilizarea economică.
Ce este o fluctuație economică?
Tipologia fluctuațiilor economice:
 Fluctuaţiile sezoniere- sunt acele fluctuaţii ale activităţii economice datorate
influenţei unor factori naturali (climaterici) sau sociali (obiceiuri, tradiţii, sărbători
religioase sau laice) şi care se derulează de regulă pe parcursul unui an calendaristic.
Principalele ramuri supuse fluctuaţiilor economice sezoniere sunt: agricultura,
construcţiia şi turismul.
 Fluctuaţiile întîmplătoare- sau accidentale sunt determinate de factorii aleatori sau

evenimente neaştaptate, neobişnuite, cum ar fi:

-conjuncturi economice nefavorabile;
-evenimente sociale şi politice care afectează activitatea firmei;
-fenomene naturale neprevăzute (cutremure, inundaţii etc.);
-acţiuni şi preferinţe neaşteptate ale unor agenţi economici;
 Fluctuaţii ciclice- sunt determinate de factori interni, de factori ce ţin de funcţionarea

activităţii economice, de interdependenţele dintre părţile sale componente. Fluctuaţiile

ciclice sunt fluctuaţii agregate, reproducîndu-se cu o anumită regularitate, deşi nu se
reproduc la aceleaşi dimensiuni.
 Ciclicitatea - este forma de mişcare, de existenţă a economiei în care fazele de
creştere alternează cu cele de regresare şi depresiune.
 Ciclul economic - reprezintă perioada de timp, de la începutul unei crize
economice pîna la începutul altei crize economice. Este perioada de timp care
separă două crize economice. Literatura economica delimitează ciclul economic în
patru faze:
 Faza de criză economică(recesiune)- în care are loc stagnarea sau un
regres, respectiv o contracţie puternică a activităţii economice.
 Faza de depresiune - se caracterizează prin stagnarea producţiei sau o
creştere neînsemnată a acesteia, continuînd să se manifeste fenomene
negative, cum ar fi: creşterea şomajului, salarii mici, eficienţa scăzută etc.
 Faza de inviorare (crestere economica sau boom economic)-
întreprinzătorii investesc masiv penru a-şi revigora producţia, ca urmare a
reducerii preţurilor la principalii factori de producţie, creşte cererea de
materii prime, materiale, capital fix şi cererea de bunuri şi servicii, cu
efecte pozitive asupra dezvoltării economice.
 Faza de avînt sau expansiune economică-este faza de creştere economică
maximă, caracterizată printr-o creştere generalizată a vînzărilor şi
preţurilor, abundenţa de credite şi creştere a veniturilor, fază în care are
loc o puternica dezvoltare economico - socială a ţării.
.
 Sunt cunoscute urmatoarele tipuri de
cicluri macroeconomice:
 Cicluri generale:

1.Decinale(Juglar)-pînă la 10 ani
2.Cicluri lung (de tip Kondratiev)~50 de ani
3.Cicluri scurte, conjuncturale (Kitchin) - 3-4 ani (se
intercalează în cicluri decinale)
 Cicluri specifice:
1.Ciclul construcţiilor
2.Ciclul agricol (animal sau vegetal)
 S2 Dinamica variabelelor macroeconomice. Rolul statului în stabilizarea economică.

 Clasificarea variabilelor macroeconomice:

1.variabile prociclice - acelea care au tendinţa de a creşte în condiţiile expansiunii afacerilor sau tendinţa de a se
micşora în fazele de contracţie economică. Aceste variabile se pot grupa, la rîndul lor, în alte doua categorii:
 a.variabile ce au o legătură intensă cu ciclul economic, cum ar fi:

-profiturile firmelor;
-viteza de rotaţie a banilor;
-rata dobînzii pe termen scurt;
 b.variabile ce au o legătură slabă cu ciclul afacerilor, cum ar fi:

-producţia bunurilor nondurabile;

-producţia bunurilor agricole şi a resurselor naturale;
-ratele dobînzii pe termen lung etc.
2. variabile contraciclice - acelea care au tendinţa de a creşte în fazele de contracţie economică şi de a se micşora în
fazele de expansiune economică, cum ar fi:
-stocurile bunurilor finale;
-rata şomajului;
-numărul falimentelor etc.
3.variabile aciclice - acelea care nu cunosc mişcări în funcţie de ciclul economic (ciclul afacerilor), cum ar fi:
- exporturile;
-migraţia
– forţei de muncă etc.
Factorii care cauzează fluctuaţiile economice.
1.Comportamentul individual în actul de
consum
2.Comportamentul în actul investiţional
3.Inovaţia
4.Comerţul exterior
5.Moneda
6.Factorul demografic
7.Mecanismul de funcţionare a economiei
8.Factorii naturali
S3. Şomajul. Evaluarea şomajului. Şomajul natural. Instrumente de stabilizarea a
șomajului.

 Şomajul este o stare negativă a populaţiei active disponibile, care nu găseşte locuri de
muncă, din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea economiei ca sursă a cererii de
muncă şi evoluţia populaţiei ca sursă a
ofertei de muncă.
Indicatorii şomajului:
 rata şomajului Rș= numărul şomerilor /populaţia activă* 100%;
Rş = Ş / PA * 100%
 rata ocupării Ro= populaţia activă ocupată /populaţia activă* 100%;
Ro=PAO/PA*100%
 Populaţia activă = numărul şomerilor + populaţia activă ocupată.
PA = Ş + PAO
 Rata șomajului natural Rș nat= Șomajul natural/populația economică activă
Rș nat= Ș nat/PA
 Rata șomajului efectiv= Rata șomajului –Rata șomajului natural
Rș efec=Rș-Rș nat
Formele șomajului
Fricțional

Structural

Ciclic

Natural

Voluntar

Involuntar
Cele mai importante efecte economice şi sociale ale şomajului sunt:

a).Reducerea PIB, determinată de faptul că cei care nu lucrează nici nu aduc,

astfel încât timpul de muncă al acestora este iremediabil.
b).Creşterea cheltuielilor cu protecţia socială. Cu cât şomajul este mai
îndelungat şi afectează mai mulţi salariaţi, cu atât transferurile sociale vor fi
mai mari şi vor greva bugetul public.
c).Reducerea eficienţei forţei de muncă, datorită pierderii experienţiei celor
deveniţi şomeri, mai ales dacă şomajul este de lungă durată.
d)Reducerea veniturilor individuale ale salariaţilor concediaţi, care
antrenează o reducere a consumului acestora şi o extindere a sărăciei.
e).Efecte sociale generale: creşterea criminalităţii, sinuciderilor, cerşetorilor
etc
Căi de diminuare a șomajului:
 Stimularea cererii agregate, în condiţiile în care oferta
agregată poate să crească..
 Flexibilitatea salariului
 Se propune limitarea perioadei de acordare a

ajutorului-de şomaj; impunerea unor cursuri obligatorii

pentru şomeri, a obligativităţii acestora de a efectua
munci publice ş.a.m.d.
 O atenţie mai mare acordată educaţiei şi pregătirii

profesionale în concordanţa cu cerinţele de muncă

viitoare.
 Politicile de ocupare reprezintă un ansamblu de măsuri
elaborate de stat pentru a interveni pe piaţa muncii, în
scopul stimulării creării de noi locuri de muncă, al
ameliorării adaptării resurselor de muncă la nevoile
economice.
Politicile de ocupare sunt: politici pasive si politici active.
 Politicile pasive de ocupare sunt acelea care pornesc de la

nivelul ocupării considerat dat şi urmăresc găsirea de

soluţii pentru angajarea excedentului de resurse de muncă.
 Politicile active de ocupare sunt acelea ce presupun un

ansamblu de măsuri, metode, procedee şi instrumente cu

ajutorai cărora se urmăreşte sporirea nivelului ocupării.
S4. Inflaţia: tipuri, forme, măsuri de stabilizarea economică.

 Inflaţia este procesul de creştere disproporţionată a

masei monetare în circulaţie în raport cu masa obiectiv
cerută de dimensiunea activităţii economice, care
determină o creştere autoîntreţinută a preţurilor,
reducerea puterii de cumpărare a banilor şi
redistribuirea venitului naţional ca efect al disparităţilor
dintre preţuri, dintre acestea şi venituri.
 Formele inflației:

1.Inflaţia latentă 2.Inflaţia 3.Inflaţia

moderată declarată

4.Inflaţia 5.Hiperinflaţia
galopantă
 Inflaţia latentă(târâtoare), caracterizată printr-o creştere medie
anuală a preţurilor şi serviciilor de 3 – 4%, care duce la
deprecierea lentă şi progresivă a banilor, fără zguduiri economice.
 Inflaţia moderată (deschisă), în care creşterea anuală a preţurilor
este între 5% - 20% şi este însoţită de creşteri economice mai
reduse sau chiar stagnări.
 Inflaţia declarată, în care preţurile cresc anual cu 10 – 15%.
 Inflaţia galopantă, în care preţurile şi tarifele cresc anual cu mai
mult de 20%, provocind mari dezechilibre economice şi sociale.
 Hiperinflaţia se manifestă atunci cînd preţurile cresc lunar cu
peste 50% în decursul mai multor luni. Hiperinflaţia, forma cea
mai periculoasă şi excesivă a inflaţiei la care preţurile cresc la
intervale scurte de timp, antrenînd dezechilibrele generale în
economia naţională.
 Rata inflaţiei caracterizează modificarea nivelului mediu al preţurilor şi
poate fi determinată:
Π= unde:

P0 – nivelul preţurilor în perioada de bază

P1 – nivelul preţurilor în periada curentă

Inflaţia poate fi examinată de asemenea ca diferenţa dintre ritmul de creştere

a PNB nominal şi ritmul de creştere a PNB real. O astfel de diferenţă e
determinată tocmai din creşterea preţurilor la mărfuri şi servicii în aşa caz
inflaţia poate fi ilustrată astfel:
 Sunt 2 tipuri de inflaţie:
 Inflaţie prin cerere –apare atunci cînd cererea agregată

depăşeşte oferta agregată.

 Inflaţia prin costuri – este o consecinţă a creşterii

costurilor medii şi a micşorării ca urmare a ofertei

agregate. Acesta presupune sporirea preţurilor la
materie primă, la resursele energetice, la utilaje,
precum şi creşterea considerabilă a salarilor fără o
sporire corespunzătoare a creşteriii productivităţii
muncii, mărirea impozitelor.
TEMĂ PENTRU ACASĂ
 Informații privind polititcile
antiinflaționiste
 Clasificarea politicilor antiinflaționiste