1.

Inflația

[...] definiţia inflaţiei a fost victima unui „război” teoretic dintre creşterea masei
monetare şi creşterea nivelului general al preţurilor. Ceea ce odată era descris ca o cauză
monetară este prezentat acum ca un efect al preţurilor.
Nevoia de dezvoltare a unui sistem de preţuri coerent şi consistent a apărut în
momentul când fenomenul inflaţiei a fot considerat unul globalizat şi cu efecte
devastatoare asupra economiei mondiale.
Potrivit agenției internaționale de presă, un război, chiar și unul restrâns, ar duce
automat la creșterea prețurilor la combustibil și energie, precum și a prețurilor la alimente.
Mai ales în cazul în care Moscova ar decide să închidă robinetele, chiar și pentru o perioadă.
De asemenea, se știe că 41% din importurile de gaze în UE și 27% din importurile de
petrol provin din Rusia. În același timp, Ucraina a exportat anul trecut peste 33 de milioane
de tone de cereale, dintre care o mare parte a mers în Europa, ceea ce înseamnă că ar
putea exista și o problemă în lanțul de aprovizionare.

2. Analiza politicilor contra-ciclice in țările est europene

Ciclul economic  reprezintă o fluctuație (recurentă) a activității economice in ansamblu,

într-o anumită perioadă de timp si durează de la cateva luni pana la cațiva ani in functie de
amplitudinea cresterii sau scăderii factorilor de productie.

In esență, un ciclu este caracterizat prin patru perioade: 

•faza de expansiune urmata de un punct de maxim  
•faza de contracţie care se finalizeaza cu un punct de minim. 

Motivul schimbării ciclului economic este cauzat de cele mai multe ori datorită situațiilor
de forță majoră:
•război
•revoluție
•revolte de masă
•schimbarea guvernului sau partidul de guvernământ
•schimbarea cursului politic

Fazele ciclului economic

Se măsoară prin mişcările ascendente şi descendente ale PIB-ului în jurul trendului.

Pentru identificarea fazelor ciclului economic au relevanţă şi alţi indicatori: gradul de
ocupare a forţei de muncă, rata inflaţiei, rata dobânzii, cererea de consum.

Fazele: •Expansiune: În această fază economia este în creștere. 

              •Vârf: În acest moment expansiunea trece la următoarea fază de contracție.
              •Contracție: În această fază, creșterea economică slăbește.
              •Depresie - Recuperare: În această fază economia se schimbă și începe să-și revină
de la rata de creștere negativă.

Exemplu pentru fazele ciclurilor economice: Criza economică – Războiul dintre Rusia și
Ucraina

TIPURI DE CICLURI ECONOMICE

Când luăm în considerare tipurile de cicluri economice, atunci cel mai adesea le
împărtășesc în timp de existența lor:

 pe termen scurt (1-3 ani);

 pe termen mediu (3-15 ani);
 pe termen lung (peste 15 ani).

Tipuri:

 Ciclul minor

 Ciclul major

 Ciclul de perioada foarte lunga

 Ciclul de constructive
 POLITICI CONTRA-CICLICE

Ciclicitatea este o formă universală de mișcare a fermelor naționale și a economiei

mondiale în ansamblu. Aceasta exprimă funcționarea inegală a diferitelor elemente ale
economiei naționale, schimbarea etapelor revoluționare și evolutive ale dezvoltării sale,
progresul economic.
Ciclic - cel mai important factor al dinamicii economice, unul dintre factorii determinanți
echilibrul macroconomic

ANALIZA PE FIECARE ȚARĂ A RELAȚIEI DINTRE:

 Cresterea economica:
 Rata dobanziilor:
 Deficitul bugetar:

3. Piața muncii în România, problematica șomajului

-->Descrieți piata muncii,cererea si oferta de munca. Piata muncii in Romania comparativ

cu alte state europene
Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și negociază în mod
liber cererea de forță de muncă, reprezentată de angajatori și oferta, reprezentată de
posesorii de forță de muncă.
Cererea de muncă reprezintă cantitatea totală de muncă necesară desfășurării activităților
economico-sociale dintr-o țară la un moment dat. Ea are ca punct de plecare nevoia de
muncă, dar nu este egală cu acesta.
Oferta de muncă este reprezentată de totalitatea resurselor de muncă disponibile într-o
țară, la un moment dat, care apare pe piața muncii ca ofertă de muncă salarizată.
Comparatie
-În cazul României de azi, piața muncii este dominată vizibil de efectele crizei economice:
oferta locurilor de muncă este neegalată numeric de cererea locurilor de muncă; astfel, rata
șomajului crește accelerat, făcând ca România să ocupe locul 5 în UE la creșterea șomajului.
-->Somajul:definitie si evaluare(inclusiv indicatori), relevanta ca indicator a ratei somajului
in cazul Romaniei
 Somajul arata dezechilibrul dintre cererea si oferta de munca, fiind inteles ca un excedent
al ofertei raportat la cererea de munca.
Conditii pentru ca o persoana sa fie considerata somer:
- apta de munca
- nu munceste
- disponibila pentru munca
- solicita un loc de munca
Indicatori ai somajului
-Calculul somajului: marime absoluta si relativa

- Durata medie a somajului: influentata de numarul somerilor si intenstitatea fluxurilor

reale si financiare
- Intensitatea somajului: total, partial, deghizat
- Costurile somajului: sociale si financiare
In cazul Romaniei
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ care intră direct în şomaj primesc o indemnizaţie de
50% din salariul de bază minim brut pe ţară (mai precis 2080 de lei).
Cei care au rămas fără un loc de muncă primesc ajutorul de şomaj calculat în funcţie de
stagiul lor de cotizare, adică 75% din salariul de bază minim brut pe ţară. La această sumă se
adaugă o cotă procentuală de 0-10% din media salariilor brute de bază pe ultimele 12 luni
de muncă anterioare intrării în şomaj, în funcţie de durata stagiului de cotizare între un an
şi mai mult de 20 de ani.
!! Salariul minim brut lunar ar urma să crească de la 600 lei în 2009, la 730 lei în 2010, la
860 lei în 2011, la 1.030 lei în 2012, la 1.190 lei în 2013, şi la 1.325 lei în 2014, 1450 în 2017,
2230 în 2020)
-->Cauze si forme ale somajului
A.Somaj natural (de echilibru)
-Somaj de cautare (frictional)
-Somaj structural
-Somaj sezonier
-Somaj rezidual (incapacitate temporara)
-Somaj intermitent (CDD)
B.Somaj involuntar: nu tine de vointa individului, este ciclic, se datoreaza scaderii cererii
globale
C. Implicaţii ale şomajului şi politici de combatere
Implicatii:
-Inutilizarea unei parti din fdp disponibili
-Scaderea intensitatii dezvoltarii economice (legea lui Okun)
-Sporirea cheltuielilor bugetare concomitent cu diminuarea veniturilor incasate
-Reducerea veniturilor populatiei si reducerea consumului
Politici de combatere:
-Politici de stimulare a cererii (Keynes): fiscal-bugetare, monetare
-Politici de stimulare a ofertei (structurale)
!!! Sporirea investitiilor (efectul de multiplicare)
IN GENERAL, MASURILE GUVERNAMENTALE FAC REFERIRE LA
-Pe termen scurt: asigurarea unor venituri minime
-Pe termen mediu: pt. someri (calificare, adaptare); pt. populatia ocupata (reducerea
saptamanii de lucru; reducerea varstei de pensionare?; prelungirea duratei
scolarizarii obigatorii, etc.)