FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI

DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT

F

Politica monetară a României în perspectiva

aderării la Zona Euro

Întocmit de: Somrak Alisya

Stroia Adina-Maria

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

Domeniul de studii: Inginerie și management

Disciplina: Bazele economiei 2

Titular curs: Prof. Univ. Ec. ALBULESCU Claudiu Tiberiu

Asistent universitar: Mhali Lavinia-Maria

TIMIȘOARA
202
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

CUPRINS

Introducere……………………………….……………………………………………………..…3

1.Politica monetară.Elemente introductive. ……….……………..

…………………………..........4

2.Obiective și instrumente ale politicii monetare………….……………………………...…...….5

3. Crieteriile de la MAASTRICHT aferente politicii monetare………………………………….8

3.1 Extinderea zonei euro…………………………………………………………………………9

3.2 Traiectorii posibile ale convergenței finale………………………………………………..…10

4.Strategii………………………………………………………………………….......................12

5. Evoluția comparative a procesului de adoptare a monedei unice in alte state

membre………..15

Bibliografie……………………………………………………………………………...….……19

2
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

INTRODUCERE
Scopul acestei lucrări este de a cunoaște Politica Monetară a României și de a analiza
aderarea acesteia la zona euro. Dorim să evidențiem avantajele, dezavantajele, cât și obiectivele
și îndeplinirea acestora pe parcursul anilor de la începutul aderării până în prezent.
De asemenea, dorim să prezentăm și informații legate de criteriile de la Maastricht,tratatul
privind Uniunea Europeană. Tratatul de la Maastricht prevede atingerea unui „grad înalt de
convergenţă durabilă”.
Adoptarea monedei unice prezintă numeroase avantaje, în principal prin eliminarea riscului
de schimb între monedele europene și reducerea costurilor tranzacțiilor care reprezintă în fiecare
an între 0,3 și 0,4 din PIB-ul european. Totuși există numeroși economiști ce au exprimat îndoieli
asupra eficacității monedei unice.

3
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

1.Politica monetară.Elemente introductive

Politica monetară reprezintă ansamblul deciziilor adoptate de băncile centrale pentru a

influența costul și disponibilitatea banilor într-o economie.
Politica monetară este o componentă esențială a politicii economice. Prin măsurile specifice
pe care le promovează, autoritățile monetare încearcă să regleze nivelul cererii agregate din
economie.
În zona euro, cea mai importantă decizie luată de Banca Centrală Europeană în acest sens
vizează, de obicei, ratele dobânzilor reprezentative. Orice modificare a acestora influențează, la
rândul său, ratele dobânzilor pe care băncile comerciale le percep clienților lor pentru creditele
acordate. Cu alte cuvinte, decizia influențează cheltuielile de consum și investițiile corporative.
În cazul BCE, obiectivul politicii monetare este menținerea stabilității prețurilor, respectiv
menținerea ratei inflației la nivelul de 2% pe termen mediu. Acest lucru îi permite să sprijine
politicile economice generale ale UE destinate ocupării depline a forței de muncă și creșterii
economice.
În politica monetară, relațiile economice caracteristice pieței sunt canalele prin care se
transmit semnalele și se realizează ajustările necesare asupra diferitelor elemente cheie ale unei
economii(ex. prețuri, dobânzi).

4
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

2.Obiective și instrumente ale politicii monetare

Obiectivele politicii monetare trebuie să fie integrate în cadrul mai larg al politicii
economice, de performanțele fiecărui grup de politici depinzând succesul de ansamblu.
Obiectivele politicii monetare, având în vedere diversitatea remarcabilă, chiar în lumea
contemporană, a acestor obiective sunt:echilibrul monetar, echilibrul economic general,
stabilitatea monedei naționale, stabilitatea prețurilor, stimularea activității economice etc.

Obiectivele specifice ale politicii monetare sunt:

a) Creșterea masei monetare

b) Nivelul ratei nominale a dobânzii
c) Nivelul ratei de schimb
d) O ”bună” alocare a resurselor financiare ale națiunii

a)Creșterea masei monetare

Se face prin:
 acordarea de credite (principala cale prin care sporește masa monetara)
 emisiunea de moneda de către Banca Naționala pentru acordarea de credite de
refinanțare
 schimbul valutar
 reducerea cotei obligatorii de rezerva a băncilor comerciale

Obiectivul principal al autorităților monetare este stabilizarea ratei de creștere a masei

monetare la un nivel cât mai apropiat de rata de creștere reală a economiei.

5
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

În cadrul politicilor economice de stabilizare macroeconomică politica monetară are ca

țel final un nivel redus al inflației de sub 5% pe an.

b)Nivelul ratei nominale a dobânzii

Rata nominală a dobânzii, numită și rata procentuală anualizată, este dobânda anuală plătită
pentru datorii sau primită pentru economii, înainte de a contabiliza inflația.
Privind rata dobânzii este important nivelul ei real și nu cel nominal. Rata reală a dobânzii
trebuie să fie pozitivă și cât mai stabilă în timp.
Atât în domeniul financiar, cât și în cel economic, rata nominală este definită în unul din cele
două moduri:
- Este rata dobânzii înainte de ajustarea la inflație, spre deosebire de rata reală a dobânzii.
- Este rata dobânzii așa cum a fost stabilită, fără ajustarea pentru efectul total al capitalizării.
Este, de asemenea, cunoscut sub numele de rata nominală anuală a dobânzii.

Exemplificare:
Cupoanele pe care le primesc investitorii de obligațiuni sunt calculate la o rată nominală a
dobânzii, deoarece măsoară randamentul procentual al obligațiunii pe baza valorii nominale a
acesteia.
Prin urmare, o obligațiune municipală de 25 de ani cu o valoare nominală de 5.000 USD și o rată
a cuponului de 8%, plătind dobânzi în fiecare an, îi va reveni titularului obligațiunii 5.000 USD x
8% = 400 USD pe an timp de 25 de ani.

Ratele dobânzii active și pasive ale BNR și ale băncilor comerciale comparativ cu rata
inflației arată soluțiile în materie de preț al banilor aplicate de organismul de reglementare
monetară din România pentru frânarea cursului inflației.

6
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

Rata dobânzii și-a păstrat totuși un rol important în exercitarea politicii monetare sub mai
multe aspecte:
 Ca “indicator” general al orientării politicii monetare și ca barometru al tensiunilor pieței
 Ca instrument de apărare al ratei de schimb, ținând cont de sensibilitatea mișcărilor
internaționale ale capitalurilor și de proporțiile deficitelor de plăți

c)Nivelul ratei de schimb

Cursul de schimb al monedei naționale are un rol simbolic important. Cursul de

schimb reprezintă prețul unei unități monetare din moneda unei țări, exprimat în unități monetare
ale altei țări. Poate fi fix sau flexibil. Un curs de schimb este fix atunci când două țări cad de
acord să-l mențină astfel, prin intermediul politicii monetare.  Un curs de schimb este flexibil
dacă două țări convin să permită ca fluctuațiile pieței internaționale să determine cursul, prin
intermediul cererii și ofertei. 
Ce reprezintă un nivel “optim” al cursului de schimb al raportului valoric al unei monede?
Presupune a dispune și a cheltui însemnate rezerve în valute. În condițiile unui dezechilibru
apărarea unui curs de schimb supraevaluat pentru moneda națională înseamnă a folosi rezerve
valutare apreciabile. (“a folosi o cantitate de muniție excesibilă pentru a câștiga o bătălie, dar
practic în condițiile pierderii războiului”).

7
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

d)O ”bună” alocare a resurselor financiare ale națiunii

Politica monetară are ca ultim obiectiv o bună alocare a resurselor țării, o politică
selective de credit.
Cele patru obiective specific ale politicii monetare pot intra în comflict: nivelul creșterii
masei monetare, cel al ratei dobânzii, cel al ratei schimbului, ele nefiind independente unele
de altele. Astfel o urcare a ratei dobânzii accelerează creșterea masei monetare.

3.Crieteriile de la MAASTRICHT aferente politicii monetare

Tratatul privind Uniunea Europeană (numit și Tratatul de la Maastricht) a fost semnat
de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, reprezentând până
atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înființarea Comunității Europene. Acest
tratat a pus bazele Uniunii Europene.

Criteriile de convergenţă nominală pentru adoptarea euro (criteriile de la Maastricht)

8
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

Tratatul de la Maastricht prevede atingerea unui „grad înalt de convergenţă durabilă” ca o

condiţie prealabilă a adoptării monedei unice de către un stat membru
Evaluarea măsurii în care este îndeplinit acest deziderat se realizează prin raportarea la
următoarele criterii:

 Stabilitatea preţurilor: inflaţia să nu depăşească cu mai mult de 1,5 pp rata medie

a inflaţiei din cele trei state membre UE care au înregistrat cele mai bune rezultate
în domeniul stabilităţii preţurilor
 Sustenabilitatea poziţiei fiscale: deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie
publică de cel mult 60% din PIB
 Stabilitatea cursului de schimb: respectarea limitelor normale de fluctuație
prevăzute de ERM II timp de cel puțin doi ani, fără devalorizarea monedei
naționale
 Convergența ratelor dobânzilor pe termen lung: media acestora să nu depășească
cu mai mult de 2 pp rata medie a dobânzii din cele trei state membre UE care au
înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor

Avantajele adoptării euro au devenit mai puțin evidente, iar costurile mai vizibile
Apartenența la zona euro nu mai împiedică în mod automat reducerea costurilor de
finanțare:
 Piețele au reînceput să evalueze riscul în funcție de circumstanțele specifice fiecărei țări
 Trenarea creșterii economice în zona euro diminuează beneficiile procesului de integrare
comercială
 Reculul economic din țările Europei Centrale și de Est cu regim de curs flotant a fost
relativ mai moderat comparativ cu cel înregistrat în statele cu regim fix
 Au apărut costuri directe ocazionate de criza datoriilor suverane și de instituirea
mecanismelor de rezoluție
 Contribuțiile ce trebuie achitate sunt de natură să afecteze susținerea publică pentru
adoptarea euro

3.1 Extinderea zonei euro

9
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

Din punct de vedere juridic, adoptarea euro este o obligație asumată.Cu excepția UK și
DK, nicio altă țară nu poate opta pentru neparticiparea la UEM.Totuși, momentul efectiv al
materializării obligației juridice rămâne la latitudinea statelor,există spațiu considerabil de
manevră în gestionarea procesului de trecere la euro, în pofida angajamentului de jure de a
adopta moneda unică.

Extinderea zonei euro depinde de soluționarea deficiențelor instituționale relevate de criză

Arhitectura instituţională iniţială a zonei euro s-a dovedit incompletă/ineficace:

 Risipă în planul politicii fiscale, facilitată de costurile mai reduse de finanţare (GR)
 Persistenţa unui nivel ridicat al datoriei publice în unele state (GR, IT)
e) Soluţii implementate: reguli fiscale mai stricte, sancţionare automată a derapajelor
f) Absenţa unui sistem de monitorizare a dezechilibrelor macroeconomice în curs de
formare şi a unui mecanism integrat de supraveghere bancară

Soluții implementare: Semestrul european (Procedura privind dezechilibrele

macroeconomice excesive.Soluții în curs de implementare: Mecanismul unic de supraveghere
bancară.

Principalii indicatori de prudenţă bancară sunt reprezentaţi de:

 rata de solvabilitate,
 efectul de levier,
 rata generală de risc,
 rata riscului de credit,
 ponderea creanţelor restante
Evoluţia acestora este monitorizată atent de către autorităţile de supraveghere, deoarece
indică creşterea expunerii sistemului bancar la un anumit tip de risc, calitatea portfoliului de
credite, sporirea apetitului pentru risc al instituţiilor de credit, capacitatea sistemului bancar de a
rezista şocurilor macroeconomice şi turbulenţelor de pe pieţele internaţionale.

10
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

Această lucrare dorește să evidențieze schimbările prin care a trecut sistemul bancar din
România pe parcursul a mai mulți ani și mai multe perioade de influență cum ar fi criza
economică și pandemia coronavirus.
Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la un nivel scăzut întărește încrederea în
economia naţională, păstrând creditele în moneda naţională ieftine şi stimulând creşterea
economică prin creşterea consumului. Cererea internă este stimulată şi de creşterea rapidă a
creditelor în lei acordate populaţiei şi firmelor.

În ceea ce privește abordarea zonei euro în România, se poate spune că a realizat progrese
semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de convergență.Doar rata inflației depășește încă
valoarea de referință a criteriului de la Maastricht, însă cele mai recente proiecții sugerează
îndeplinirea acestuia în cursul anului 2014. În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul
indicator situat în afara zonei de confort, însă corecția acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul
unui proces de durată.
Din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului
propice (convergență reală și economie politică), importante sunt:Finalizarea reformelor
instituționale în zona euro;evitarea derapajelor interne și finalizarea reformelor
structurale;progrese vizibile în sfera convergenței sale.

3.2 Traiectorii posibile ale convergenței finale

PIB/ locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE
în 2012, față de:68% în Estonia în anul adoptării euro (2011)și 62% în 2012 în cazul Letoniei
(care a adoptat euro în 2014). Pentru ca nivelul PIB/locuitor s ă ajung ă la circa 60% din
media UE, ar fi necesari:

 10 ani cu un diferențial de creștere economică de 2 puncte procentuale pe an în

favoarea României
 7 ani cu un diferențial de 3 puncte procentuale pe an
 5 ani cu un diferențial de 4 puncte procentuale pe an

11
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

4.Strategii

1. DEFINIREA OBIECTIVELOR STRATEGICE

Principalele obiective strategice care trebuie îndeplinite până la momentul adoptării monedei
euro şi la care răspund măsurile cuprinse în Planul de acţiuni sunt următoarele:
Obiectiv 1: Corectarea unor dezechilibre macroeconomice şi reducerea decalajului de
convergenţă reală şi structurală
Obiectiv 2: Îndeplinirea unor condiţii de ordin structural, în principal în următoarele domenii:
• creşterea veniturilor fiscale, care să mărească „spaţiul fiscal” şi consolidarea finanţelor publice
în mod durabil,
• dezvoltarea infrastructurii,
• creşterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producţiei, de
tip high-value added (deci nu prin salarii joase), etc..
Obiectiv 3: Intrarea în MCS II (anti-camera Zonei Euro) pe o perioadă obligatorie de minim
doi ani, ceea ce presupune:
• România trebuie să demonstreze că poate să rămână stabilă fără să utilizeze cursul de schimb
leu/euro - pe care-l pierde odată cu admiterea în ZE.
• MCS II este o perioadă de testare ex-ante a economiei româneşti înainte de a face pasul final, o
perioadă în care fluctuaţia leului în raport cu euro va fi limitată. Concret, în MCS II trebuie să
reuşim să menţinem criteriile nominale îndeplinite, să creştem în acelaşi timp convergenţa reală,
fără însă să ne folosim de cursul de schimb, pe care va trebui să-l menţinem în marja la care ne-
am angajat.
• Momentul intrării în MCS II trebuie ales cu maximă atenţie, deoarece România odată intrată în
această etapă premergătoare cunoaşte termenul minim de „testare” (doi ani), nu şi termenul
maxim, care poate fi prelungit dacă economia dovedeşte că nu este capabilă să se ajusteze în
lipsa cursului de schimb. Dacă o apreciere a leului este permisă, o depreciere a acestuia va fi
considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht (privind stabilitatea cursului de

12
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

schimb) minim doi ani în interiorul MCS II. În această situaţie, participarea la MCS II ar putea fi
extinsă, iar România va trebui să amâne adoptarea euro cel puţin încă doi ani.
Obiectiv 4: Uniunea Bancară: Intrarea în Uniunea Bancară poate preceda aderarea la Zona
Euro (ZE) sau va fi odată cu intrarea în MCS II; acest obiectiv implică efectuarea unui AQR
(evaluarea sistemului bancar), în condiţiile şi la termenele convenite de comun acord cu BCE.
Obiectiv 5: Adoptarea euro.
Până la adoptarea monedei euro sunt necesare analize tehnice de fundamentare a fiecărei etape
şi întocmite rapoarte periodice de monitorizare a implementării Planului de acţiuni inclusiv pe
baza unor indicatori de evaluare a obiectivelor.

2. DEFINIREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

A. Corectarea dezechilibrelor economice: un deficit bugetar structural în conformitate cu MTO,
reprezentând 1% din produsul intern brut, la data intrării în MCS II şi creşterea veniturilor fiscale
cu cel puţin 3 puncte procentuale din PIB până în 2022-2023:
• Colectarea mult mai bună a veniturilor fiscale, fără majorări sau introduceri de noi taxe, ceea ce
ar majora spaţiul fiscal şi ar ajuta la consolidarea finanţelor publice.
• Combaterea fermă a rent-seeking-ului care să elibereze resurse necesare producției de bunuri
publice.
• Creșterea eficienței cheltuielilor publice.
• Ținerea deficitelor interne și externe la nivele sustenabile în conformitate cu prevederile
guvernanței europene.
• Îmbunătățirea competitivității economice.
B. Dezvoltarea cu deosebire a domeniilor esenţiale pentru sustenabilitatea creşterii economice
• Finanţarea mai bună a educaţiei şi a sănătăţii, care sunt investiţii în capital uman.
• Dezvoltarea infrastructurii energetice şi interconectarea ei cu reţelele europene.
• Finalizarea lucrărilor de cadastru şi refacerea infrastructurii de irigaţii.
• Dezvoltarea infrastructurii de transport.
C.Politici economice orientate care să faciliteze trecerea la un nou model de creştere economică
• Sprijinirea activităţilor ce pot avea randamente de scară crescătoare.

13
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

• Sprijinirea activităţilor generatoare de externalităţi pozitive (de exemplu, cercetarea-

dezvoltarea, sectorul IT, eficienţa energetică).
• Promovarea de poli de dezvoltare;
• Taxarea activităţilor care conduc la externalităţi negative (de exemplu, activităţile poluante).
• Crearea mecanismelor de stimulare şi de implementare a inovaţiilor (brevete)
D. Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ şi calitativ.
Astfel, România îşi poate construi infrastructurile fizice şi virtuale de care are acută nevoie,
poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene
E. Valorificarea mai bună a mecanismului investiţiilor străine directe (ISD) ca pârghie
importantă pentru transferul de tehnologie, moduri de producţie, inovaţii între ţările dezvoltate şi
cele mai sărace din UE.
F. Dezvoltarea Bursei de Valori Bucuresti şi trecerea ei de la stadiul de piaţă de frontieră la cel
de piaţă emergentă, având ca rezultat multiplicarea surselor de finanţare pentru economie.
G. O politică demografică care sa stimuleze natalitatea.
H. Reţinerea lucrătorilor calificaţi prin: extinderea de parcuri tehnologice şi de parcuri
industriale; stimularea înfiinţării de parteneriate învăţământ-cercetare-incubatoare de afaceri;
stimulente şi scheme de ajutor de stat pentru firmele din domeniile prioritare.
I. O politică de atragere de forţă de muncă calificată (de imigraţie) având în vedere evoluţii
demografice interne
J. Încurajarea lucrului după implinirea vârstei de pensionare pentru persoanele dornice şi apte să
muncească în continuare
K. Creşterea ponderii comerţului intra-industrial, ceea ce va genera o simetrie mai ridicată a
şocurilor în condiţiile adoptării monedei unice ; corelaţia ciclurilor de afaceri va fi mai ridicată,
reducând neajunsurile politicii monetare comune. În plus, dezvoltarea sectorului serviciilor va
contribui la o convergenţă structurală mai ridicată
L. România trebuie să participe activ la discuţiile privind noua guvernanţă a UEM
Această participare depinde de înţelegerea problemelor cu care se confruntă UE şi ZE şi de
capacitatea de a formula puncte de vedere relevante. România trebuie să se implice în regândirea
modelului de funcţionare a Pieţei Unice, care trebuie să lucreze în favoarea a cât mai multor
cetăţeni. Fără procese economice inclusive, care să fie definite, între altele, de echitate (fairness),

14
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

transparenţă, coeziunea socială va suferi tot mai mult şi vor câştiga aderenţă curente politice
extremiste.

3. PRINCIPII DE BAZĂ ALE ADOPTĂRII EURO

În concordanţă cu experienţa internaţională şi cerinţele europene, cele mai importante principii
de bază sunt următoarele:
1. Principiul Continuităţii Contractelor şi a aplicării Instrumentelor Financiare
2. Principiul conversiei monedei naţionale la moneda Euro:
• Pregătirea unităţilor economice
• Reguli privind rotunjirea şi decizii cu privire la baterea monedelor de 1 şi 2 eurocenţi, mod de
punere în circulaţie a bancnotelor de valoare mare şi evitarea creşterii preţurilor şi a percepţiei
privind inflaţia, monitorizarea şi verificarea conversiei corecte a leului la euro
• Reguli privind plata restului în euro
• Reguli privind Siguranţa şi Protecţia Consumatorului: măsuri pentru a preveni abuzurile care
pot apărea în conversia de preţuri, salarii, pensii, prestaţii sociale etc.
• Reguli privind sursa de acoperire a costurilor introducerii euro
• Reguli privind eficienţa şi responsabilitatea minimizării costurilor - Cine suportă costurile
trecerii la moneda euro. Costurile tuturor măsurilor adoptate de stat trebuie cuantificate
3.Principiul accesibilităţii – document adresat publicului larg, limbaj accesibil

5. Evoluția comparative a procesului de adoptare a monedei unice in alte state

membre

Euro a fost distribuit băncilor şi comercianţilor cu amănuntul încă din luna septembrie
2001 pentru a evita blocajele ce pot apărea în timpul procesului de aprovizionare. În consecinţă,
în primele zile ale anului 2002, euro a fost disponibil într-un volum mare în toate sectoarele.
Până la data de 3 ianuarie, de la 96% dintre aparatele de distribuire de numerar din zona euro se
puteau retrage bancnote euro. La o săptămână după introducerea noii monede, peste jumătate din
toate operaţiunile cu numerar se efectuau în euro.

15
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

După o perioadă cu circulaţie simultană care, în unele ţări, a durat până la două luni şi în
timpul căreia plăţile puteau fi efectuate în euro sau în moneda naţională, euro a devenit unica
monedă oficială în zona euro la 1 martie 2002.Până în prezent, 19 ţări au adoptat euro drept
monedă oficială.
Belgia, ţară fondatoare a UE şi printre primele care au adoptat euro.
Belgia, sediul principalelor instituţii ale Uniunii Europene şi ţară fondatoare a grupului
comunitar, a intrat în zona euro la 1 ianuarie 1999 şi a făcut parte din primul grup de state care
au pus în circulaţie euro, trei ani mai târziu, la 1 ianuarie 2002, relatează agenţia EFE.

Împreună cu Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de

Jos, Portugalia, Spania şi Marea Britanie, Belgia a semnat pe 7 februarie 1992 Tratatul de la
Maastricht. Acest tratat a demarat lucrurile pentru ca în următorii ani să se creeze o uniune
monetară, cu un sistem de bancă centrală şi o monedă comună.
Până la adoptarea euro, moneda oficială a Belgiei era francul belgian. Cursul de schimb
stabilit pentru un euro a fost de 40,3399 franci belgieni. După o perioadă de tranziţie de două
luni, în timpul căreia euro şi francul belgian au circulat în paralel, euro a devenit unica monedă
legală în Belgia. Banca Centrală a Belgiei a schimbat francii belgieni în euro până la 31
decembrie 2004.
Conform unui studiu al Universităţii din Bonn, publicat în 2020, în Belgia PIB per capita
este cu 1.668 euro mai mic decât în cazul în care ar fi rămas în afara zonei euro, mai scrie EFE.
Cu toate acestea, conform eurobarometrului publicat la începutul lunii decembrie de
Comisia Europeană, 76% dintre belgieni consideră că moneda unică este un element pozitiv
pentru UE, cu două procente mai puţin faţă de media europeană, în timp ce 16% sunt de părere
că este unul negativ. Numai 64% dintre belgieni consideră că moneda unică este bună pentru ţara
lor, iar 27% spun că nu este. De asemenea, 29% afirmă că se simt mai europeni de la
introducerea euro, în timp ce 70% nu văd nicio schimbare.

Euro a adus 20 de ani de stabilitate economică în Spania, dar cu umbre

16
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

Euro a reprezentat pentru Spania stabilitate economică şi capacitate de creştere, deşi în

aceste două decenii au existat şi umbre, precum notabilele creşteri de preţuri pe care le-a adus cu
sine odată cu intrarea în circulaţie sau incapacitatea sa de a amortiza criza financiară care „a ţinut
ţara în şah”.
Experţii consultaţi de EFE consideră că rezultatul pentru Spania este „net pozitiv”, deoarece
a determinat un cadru de stabilitate a cursului de schimb care a favorizat capacitatea de creştere
şi avansul spre convergenţa cu Uniunea Europeană.
„Şi mai ales în etapa prin care am trecut, când ne-am confruntat cu catastrofe precum criza
financiară din 2008 şi cea provocată de pandemie în ultimii doi ani. Ar fi fost mult mai complicat
dacă am fi fost în afara zonei euro”, a explicat, pentru EFE, Juan Ignacio Crespo, analist
financiar.
De la adoptarea euro, PIB-ul Spaniei a crescut cu 60%, cu un avans al ratei pe cap de locuitor
de 40%, până la 23.693 de euro, însă încă sub media de 33.260 euro a uniunii monetare.
În opinia profesorului Javier Fernandez-Pacheco, de la EAE Business School, la nivel european
moneda unică „a ajutat în mod determinant la facilitarea comerţului intracomunitar”, de care a
beneficiat Spania, ale cărei principale pieţe de export sunt Franţa şi Germania.
Intrarea în circulaţie a monedei unice a presupus o creştere a preţurilor de consum, care a
ridicat inflaţia de la 2,7% în 2001 la 4% în 2002, însă populaţia a perceput creşterea ca fiind mai
mare.
Secretarul de stat pentru Economie de atunci, Luis de Guindos, a recunoscut că introducerea
euro a provocat majorări de preţuri, dar a subliniat că a permis creşterea ţării peste nivelul de 2%
şi crearea de locuri de muncă într-un moment de încetinire a economiei.
În acel moment, era îngrijorătoare şi pierderea autonomiei monetare şi faptul că Banca
Spaniei va rămâne fără posibilitatea de a interveni pentru a devaloriza moneda naţională în caz
de nevoie.

Euro în Franţa:

17
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

La 20 de ani de la introducerea euro, o mare parte dintre francezi s-au convins de avantajele
unei monede unice europene, deşi au avut multe reticenţe. Cifrele macro au sprijinit, în general,
validitatea acesteia, relatează EFE.
Un raport al Băncii Franţei semnalează că euro a permis stabilitatea preţurilor, ceea ce, la
rândul său, a ajutat la păstrarea valorii economiilor. Documentul mai menţionează că indicele
preţurilor de consum a trecut de la o medie de circa 5%, cu 20 de ani înainte de introducerea
euro, la 1,7% în timpul celor două decenii ulterioare, adăugând că moneda unică a impulsionat
economia printr-o scădere semnificativă a ratelor dobânzilor.
Pe partea comercială, intrarea în circulaţie a euro, adăugată altor factori precum integrarea
Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului, în 2002, a însemnat începutul unor deficite
comerciale tot mai mari. Franţa estimează să încheie anul 2021 cu un deficit comercial de 95
miliarde euro, 3,7% din PIB, conform unui raport publicat săptămâna aceasta de biroul
guvernamental pentru planificare economică.
În ceea ce priveşte populaţia, francezii continuă să fie în favoarea – dar nu în proporţie
covârşitoare – unei monede care le permite să călătorească în mare parte din Europa fără schimb
valutar, dar continuă să creadă că introducerea sa în 2002 a reprezentat o formă deghizată de
creştere a preţurilor.
56% dintre francezi se opun renunţării la euro, dar 51% consideră că introducerea monedei
unice a provocat o creştere a inflaţiei, conform unui sondaj realizat cu ocazia aniversării de
YouGov pentru Moneyvox.fr. Sondajul semnalează că, 20 de ani mai târziu, 51% dintre francezi
continuă să transforme, ocazional, valoarea cumpărăturilor în vechii franci. Această practică este
mai întâlnită în cazul francezilor de peste 45 de ani, dar şi în rândul celor puţin mai tineri (35-44
de ani).

18
 FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCȚIE ȘI TRANSPORTURI
DOMENIUL DE LICENȚĂ: INGINERIE ȘI MANAGEMENT
F

BIBLIOGRAFIE

1. Cerna S .,2014, Politica monetara,Editura Academiei Române

2. Turliuc V., 2002, Politici monetare, Editura Polirom
3. http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/
SPOS_2016_Romania_si_aderarea_la_zona_euro.pdf
4. file:///C:/Users/Lenovo/Downloads/R20140220Guv.pdf
5. https://www.economica.net/moneda-euro-implineste-20-de-ani-ce-schimbari-a-produs-in-
tarile-in-care-a-fost-adoptata_551492.html
6. https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2019/02/planul-national-adoptare-
monedei-euro.pdf

19