CURS NR.

3 1) 2) Obiectivele si instrumentele politicii monetare si de credit Politica monetara si de credit politica monetara restrictiva politica monetara expansionista

Obiectivul final este cresterea economica – puternica, durabila, sustenabila Politica monetara este o componenta esentiala a politicii economice avand aceleasi obiective finale si actionand in ansamblu cu politica de venituri, cea bugetara si pol. structurale. Deciziile de politica monetara sunt influentate de numerosi factori, parte din acestia fiind direct dependenti de pol. guvernului. Politica monetara nu actioneaza independent insa beneficiaza datorita obiectivelor sale specifice de privilegii in exercitarea cu ajutorul intrumentelor monetare a masurilor si actiunilor dedicate cresterii masei monetare, nivelului “bun” (adecvat) al ratei dobanzii nominale, nivelului “bun” (adecvat) al cursului de schimb si alocarii in regim de rentabilitate a resurselor financiare. Obiectivele de politica monetara mentionate sunt fixate de autoritatea monetara (banca centrala) a.i. contradictiile dintre acestea sa efectueze intr-o cat mai mica masura pe termen scurt si mediu, eficienta politicii si strategiei monetare adoptate, implementate si comunicate. Moneda in calitate de intermediar unic al tranz. trebuie sa fie astfel dimensionat de banca centrala incat sa nu fie insuficienta franand astfel dezv. economica, dar nici intr-o cantitate prea mare generand presiuni inflationiste cu efect advers si pervers asupra investitiilor si economisirii. Instrumentele de politica monetara utilizate de Banca Centrala cu scopul asig. indeplinirii obiectivelor P.M. se adreseaza atat lichid. din sistemul bancar la nivelul bancilor de rang secundar (universale si specializate), sub forma echilibrarii nivelului acestora cat si activitatea de creditare incadrand creditul si limitand prin mijloace specifice (RMO, RD de PM) efectele potential negative ale expansiunii acestuia. Operatiunile desfasurate de Banca Centrala in urmarirea obiectivelor de PM se refera pe de o parte la sterilizarea excesului de lichiditate, iar pe de alta folosind canalul ratei dobanzii si al creditului prin scontare si rescontare, la alimentarea cu resurse a bancilor de rang secundar

lipsite temporar de capacitatea de a multiplica moneda prin acordarea de credite ag. economici si populatiei. Cele 2 tipuri de politica monetara (restrictiva si expansionista) pot avea in raport de strategiile monetare (de tintire directa a inflatiei, de tintire a cursului de schimb) de instrumente monetare utilizate si de obiectivele operationale fixate, o infl. poz. sau negativa asupra cresterii economice si mai ales asupra durabilitatii acesteia. Este cunoscut faptul ca indiferent de natura sa, pol. economica urmareste o crestre puternica si durabila utilizand mecanisme si instrumente sustenabile. Durabilitatea se refera la fenomenul economic in sine, iar sustenabilitatea are legatura cu mecanismul, tehnica, intrum. sau produsul folosit de autoritatea respectiva. In raport cu procesul econom. (monetar), sustenabil presupune repetabilitate, repetabilitatea se bazeaza pe ciclicitate, ciclicitatea (ea nu are sens pentru fen. unic: ex – tranzitia de la plan la piata) presupune reproductibilitate, o autoreproductibilitate care sa se bazeze pe un set minimal de invarianti ai sistemului, identificati in directia conservarii potentialitatilor care sa conduca la mom. evaluarii ef. strat. de politica monetara la un castig sub forma unei valori adaugate cat mai ridicat. Altfel spus ef. P.M. se masoara in raport de identificarea setului de invarianti a mecanismelor de transmisie monetara si a canalelor aferente acestora in sensul unui optim masurat prin eficacitate si mai putin prin costuri. In cazul unei politici monetare restrictive scade oferta de moneda, cererea interna raspunde ofertei imbinandu-se, franeaza dezvoltarea si creaza neindeplinirea obiectivelor generale, cresterea economica, control asupra inflatiei si asupra somajului. Aceasta perspectiva se creaza atunci cand cele 4 obiective specifice fixate de autoritatea monetara se contrazic puternic, ordinea aleasa de Banca Centrala nefiind cea adecvata tipului de politica, cu ef. Nefavorabile asupra rezultatelor. In cazul unei politici monetare expansioniste creste oferta de moneda, masa monetara multiplicandu-se rapid, alimenteaza si stimuleaza cererea interna, iar productivitatea muncii nefiind capabila sa raspunda rapid prin produse, se dezvolta asa numita inflatie prin cerere. In aceste conditii, intreprinzatorii vor fi nevoiti sa apeleze la importuri care astfel vor deveni mai ieftine si in continuare isi vor spori volumul in detrimentul exporturilor cu efect negativ asupra balantei de plati. Surmontarea dezechilibrelor balantei de plati la acest moment este dificil de realizat prin schimbarea tipului de politica monetara in sensul scaderii brutale a cererii interne. Consecintele pe termen scurt se traduc prin o scadere drastica a investitiilor si o inhibare a procesului de economisire prin aparitia inegalitatii sociale si in final prin nerealizarea obiectivelor gen. si specifice ale pol. mon.

Pe de alta parte, in conditiile mentionate finantarile devin mai accesibile facand sa supravietuiasca si ac. intreprinz. nerentabili, care la randul lor atrag din cauza blocarii circuitelor financiare si agentilor economici rentabili care platesc datoriile (arieratele) catre buget sau catre alti agenti economici in masura in care incaseaza si benef. de fluxuri fin. pozitive. CURS NR. 4 Obiectivele specifice politicii monetare si de credit In stabilirea obiectivelor specifice politicii monetare si de credit, banca centrala are in vedere o prioritizare a acestora, deoarece pe de o parte intre cele patru obiective fixate exista in unele cazuri contradictii in sensul ca rezultatele bune obtinute in realizarea unuia pot influenta negativ indeplinirea altuia, iar pe de alta parte confruntarea cu o seama de constrangeri precum sunt prevenirea panicilor financiare, instabilitatea excesiva a ratei dobanzii, suportarea de catre unel sectoare ale economiei, a consecintelor unei politici monetare restrictive si mentinerea la un nivel cat mai inalt, a increderii investitorilor straini pot afecta realizarea strategiilor de politica monetara si frana astfel (cunoscut fiind faptul ca politica monetara este esentiala in componenta politicilor economice) cresterea economica si ridicarea nivelului de trai. Echilibrul de realizat intre obiectivele fixate de autoritatea monetara se refera in primul rand la nivelul cererii si ofertei de moneda. Banca Centrala este capabila se realizeze un arbitraj intre cele 4 obiective si sa identifice instrumente si masuri care sa conduca la limitarea sau atenuarea pe TM si TL a efectelor unuia sau altuia dintre obiective. Cererea agregata = reprezinta cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni si externi pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor finale produse intr-o economie. Se determina ca suma intre cererea interna si exporturile nete de bunuri si servicii. Cererea interna = sau absorbtia interna este reprezentata de valoarea bunurilor si serviciilor utilizate intr-o economie pentru consum si investitii. Oferta agregata – se refera la valoarea bunurilor si serviciilor nou create intr-o economie pe o perioada determinata de timp. Se calculeaza ca diferenta intre valoarea productiei si consumul intermediar (val. materiilor prime materialelor si a serviciilor destinate procesului de productie)

Sa fie mai dificil de urmarit. Stabilirea drept obiectiv principal crestrea masei monetare prin controlul exercitat asupra nivelului agregatelor monetare (M0 – baza monetara. Problema delicata apare pentru banca centrala atunci cand trebuie sa decida asupra carui agregat monetar trebuie sa se tinteasca. cheie in constructia politicii monetare si de credit. 2) Nivelul ratei dobanzii (NRD) . crestere economica. construiesc si canalele de transmisie monetara de natura ratei dobanzii si cursului de schimb astfel incat la scara sistemului monetary. atunci cand configureaza o strategie de tintire a agregatelor monetare. M3) a constituit pentru tarile dezvoltate o prioritate. Cu toate ca va trebui sa faca fata procesului de unificare si sa suporte costuri suplimentare in sensul acesta. M3….OBIECTIVE: 1) Cresterea masei monetare: . controlul asupra lui faca ca agregatele monetare mai largi de timpul M2. puternica si durabila. un obiectiv cheie pentru politica monetara pe o perioada de 20 ani. In cazul tintirii agregatului monetary M0. fara a neglija insa controlul asupra nivelului ratei dobanzii si politica de curs de schimb. iar pe de alta parte sa pastreze stabile economia sis a descurajeze actiunile speculative pe pietele financiare interne. considerate esentiala intre cresterea masei monetare si cresterea PIB-ului. In Statele Unite sistemul federal de reserve a procedat la tintirea agregatelor monetare ca obiectiv fixat pe TS incepand cu anul 1972 in Marea Britanie si Franta. bancar si de credit eficacitatea politicii monetare sa aibe un caracter sustenabil. Pe de alta parte daca tinteste asupra unui agregat monetary larg M2.Banca Centrala in calitate de autoritate monetara suprema trebuie sa urmareasca realizarea unui echilibru permanent intre cresterea masei monetare in calitate de obiectiv fixat final sau intermediar si cresterea economiei reale (calculate prin PIB) ca o conditie a realizarii obiectivului fundamental. Prin acest tip de politica monetara a reusit pe de o parte sa stimuleze procesul investitional si astfel dezvoltarea. M4 …. Acest exemplu ilustreaza faptul ca controlul asupra agregatelor monetare in accord cu nivelul produsului intern brut poate constitui pentru autoritatea monetara obiectivul esential. M1. M2. In practica autoritatile monetare. iar tarile Central si Est europene dupa 1990. Germania constituie un exemplu aparte deoarece a considerat cresterea masei monetare prin cresterea pronuntata a agregatelor monetare. Banca centrala poate pierde legatura. Banca Angliei si Banca Frantei au realizat aceasta tintire incepand cu anul 1976.

se creeaza astfel un dezechilibru in balanta de plati si pentru o anumita perioada de timp nu se poate vorbi de o crestere sustenabila. Pe plan extern exercita influenta asupra miscarilor de capital. creste volumul masei moneatre fara a creste si oferta de produse create de economia reala. Semnificatia acesteia are in vedere tipul de politica monetara a cursului de schimb promovata de banca centrala. In plus acestia considera ca doar nivelul dobanzii reale este relevant in calitate de obiectiv fixat pentru politica monetara si de credit. In cazul mentinerii unui curs de schimb la un nivel prea scazut (moneda devalorizata) se creeaza conditii pentru inflatie. cresc cresc si se ieftinesc importurile.este considerat deosebit de important de sustinatorii teoriei lui Keyns (constructia vestitei economii a bunastarii) si lipsit aproape total de importanta in opinia monetaristilor. Pentru monetaristi ceea ce conteaza este doar cantitatea de moneda prezenta la un moment dat in economie. O moneda puternica este un semn benefic atat in interior cat si in exterior. dupa cum o moneda slaba reprezinta in moc imaginea. Un exemplu poate fi Germania care avand obiectiv fixat – NRD nominale si coroborat cu celelalte 3 obiective. Capacitatea de semnal cu care este dotat cursul de schimb face ca politica monetara a cursului de schimb sa fie considerata de catre toate economiile lumii mai mult sau mai putin dezvoltate un obiectiv cheie. sunt incurajate intreprinderile si agentii economici mai putin rentabile. in general asupra cererii sofisticate si nesofisticate. Practica a demonstrat insa ca nivelul ratei nominale a dobanzii reprezinta o ancora extreme de importanta atat pe plan intern cat si pe plan extern. puternic pentru evolutia economica a unui stat. moneda fiind considerate de specialisti si nespecialisti un bun de interes national reprezinta uniforma nationala a unui stat.. scade competitivitatea interna. Mentinerea unui nivel prea ridicat al cursului de schimb. asupra populatiei in sensul capacitatii acesteia de a achizitiona bunuri de folosinta indelungata sau de a investi in constructia de locuinte. moneda valorizata pune asupra agentilor economici presiuni deflationiste si datorita severitatii tipului de politica de curs de . 3) Nivelul cursului de schimb (NCS) Cursul de schimb reprezinta un element marcant. a reusit pe TM sa ajunga la o rata a dobanzii reale stabila si moderat pozitiva incurajand deopotriva investitiile si economisirea. in mare a unei economii slabe. Motivul este simplu. Pe plan intern NRD produce o influenta puternica asupra procesului investitional asupra economisirii si nivelului de lichiditate existent in economie. Nivelul acestuia este de natura sa incurajeze sau sa descurajeze participantii la tranzactiile din economie.

iar pe de alta parte o rentabilitate a utilziarilor in sensul folosirii sumelor allocate pentru sectoare ale economiei si scopuri anume astfel incat efectele acestor operatiuni sa se regaseasca in cresterea economica puternica si durabila. Aceasta imagine este de natura sa descurajeze investitorii. obiectivul fundamental al oricarui tip de politica. Sunt economii a caror structura se bazeaza pe consum dupa cum sunt economii a caror structura se bazeaza peivestitii. sociale si politice ale natiunii respective. obiectivul fundamental al oricarui tip de politica. sa determine scaderea nivelului investitiilor straine directe in economie si astfel sa nu conduca cel putin pe termen scurt la crestere economica. . pe de o parte. dar si pe cei care construiesc politica monetara pe termen scurt si mediu in sensul limitarii contradictiei intre acest obiectiv si obiectivul cresterii masei monetare si a ratei dobanzii. adecvat pentru economie?”. Rezulta ca “alegerea” nivelului cursului de schimb nu este pe pe deplin libera depinzand de rigiditatile economice. govern si pentru puterea monetara – Banca Centrala. aproximativ egal cu preturile la produse similar pe pietele externe. obligandautoritatea monetara la arbitraje dedicate intre titluri financiare si la stabilirea unei ordini care sa asigure o functionare coerenta limitand astfel pe termen scurt dar mai ales pe termen mediu efectele negative rezultate in urma manifestarii contradictiilor (intre masa monetara si rata dobanzii) – rata dobanzii influenteaza masa monetara. Este o sarcina complicata pentru autoritatea moneatara deoarece nu exista decat intamplator structuri asemanatoare ale economiei in sensul ca capacitatile productive si posibilitatile de desfacere (pietele traditionale) difera de la o tara la alta. creeaza conditiile supravietuirii pe piata numai a celor rentabili provocand astfel un lant de falimente in economie. Raspunsul este acela ca nivelul cursului de schimb trebuie sa satisfaca atat pe cei care investesc in economia respectiva in sensul ca nivelul mediu al preturilor interne trebuie sa fie acelasi. CURS NR.schimb (forte) practicat de Banca Centrala. intrebarea la care Banca Centrala trebuie sa gaseasca raspuns este: “Care nivel al cursului de schimb poate fi considerat bun. Pe de alta parte. 5 4) Alocarea resurselor financiare: . Aceasta analiza ne conduce la aprecierea ca politica de curs de schimb este deopotriva importanta pentru puterea executive. Intre cele 4 obiective fixate se manifesta bnumeroase contradictii.banca centrala urmareste fixandu-si ca obiectiv o distributie echilibrata a resurselor financiare (creditele acordate economiei) sa asigure o eficientizare a circulatiei fondurilor folosind mecanisme de transmisie adecvate.

Contradictia clasica intre masa monetara si nivelul ratei dobanzii se manifesta diferit in fucntie de secventa temporala luata in calcul. fac parte: a) refinantarea bancara directa si indirecta b) operatiunile de open – market c) rezervele minime obligatorii 2) a) – limitarea si plafonarea creditelor . Pe masura ce rata dobanzii tinde sa se stabilizeze. limitarea.de autoritatea monetara pentru realizarea unui tip de politica monetara (expansionista sau restrictive) necesita utilizarea unor instrumente monetare grupate in fucntie de influenta exercitata in 2 categorii: 1 – instrumente cu ajutorul carora banca centrala intervine in sensul reglarii lichiditatii din sistemul bancar 2 – instrumente cu ajutorul carora banca centrala realizeaza adecvarea. distributia creditelor. se poate mentine utilizand instrumente de politica monetara si de credit adecvate nivelului de dezvoltare economica si relatiei dintre autoritatea monetara si puterea executive. plafonarea si selectarea creditelor acordate de bancile universale si specializate membre ale sistemului 1) Din grupul instrumentelor utilizate de autoritatea monetara pentru a creste sau reduce lichiditatea bancara si a asigura echilibrul inauntru sistemului bancar. Pe termen mediu crestrea ratei dobanzii influenteaza cererea tranzactionala de moneda cu consecinte directe asupra nivelului masei monetare in sensul scaderii acesteia. masa monetara. cursul de schimb. iar anticipatiile privind evolutia viitoare a acesteia devin cat mai realiste. masa monetara va creste datorita cererii tranzactionale de moneda. Echilibrul intre cele 4 obiective fixate de autoritatea monetara. Instrumente monetare utilizate de banca centrala Obiectivele fixate: . Cand rata dobanzii tinde sa scada. Pe termen scurt cresterea nivelului ratei dobanzii conduce la o crestere a cererii speculative de moneda si pe cale de consecinta la cresterea nivelului masei monetare. acest tip de influenta inceteaza sa se mai manifeste.

Cantitatea de moneda centrala creste sau scade pentru ca taxa oficiala a scontului modificata in sensul cresterii sau scaderii incurajeaza bancile prezentatoare de titluri sa foloseasca sau nu acest instrument monetar direct. Rescontarea are 2 efecte cunsocute: . Efectul cantitativ se refera la sporirea cantitatii de moneda centrala acordata sub forma de imprumut garantat de catre banca centrala in conditiile scaderii nivelului taxei oficiale a scontului si invers.zise. La scadenta bancile prezentatoare de asemenea titluri ramburseaza sumele primate. Rescontarea are un caracter unilateral deoarece moneda bancii centrale . Rescontul este un imprumut garantat acordat de banca centrala. Avantajele utilizarii rescontarii se refera in principal la posibilitatea obitinerii de moneda centrala in conditiile de siguranta a operatiunilor (garantie certa) si la executarea rapida a operatiunii propriu. acordata unei banci (val. Moneda bancii centrale constituie baza dezvoltarii economice si sociale fiind reprezentata de banii scripturali sau decont in majoritate astfel incat gradul de lichiditate existent in sistemul bancar la un moment dat poate fi privit ca o fractiune din moneda bancii centrale utilizata pentru alimentarea la nevoie a bancilor de rang second. cu realizarea procesului de creatie monetara utilizand drept resursa “moneda bancii centrale”. consecinta fiind distrugerea monedei bancii centrale. actiuni aflate in directa relatie cu economia reala in sensul relansarii sau restrangerii activitatii economice. bancilor sistemului prin care aceasta (Banca centrala) pune la dispozitia bancilor comerciale moneda bancii centrale contra unor titluri de credit (efecte de comert) si a unei taxe numita taxa oficiala a scontului sau taxa de rescont. Imprumuturile bancii centrale catre bancile universale si specializate prin procesul de refinantare bancara se realizeaza folosind un instrument direct – rescontul – si un instrument indirect – piata monetara interbancara. nominala – taxa rescont) dupa cum scaderea nivelului taxei antreneaza o crestre a cantitatii efective de monede primate de banca solicitanta.efectul cantitativ si efectul pret. Cresterea taxei de rescont conduce la diminuarea in valoare absoluta a cantitatii de moneda centrala. Cresterea lichiditatii bancare reprezinta o crestere a ofertei de moneda dupa cum scaderea acesteia conduce la scaderea ofertei de moneda. Alimentarea cu moneda a sistemului bancar se realizeaza prin vanzarea de titluri financiare aflate in portofoliul bancilor la un moment dat prin asigurarea depozitelor si prin imprumuturile de la banca centrala. Efectul pret se refera la crestrea sau scaderea cantitatii effective de moneda a bancii centrale in functie de modificarea in sensul cresterii sau scaderii taxei de rescont.b) politica selectiva de acordare a creditelor 1 – a) – refinantarea bancara – in cele mai multe cazuri banca centrala este asociata cu emisiunea de moneda.

v.are o singura directie catre bancile sistemului. In situatia in care banca centrala decide cresterea rezervelor minime obligatorii bancile de sistem sunt intr-un fel obligate sa restranga activitatea de creditare in consecinta asupra profitului bancar. Orice suma care depaseste nivelul solicitat de banca centrala este considerata rezerva libera. bancile de rang secund supravegheati de banca de prim rang. Singura piata care respecta aceste conditii este piata titlurilor de stat. CURS. actiune petrecuta numai la initiativa acestora. Sunt calculate ca o proportie din depozitele atrase din bancile economice. c) Rezervele minime obligatorii – sunt depozitele realizate de bancile de rang secund la banca centrala in conditiile de remunerare slaba (cel mai scazut nivel de dobanda de pe piata). al lichiditatii bancare. XX si extins catre tarile europene dezvoltate si est europene deoarece este considerat un factor important de echilibrare si corelare a nivelului masei monetare cu economia reala. A fost folosita in anii ’70 – ’80 intens de tarile dezvoltate. Banca Centrala este cea care da directia cu privire la nivelul ratei dobanzii si urmareste atent ca operatiunile desfasurate sa se incadreze in normele si reglementarile cu privire la piata interbancara. Rezervele minime obligatorii sunt considerate un instrument important de politica monetara si de credit cu efecte importante asupra activitatii de creditare desfasurate de bancile sistemului. Operatiunile de open market – sunt relaizate de principalii actori ai sistemului bancar in scopul atragerii de lichiditati necesare realizarii in conditii de profit a activitatii de creditare. la inceputul sec. o scadere a nivelului rezervelor conduce la o dezvoltare a activitatii de creditare si pe cale de consecinta cresterea posibilitatii de obitnere a performantelor. Banca Centrala cu scopul absorbirii excesului de lichiditate poate interveni in orice moment pe piata libera actionand ca oricare alt jucator fara a avea drept obiectiv urmarirea unei echilibrari a pietei. Sistemul R M O a fost folosit pentru prima data in SUA. Piata monetara interbancara – este o piata specializata pe termen scurt unde participantii. 1.d. Rescontarea produce in sistemul bancar un excedent structural de moneda a bancii centrale. iar dupa anii ’90 de tarile Europei centrale si de Est. NR. 6 .p.b. vand sau cumpara moneda in scopul asigurarii unui echilibru d. de la agentii economici si populatie si reprezinta soldul creditor minim al contului deschis de banca Comerciala la Banca Centrala.

1.1. In fapt. Acordarea selectiva a creditelor. 2. o mai buna echilibrare a politicii de curs de schimb si o mentinere a ratei real pozitiva. la inregistrarea unor deficite bugetare. Limitarea si plafonarea creditelor 2. . temperarea cererii interne si a expansiunii monedei centrale. Bancile Centrale din tarile dezvoltate ale Europei au decis sa renunte la folosirea acestor instrumente. 2.2. Banca Centrala stabileste un volum al creditelor acordate sistemului bancar. ploitica de abordare selective a acestora se pastreaza si astazi constatandu-se ca in anumite confuncturi economice ea accelereaza cresterea economica si constituie un stimulant pentru multe sectoare ale economiei. Plafonarea creditelor s-a practicat incepand cu anii ’70 – ’72 pana in anii ’82-’85 in multe tari dezvoltate ale Europei. in cazul in care activitatea aceasta se permanentizeaza. constatand pe de o parte ca influenta creditarii scazuse puternic. conducand inevitabil. Politica de abordare selectiva a creditelor este promovata in raport de conjuncturi economice si secvente temporale scurte. 70% in 70-75 la 30-50% in 82-85. Actiunea autoritatii monetare asupra activitatii de creditare a bancilor sistemului are in vedere limitarea acordarii creditelor si plafonarea nivelului acestorapentru a reduce astfel masa monetara (emisiunea de moneda) si a contribui la indeplinirea obiectivelor fixate prin politica monetara adoptata. folosirea creditarii in anumite scopuri précis determinate de Banca Centrala si realizarea din aceasta perspective a unei prioritizari care nu avea in vedere ca si criteriu principal gradul de expunere la risc si rentabilitatea activitatii desfasurate de intreprinzator. folosind un criteriu unic si finantand astfel in mod egal activitatea principala a fiecareia dintre bancile sistemului .2.2. in tarile dezvoltate ale Europei). Spre deosebire de plafonarea creditelor. cu success inregistrand ca urmare a acestei actiuni: scaderi ale ratei inflatiei. iar pe de alta parte ca utilizarea canalului ratei dobanzii devenea tot mai eficienta ptr. Instrumente monetare – adecvarea creditului 2. In mod practice. Subventionarea directa are in vedere suportarea de catre state a diferentei dintre dobanda de piata si dobanda perceputa de banca respectiva clientului finantat. In practica utilizarea acestui instrument de catre Banca Centrala presupune subventionarea dobanzilor de catre stat direct sau indirect. acesta are in vedere creditarea unor anumite sectoare sau ramuri. Pe masura ce activitatea bancara s-a diversificat si procentul creditului in finantarea economiei s-a redus (de la aprox. Aceasta diferenta este inregistrata ca o cheltuiala pentru bugetu de stat.

un dezacord atat theoretic cat si practice intre aceasta activitate si politica monetara globala. mai mica decat cea directa deoarece este folosit mecanismul rescontului de catre Banca Centrala in relatie cu bancile sistemului. In conditiile unui curs de schimb flotant pur.Subventionarea indirecta creeaza de asemenea o cheltuiala pentru statele memebre. Banca Centrala inregistreaza venituri mai mici cu profit mai mic la care plateste un impozit pe profit mai mic si astfel un aport mai scazut la realziarea veniturilor statului. incurajarea risipei din economie si a dezinteresului pentru performanta in conditiile accesului facil la moneda Bancii Centrale si neutilizarii drept criteriu principal in neacordarea creditelor. In practica foloseste 2 tipuri de regim al cursului de schimb: un curs de schimb flexibil sau senzitiv un curs de schimb fix Regimul de curs de schimb flexibil adoptat de Banca Centrala pentru moneda nationala permite acesteia sa intervina pe piata valutara fara a avea insa obligatia interventiei prin cumpararea sau vanzarea de moneda fara a exista o limita pentru cantitatea de moneda astfel tranzactionata in cazul cursului de schimb flexibil. impur. crearea unei clase de privilegiati in conditiile permanentizarii acestui tip de politica si pastrarii pentru o perioada mai lunga de timp a acelorasi beneficiary de credite. a rentabilitatii afacerii de refinantare. Privita din aceasta perspectiva. . 1) 2) 3) 4) Regimul cursurilor de schimb Interventiile Bancii Centrale pe piata valutara Modificarea paritatii monedei nationale Ancorarea cursului de schimb 1) Banca Centrala are ca obiectiv stabilitatea monedei nationale fata de alte monede respectand reglementari monetare interne si angajamente internationale. flotant. Politica valutara a Bancii Centrale. politica de abordare selectiva a creditelor prezinta o serie de inconveniente: cheltuieli sporite pentru stat in conditiile in care un obiectiv important este eliminarea inregistrarilor de deficite. Urmare a subventiei indirecte prin rescontare.

Raportarea la dolarul American si stabilirea unei paritati oficiale pentru fiecare moneda a fost dublata si de posibilitatea fluctuarii acestora in raport de dolari in limita a +. Cursul de schimb fix este stabilit de Banca Centrala pentru moneda nationala in raport de o moneda straina considerata puternica numita ancora sau in raport de un cos de monede considerat stabil. dezvoltarea economica echilibrata a tuturor membrilor.25%. Regimul de curs de schimb adoptat presupune ancorarea monedelor nationale ale statelor membre de o moneda puternica si folosita larg in tranzactiile. elimina sau atenua anumite deficiente inregistrate in procesul circulatiei monetare si circulatiei bunurilor si produselor (economiei reale). demonetizare a aurului) care au condus la prabusirea acesteia. Printre obiectivele stabilite la acea data. Exemplul clasic de regim al cursului de schimb fix este considerat cel institutionalizat odata cu crearea primului sistem monetar international la conferinta mondiala si financiara internationala desfasurata in anul 1944 – de la Bretton Woods in SUA. SME s-a constituit odata cu Tratatul de la Roma in 1957 (crearea CEE) si mai apoi datorita posibilitatii de cooperare monetara create de mecanismul “sarpelui monetar” in anii 7072 s-a adoptat printre altele masuri de politica monetara si regimul fix al cursurilor de schimb pentru moneda nationala a statelor membre SME. stabilirea acestuia realizandu-se in functie de cumpararea si vanzarea de valuta libere. transferurile si platile internaitonale (dolarul American). Aceasta atasare sau ancorare a monedei nationale fata de un etalon international se realizeaza pentru a regla. Fiecare moneda nationala se raporteaza la un curs privat stabilit de sistem. . controlata. principalul effect urmarit este reducerea ratei inflatiei si stabilitatea monetara dublata de cresterea competitivitatii economiei respective. Practic. Un alt exemplu de regim fix al cursului de schimb este sistemul monetar european pana in anul 1979. cooperarea in domeniul politicii monetare si de credit s-a numarat si adoptarea unui regim fix pentru cursurile de schimb intre statele membre ale SMI. Cu aceasta ocazie s-au constituit 2 organisme financiare si monetare internationale cu statut de organisme specializate ONU.Banca Centrala nu intervine pe piata valutara. posibilitatea de fluctuatie in raport de cursul privat fiind de + 2. FMI si grupul bancii mondiale. S-a trecut la regimul de flotare administrativa. Abandonarea regimului de curs de schimb fix la nivelul sistemului monetary international s-a produs odata cu adoptarea primelor masuri de reforma de catre Comitetul celor 20 in anul 1972 ca urmare a faptului ca s-au manifestat pregnant dezechilibre in functionarea SMI (probleme de convertibilitate.1%. character asimetric in raport $/monede nationale.

Variatia ratei dobanzii pe termen scurt conduce la intrari / iesiri de capital. cele mai cunoscute fiind rata dobanzii si rezervele de schimb. 2) Interventiile Bancii Centrale pe piata valutara asupra cursului de schimb se realizeaza folosind instrumente si canale diverse. cursul de schimb al monedei nationale in raport de celalte monede. BANCA Centrala intervine pe piata valutara si cumpara moneda nationala distrugand astfel moneda Bancii Centrale si restrangand nivelul semnelor monetare aflate in circulatie. Obiectivele urmarite sunt reducerea ratei inflatiei. scaderea gradului de predictibilitate a cursului de schimb si cresterea gradului de volatilitate a acestuia. sau urmareste aprecierea monedei nationale in cazul flotarii sau valorizarea acesteia in cazul cursului fix. Utilizand rezervele de schimb Banca Centrala urmareste sa corecteze. modificarea paritatilor . Are in vedere atenuarea efectelor deprecierii monedei centrale ca urmare a flotarii libere a cursului sau a devalorizarii acestuia ca urmare a existentei unui curs fix. In conditiile majorarii nivelului de dobanda se inregistreaza pe termen scurt intrari de capital. din 1979. realizarea cresterii economice durabile si pastrarea ratei dobanzii real pozitiva. Pentru a contracara efectele iesirii de capital. Banca centrala in conditiile intrarilor de capital pe piata valutara urmareste sa contracareze efectul acestora asupra monedei nationale si procedeaza la vanzarea de moneda nationala si cumpararea de valute in scopul pastrarii cursului de schimb in raport cu valutele tranzactionate in limita care san u afecteze competitivitatea. Banca Centrala are posibilitatea modificarii paritatii oficiale in raport cu obiectivele de politica monetara urmarite pentru perioada respectiva.impura. consecintele fiind printre altele si in functie de sensul operatiunii. iar in conditiile scaderii ratei dobanzii iesiri de capital sau cresteri mai lente ale intrarilor . in schimb vanzarea presupune anumite constrangeri legate de gradul de indatorare si capacitatea de indatorare. datorita infiintarii unor organisme monetare specialziate (Institutul MOnetar European) s-a considerat posibil adoptarea unui regim flexibil de flotare a cursului de schimb pastrandu-se insa anumite limite de fluctuatie. precum si de nivelul rezervei existente la un moment dat. Optiunea pentru regim flotant sau fix de curs de schimb este in raport de analiza costuri – beneficii si de mobilitatea factorilor de productie. sa ajusteze prin cumparare – vanzare de moneda. nivelul inflatiei si rata cresterii economice. gradul de deschidere a pietei financiare in sens larg. In conditiile unui regim flotant de curs de schimb. gradul de dezvoltare a actorilor din piata. 3) Atunci cand constata ca paritatea monedei nationale in raport de o alta moneda nationala straina ancorata acesteia nu mai poate fi respectata. Cumpararea de moneda nationala de Banca Centrala poate fi realziata fara a fi impusa o cantitate limita. In Europa. gradul de competitivitate (exporturi / importuri). mobilitatea capitalurilor.

cauzate de sporirea nivelului masei monetare si de cresterea cererii interne. CURS 7 4) Ancorarea cursului de schimb Ancorarea monedei noationale fata de o moneda straina. in sensul ca este necesar sa existe o capacitate sporita a intreprinzatorului de a produce bunuri si servicii. iar pe de alta parte la presiuni inflationiste mai mult sau mai putin puternice in economie.conduce la deprecierea sau aprecierea monedei nationale. puternica (a unei tari cu o rata a inflatiei reduse) sau fata de un cos de monede considerat mai stabil constituie variante ale unui regim de curs de schimb FIX. . Aprecierea / valorizarea se urmareste si adopta de Banca Centrala datorita pe de o parte faptului ca o moneda subevaluata creaza presiuni inflationiste si cresteri rapide ale cererii interne. corect si loial. efectele benefice urmarite de Banca Centrala prin devalorizare / depreciere s-ar anula. la o mai buna echilibrare a balantei de plati pe de o parte. In conditiile cresterii rapide si imediate a produselor interne. cresterea volumului de exporturi si scaderea volumului importurilor. rata cresterii economice si rata dobanzii constituie principale elemente fata de care Banca Centrala hotaraste modificarea paritatii monedei nationale in mod oficial (regim fix) sau prin mecanismele pietei libere (regim flexibil de flotare). cum de asemenea este necesar ca volumul produselor interne sa creasca mai lent sau sa nu creasca in perioada imediat urmatoare devalorizarii / deprecierii monedei nationale. Deprecierea / devalorizarea conduce printre altele la cresterea competitivitatii economiei. Pe termen lung. iar pe de alta parte cresterea competivitatii datorita subevaluarii poate crea presiuni politice si economice asupra statului respectiv din partea statelor partenere la activitatile comerciale si financiare sau din partea comunitatilor internationale preocupate de existenta unui mediu concurential. Aceasta masura adoptata de Banca Centrala trebuie sa fie in acorduri cu evenimentele petrecute in economia reala. iar in conditiile unui regim de curs de schimb fix la valorizarii sau devalorizarii monedei nationale. Rata inflatiei. actiunea Bancii Centrale de modificare a paritatii monedei nationale este considerata de specialistii financiari indreptatita deoarece este cunoscut faptul ca 2 tari a caror moneda nationala stabileste cursul de schimb nu pot avea aceiasi evolutie din punct de vedere economic si financiar. Acest tip de politica monetara a cursului de schimb poate fi adoptat atunci cand se urmareste reducerea rapida si semnificativa a inflatiei si atingerea unui nivel al acestuia apropiat de cel al tarii fata de care s-a realizat ancorarea sau atasarea.

cel putin pentru o anumita perioada a cresterii cererii de moneda nesustinuta de cele mai multe ori de politica monetara si de credit a bancii respective. Un exemplu clasic de ancorare a cursului de schimb cu infiintare de Consiliu Monetar este Argentina. iar pentru operatorii pietei valutare. In mod normal. Emisiunea de moneda. Posibilitatile cele mai mici de a surmonta handicapul insuficientei cantitative de moneda.In mod normal. Pe de alta parte acest tip de politica a cursului de schimb se realizeaza de tarile mai putin dezvoltate economic. Pentru a temepera cererea. pentru a se evita asemenea practica (de crestere a dobanzilor). atunci cand o moneda nationala se ancoreaza. pietele financiar – . Oferta suplimentara de moneda presupune emisiunea de moneda a bancii centrale. In felul acesta. care a traversat in perioada ’85 – ’89 o perioada de puternic declin economic cu presiuni inflationiste deosebite asupra economiei si rate ale dobanzii deosebit de ridicate. pentru banca centrala sunt imprumuturile FMI. banca centrala ar trebui sa raspunda extracererii printr-o oferta suplimentara de moneda. Pentru a rezolva problemele din economie s-a decis infiintarea unui Consiliu Monetar responsabil cu emisiunea de moneda nationala in limita rezervelor valutare existente si monitor pentru ancorarea monedei nationale argentiniene la USD. fapt care conduce la franarea dezvoltarii economice (restrangerea activitatii de creditare).: Franta si Anglia au ancorat francul francez si GBP pentru o perioada scurta de timp la marca germana. Banca centrala si in general operatorii pietei valutare sunt obligate sa caute diferite alte forme de moneda (altele decat moneda bancii centrale) orientandu-se cu precadere catre piata externa. banca centrala intervine si creste nivelul ratei dobanzii. dupa cum s-a mentionat nu poate fi realizata decat in limita rezervelor de moneda straina (moneda fata de care s-a produs ancorarea). obiectivul principal pentru aceasta actiune fiind asigurarea stabilitatii preturilor si reducerea corespunzatoare a ratei inflatiei. sa inbunatateasca viteza de circulatie si rotatie a monedei sis a treaca de la o rata a inflatiei cu 4 cifre in 1989 la 4% inflatie in anul 1994. atasarea fiind fata de moneda unui stat dezvoltat economic. Acest mecanism de ancorare conduce la crestrea costurilor economice deoarece reducerea brusca si putenrica a inflatiei provoaca. argentina a reusit sa se redreseze economic. banca centrala pierde responsabilitatea conducerii politicii monetare si de credit o data cu infifintarea unui consiliu monetary si valutar pe de o parte. intr-o perioada scurta de timp. Sunt insa si exemple care infirma aceasta conduita a politicii cursului de schimb.

Estonia in 1998 a ancorat coroana estoniana la marca germana .Lituania a ancorat lita la $ American .Polonia si-a atasat moneda (slotul) la un cos de monede considerat stabil cu posibilitatea fluctuarii in limitele a + /. banca centrala a obtinut un imprumut de la FMI de 5 miliarde $. EXEMPLU: .Slovacia a ancorat moneda nationala la un cos de monede format din $ si marca germana – 1999 .7% . In cazul mentionat (Argentina).monetare internationale.Bulgaia in 1997 a ancorat moneda nationala leva la marca germana . Avantajele trecerii la ancorarea cursului de schimb si infiintarea unui Consiliu Monetar pentru tarile cu economie in tranzitie mai putin dezvotlate sunt urmatoarele: reducerea ratei inflatiei stabilitatea monedei nationale crestrea credibilitatii autoritatii monetare si a increderii in moneda nationala echlibrarea balantei de plati si a soldului bugetar un mediu concurential si o capacitate crescuta a economieie de a reactiona la stimuli interni si externi Plecand de la aceste avantaje. nevoite sa realizeze ajustari macroeconomice si o stabilitate mai ridicata pentru moneda nationala au procedat la ancorarea acesteia fata de o moneda puternica straina sau un cos de monede. fapt care i-a permis sa contracareze efectele negative determinate de functionarea mecanismului ancorarii si Consiliului Monetar.a atasat forintz de un cos de monede: 70% marca germana si 30% $ americani .Ungaria – 1999. dupa care ancorarea s-a facut fata de un cos de monede format din: EURO 55% si $ americani 45%. tarile cu economie in tranzitie catre piata libera.1999. .

instrumente sau sectoare ale economiei Sistemele bancare contemporane se caracterizeaza prin two tier. unde functioneaza majoritar bancile comerciale care desfasoara o gama larga si diversa de operatiuni . Pe de alta parte s-a constatat ca exista insa o legatura . fie prin desprinderea din randul bancilor comericale (cazul majoritatii statelor lumii). Structurarea bancii centrale este in legatura directa cu tipul de sistem bancar existent. Federal de reserve al SUA) la momentul la care s-a decis acest lucru.banci de rang secund universale si specializate Analiza modului de organizare a unei banci centrale releva faptul ca nu exista o structura optima sau o varianta pentru acesta.Incepand cu 1999 ancorarea s-a facut fata de cosul format din 70 % EURO si 30% $. Bancile Centrale – autoritati monetare supreme 1) organizarea si rolul bancii centrale 2) independenta bancii centrale. Se pot identifica 2 tipuri de sisteme bancare. pentru anumite produse. tehnici. premise a eficientei politicii monetare 1) Aparitia bancii centrale s-a realizat fie prin constituirea ca banca centrala (Sist. Decizia infiintarii unui Consiliu Monetar in care sa completeze actiunile desfasurarii la nivelul politici monetare si de credit si ancorarea monedei nationale are in vedere gradul de dificiltate economica la care statul respectiv a ajuns la un moment dat.2. . In conditiile unei inflatii foarte ridicate este obligatorie infiintarea Consiliului Monetar pentru redresarea economica.sistemul bancar specializat (modelul american si japonez) unde functioneaza banci strict specializate pentru anumite operatiuni. altfel spus o organziare pe 2 paliere: -o banca de prim rang (centrala) cu responsabilitatea emisiunii monetare si realizarea politicii monetare si de credit a statului respectiv .25%.sistemul bancar universal (modelul Europei Continentale). cu posibilitatea fluctuarii cursului in limita a +/.

Guvernul este numit. supravegheaza si controleaza bancile universale si specializate. atributiile si rolul bancilor centrale. In formula de organizare actuala functioneaza din anul 1913. sistemul federal de reserve considerat banca centrala americana. Consiliul de administratie al sistemului federal de rezerve (SFR) este compus din 7 guvernatori numiti din randul presedintilor bancilor federale de catre seful statului in accord cu senatul. politica de credit si a cursului de schimb. In componenta acestuia se regasesc si 3 membrii.stransa intre gradul de independenta al bancii centrale si indeplinirea obiectivelor acesteia in ceea ce priveste stabilitatea monedei. reprezentanti ai departamentelor cheie ale bancilor. Conform lui Bank of England Act. Guvernatorul bancii centrale este numit pentru o perioada de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului de ctare seful statului. de catre seful statului pentru o perioada de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Politica de curs de schimb estein sarcina guvernului. O mare parte din gestiunea politicii monetare si de credit era incredintata guvernului. banca centrala actioneaza pentru favorizarea “binelui public si prosperitatii nationale”. monitorizand ratele dobanzilor si de a supraveghea bancile federale membre ale sistemului. Banca Angliei este responsabila de executia politicii monetare si de credit. banca centrala actionand numai pentru armonizarea obiectivelor de politica monetara. In formula de organizare acutala functioneaza din anul 1946 cu amendamentele adoptate in anul 1997 ce vizeaza o mai larga autonomie a acesteia. Incepand cu 1997. Pana in anul 1997 gradul de independenta fata de puterea executiva a fost relativ scazut. ca si membrii consiliului de conducere. In MAREA BRITANIE – banca centrala numita si banca Angliei a fost creata in anul 1694 – preluand efectiv controlul asupra emisiunii monetare in anul 1844. 8 Exemple cu privire la modul de organizare. Consiliul de conducere este format din 14 membri numiti pentru o perioada de 5 ani. Atributiile principale si rolul SFT este de a asigura stabilitatea sistemului bancar de a gestiona politica monetara si de credit. In SUA. beneficiaza de un mod de organizare mai descentralizat pornind si de la faptul ca fiecare dintre statele cecompun natiunea Americana are constituita o banca federala. CURS NR. preturilor. . capitalul social al acesteia fiind detinut de bancile comerciale memebre ale sistemului. Mandatul acestora este de 14 ani. politica cursului de schimb ramanand in sarcina guvernului.

p. Pe de alta parte. de statutul adoptat in anul 1942 care consfintea faptul ca gestiunea politicii monetare de credit valutare si a cursului de schimb se afla in subordinea a doua autoritati – banca centrala si ministerul de finante japonez. guvernul leste responsabil de indeplinirea obiectivelor politicii fiscale. unul din partea Ministerului Finantelor. generale si specifice.v.d. politica cursului de schimb sip arte din politica de credite fiind in atributiile guvernului. Consiliul de amdinistratie este format din 8 membri numiti pentru o perioada de 5 ani de guvern si aprobati de Parlament.In JAPONIA – Banca centrala – banca japoneza – este definita asa. banca centrala a japoniei beneficiaza de autonomie relativ scazuta. celalalt din partea Agentiei Nationale de Planificare. decisional se consulta cu 2 viceguvernatori. a veniturilor salariale etc. experienta economica si politica a demonstart ca guvernul este capabil sa sacrifice obiectivele pe termen lung si termen mediu pentru realizarea celor pe termen scurt prin . d. Se cunoaste faptul ca factorul politic. Realizarea obiectivului guvernamental al oricarei politici. ambii membrii ai consiliului de administratie a bancii centrale japoneze. avand in vedere obiectivele principale urmarite de aceasta? In mod logic. Este oare justificata independenta bancii centrale fata de puterea executiva. bugetare. coerenta politicilor macroeconomice reclama o actiune coordonata si focusata (concentrata) a factorilor responsabili. cresterea economica puternica si dinamica se regaseste at ape lista puterii executive cat si pe lista autoritatii monetare. Politica monetara si de credit este o componenta a setului de politici macroeconomice. obiectivele prioritare ale acesteia constituind din aceasta perspective si prioritati ale guvernului sau factorului politic. Guvernatorul bancii centrale numit de govern pentru o perioada de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Problema independentei bancii centrale este larg si indelung dezbatuta suscitand un interes deosebit pentru mediile economice si financiar – monetare. 2) Independenta Bancilor Centrale – premiza a eficientei politicii monetare. Intrebarea esentiala este in ce masura obiectivele bancii centrale pot fi indeplinite in conditiile subordonarii acesteia fata de factorul politic. In adoptarea deciziilor de politica monetara. Rolul principal al bancii centrale japoneze este acela de a supraveghea ca directivele primite de la Ministerul Finantelor sa fie aplicate. Aceste considerente pot conduce la idea ca o autonomie scazuta a bancii centrale fata de govern nu ar constitui un obstacol pentru realizarea obiectivelor economice si financiar monetare.

Un exemplu ar constitui finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara in cazul dependentei autoritatii monetare de autoritatea politica. apreciaza independenta bancii centrale in functie de: 1) 2) guvernului daca banca centrala este autoritate monetara finala daca in componenta consiliului de administratie se regasesc membri oficiali ai 3) daca mai mult de jumatate din membrii consiliului de amdinistratie sunt independenti fata de guvern Un model considerat mai rafinat folosind indici de independenta incearca solutionarea problemei facand distinctia intre independenta politica si cea economica. A fost in anul 1991 de Grilli. Pe plan mondial trend-ul cu privire la relatia autoritate monetara – autoritate politica este de crestere a independentei primei fata de cea de-a doua. SUA isi permit astazi un grad de dependenta mai ridicat pe de o parte datorita cresterii economice sustenabile. cu obiectivul clar si declarat de castigarea acestora. Din aceasta perspectiva devin esential ca mandatul guvernatorului si al consiliului de administratie sa fie superior ciclului electoral numai astfel rata sacrificiului ar putea inregistra valori scazute care sa valideze eficienta politicii monetare si de credit adoptate. Japonia. obiectiv neaflat pe agenda autoritatii monetare. iar pe de alta parte ca urmare a consolidarii in timp a democratiei. State dezvoltate precum Marea Britanie. Criterii de independenta a Bancii Centrale fata de factorul politic.masuri populiste in special in pragul alegerilor. cresteri salariale si sacrificarea dezinflatiei cu consecinte economice grave pe termen mediu si termen lung. Masciandaro si Tabellini (GMT) conform acestui model criteriile de apreciere a independentei politice sunt urmatoarele: 1) daca guvernatorul bancii centrale este numit pentru o perioada mai mica sau mai mare de 5 ani . implementate si communicate. De-alungul timpului au fost dezvoltate diverse scheme. modele si reprezentari care sa cuantifice nivelul sau gradul independentei bancii centrale fata de guvern. construit in 1988. Modelul Bade – Parkin.

dobanda perceputa este dobanda pietei daca facilitatile de credit au character permanent sau temporar daca banca centrala intervine pe piata fiannciara pentru a achita datoria publica daca banca centrala este institutia care stabileste dobanda de refinantare 6) daca in statutul bancii centrale exista prevazut in mod expres obiectivul stabilitatii pretului Pentru a elucida problema independentei.2) 3) 4) 5) guvenului daca este numit de guvern sau de parlament daca consiliul de administratie are un mandat mai mic sau mai mare de 5 ani daca consiliul de administratie este numit de guvern sau parlament daca in componenta consiliului de administratie se gasesc membrii oficiali ai 6) daca politica monetara si de credit. valutara si a cursului de schimb este in exclusivitate de competenta bancii centrale 7) daca exista un cadru legal care sa solutioneze un eventual conflict intre banca centrala si guvern. . 8) Daca banca centrala este singura institutie desemnata sa supravegheze si sa controleze sistemul bancar Criteriile economice se refera la: 1) 2) 3) 4) 5) daca banca centrala acorda facilitati directe de creditare economiei daca pentru facilitatile de credit. de-a lungul timpului au procedat la calculul unor indicatori mai mult sau mai putin capabili sa releve nivelul de dependenta dintre cele 2 autoritati. diversi specialisti sau institutii monetare si de credit.

. parte componenta a setului de politici macroeconomice. CURS. Coeficientul vulnerabilitatii politicii monetare – este calculate pornind de la 4 elemente: schimbarea regimului politic schimbarea (alternanta) la putere a partidelor politice schimbarea guvernului in cadrul unui ciclu electoral schimbari in structura guvernului Rata sacrificiului – porneste de la idea ca gradul de independenta al bancii centrale se gaseste in acord. coeficientul vulnerabilitatii politicii monetare si rata sacrificiului. ea reprezinta o modalitate prin care statul ajusteaza si contracareaza efectele negative generate de comportmentul agentilor economici. Ea se inscrie atat din perspectiva proiectarii cat si din cea implementarii si comunicarii intr-un ansamblu corerent. corelalndu-se cu obiectivul de dezinflatie si se calculeaza aflandu-se in vedere iesirile de venit national divizate la dezinflatie pentru perioada de timp afectata obiectivului de dezinflatie stabilit de banca centrala. capabil sa guverneze natiunea. NR. Rata de schimbare . Politica monetara nu este considerate un pilon in jurul caruia sa graviteze celelalte politici economice. 9 Incadrarea si limitele politicii monetare 1) 2) Conceptul de sustenabilitate a politicii monetare Limitele politicii monetare 1) Elaborarea si ajustarea politicii monetare se realizeaza de catre Banca Centrala tinand seama de complexul de factori si instrumente cu actiune sistematica. Perioada de calcul a ratei de schimbare este de 1 an.Cei mai cunoscuti sunt rata de schimbare. Dimpotriva. nu are sin u poate avea o actiune singulara. Politica monetara.incearca sa determine gradul de dependenta considerand esentiala numirea conducerii autoritatii monetare.

durabil si raspunde necesitatilor. politica monetara poate beneficia de flexibilitate. sustenabilitatea politicii monetare presupune perpetuarea pe TM si TL a stabilitatii echilibrului monetar obtinut pe TS in conditiile mentinerii unei anumite dinamici a economiei. de tranzactii). conservand potentiabilitatile in idea evitarii “gropilor de potential”. Constrangerile si oportunitatile create de functionarea economiei de piata obliga politica monetara sa fie flexibila. Din aceasta perspectiva dimensionarea ofertei in functie de cerere ai carei parametrii sunt dependenti de starea economiei. Sustenabilitatea intr-o abordare teoretica nu poate fi privita ca expresie a unei stari de moment.Datorita impulsului monetar transmis prin canale specifice. consitutie o necesitate pentru a pastra increderea in moneda si a asigura si mentine echilibrul monetar. identificarea si utilizarea unor tehnici de diminuare. Plecand de la aceste considerente. Ea presupune agrearea unei perioade de timp a unui interval asupra caruia se actioneaza atat din interiorul procesului cat si din exteriorul acestuia. Pornind de la aceastea. Flexibilitatea reprezinta o modalitate prin care politica monetara se poate plia si poate reactiona la succesele sau esecurile generate de actiunea celorlalte politici economice. Printre cerintele sustenabilitatii politicii monetare se numara stimularea obtinerii cresterii economice costituirea unor mecanisme de absorbtie a eventualelor socuri asimetrice. Sustenabilitatea unui process poate fi asumata in conditiile in care procesul respective este sanatos economic. Teoria economica precizeaza faptul ca echilibrul monetar este asigurat atunci cand oferta (expresia evolutiei masei monetare) este egala cererii (expresia valorica a vol. poate fi construit plecand de la: . economia reala presupunand evolutii dinamice generate atat de factori interni si de factori externi. Asigurarea si mentinerea echilibrului monetar reprezinta un prim pas esential in definirea sustenabilitatii politicii monetare. Asigurarea echilibrului monetar constituie o provocare continua pentru politica monetara. un model de functionare sustenabila a elementelor ce compun politica monetara incadrata in complexul macroeconomic. Este esentiala alimentarea cu energie a procesului in sine si identificarea unui set minimal de invarianti ai procesului. Se poate deduce ca unul dintre aspectele esentiale ale sustenabilitatii politicii monetare il reprezinta integrarea perfecta a acesteia in complexul de politici macroeconomice care guverneaza o natiune. atenuare sau eliminare a riscruilor cu care se confrunta universal monetar bancar.

1) Stabilirea si aplicarea unui maxim de legaturi corelationale intre elementele sistemului de politici macroeconomice 2) Proiectarea. Instrumentarul utilizat pentru ca un astfel de model sa functioneze. Instrumentele utilizate de politica monetara conduc in timp la aparitia unor probleme pentru a caror rezolvare autoritatea monetara este obligate sa: 1) sa aleaga si sa gestioneze in mod corect tinta monetara 2) sa aleaga sis a gestioneze ancorele nominale 3) sa identifice factorii externi de suport pentru sustenabilitate (politica fiscala) urmarind eficientizarea mix-ului de politici 4) sa abordeze un ssitem decisional multilevel etajat atasat unei conduite de politica monetara 5) sa urmareasca functionarea si performanta pietelor financiare vazute ca modalitati de transmitere a impulsurilor monetare si a socurilor asimetrice si atipice. implementarea si comunicarea eficienta a politicii monetare asumand o conduita a bancii centrale bazata pe interventii prudente 3) Identificarea si utilizarea unui set minimal de masuri monetare si bancare. cursul de schimb. 6) sa multiplice si sa accelereze activitatea in domeniul bancar utilizand creditul ca principal motor 7) sa identifice limitele de actiune a politicii monetare CURS NR. 4) Preferinta pentru obiective reprezentand evolutii moderate pe TM si TL. . rezervele minime obligatorii operatiunilor de sterilizare a excesului de lichiditate. trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu rata inflatiei. respectand regula simetriei socurilor si regulile economiei de piata. 10 . operatiunilor de open market. agregatele monetare etc. ratele dobanzii. rezervele internationale.

contractarea activitatilor economice. in cadrul mix-ului de politici economice. Credibilitatea autoritatii monetare este apreciata si in functie de mentinerea acelorasi obiective pentru perioade lungi de timp. De exemplu. Important este ca obiectivele intermediare stabilite sa urmeze trend-ul monetar si financiar inregistrat in sistem si sa se mentina neschimbate (conditie a sustenabilitatii politicii monetare) o perioada cat mai lunga de timp. utilizand instrumente specifice trebuie sa corecteze comportamentul agentilor economici. este necesar ca autoritatea monetara sa identifice si sa stabileasca obiective intermediare. credibila si de natura a combate rigiditatile economiei.atat obstacolele de natura tehnica reprezentate aici de contradictiile dintre obiectivele fixate de autoritatile monetare cat si insuficienta flexibilitate a structurilor economice sunt de natura a limita efectele politicii monetare si in consecinta eficienta acesteia. aceste efecte dispar datorita in principal actiunii coordinate si coerente a politicii monetare. Eficienta actiunilor autoritatii monetare depinde de flexibilitatea politicii monetare adoptate si implementate de capacitatea acesteia de a asigura pe termen mediu si termen lung stabilitatea echilibrului castigat pe termen scurt in conditii de cunoastere a limitelor acesteia si de incadrare perfecta in complexul de politici macroeconomici (functionare . Pe termen mediu si termen lung insa. in cazul unei politici monetare restrictive se pot identifica pe termen scurt o seama de efecte negative cum ar fi. Indiferent de tipul abordat politica monetara trebuie sa fie ferma. reducerea volumului de investitii sau cresteri ale somajului. bancilor comerciale si agentilor economici rigiditatile institutionale si comportamentale conduc la manifestarea unor dezechilibre mai slabe sau mai puternice cu efect negativ asupra politicii monetare. insa cu influenta puternica asupra realizarii obiectivelor finale stabilite de politica monetara. sa influenteze pozitiv concurenta in sistem. Din aceasta perspectiva si din cauza gradului de incertitudine manifestat in sistemul economic a informatiilor incomplete primite de politica monetara pe termen scurt. nu atat de importante prin ele insele.Limitele politicii monetare . Autoritatea monetara. Avand in vedere relatia moneda – economie privita prin prisma comportamentului bancii centrale. Acestea sunt variabile. sa adopte masuri sustenabile capabile sa mentina pe termen mediu si termen lung echilibrul castigat pe termen scurt.

eficienta a mix-ului de politician monetara si fiscala in sensul capacitatii politicii fiscale de a se constitui intr-un absorbent al socurilor asimetrice si atipice). 1) Tratatul de la Roma incheiat in 1957 a consfiintit crearea Comunitatii Economice Europene. . Mecanismul economic creat a necesitat ulterior o coordonare a activitatilor monetare. datorita creerii Sistemului Monetar European si sa finalizat cu introducerea monedei unice EURO incepand cu 1 ianuarie 1999. Mecanismul Sarpelui Monetar a fost considerat ca ineficient din perspectiva mentinerii stabilitatii sistemului monetar european si a fost inlocuit incepand cu anul 1979 cu un mecanism monetar bazat pe 2 piloni. Moneda ECU a beneficiat de multiple utilizari: moneda efectiva. I pilon – este reprezentat de raportarea monedelor nationale ale statelor membre la o moneda “cos – compozita” numita ECU in sensul stabilirii unui curs privat intre acestea si ECU cu posibilitate de fluctuatie in limita +/-2. baza de referinta pentru operatiunile de credit si schimb si instrument de reglare a soldurilor debitoare si creditoare intre autoritatile monetare. Prezentarea raportului DELLORS in anul 1988 a reprezentat un moment decisive care a condus la semnarea in 1992 a acordului sau Tratatului de la Maastricht accord intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. baza de calcul a paritatii celorlalte monede.25%. Atunci cand cursul de schimb al unei monede nationale75 % din ecartul maxim autorizat se intervenea pentru mentinerea acesteia in limitele mentionate prin cumpararea sau vanzarea de valuta. Integrarea in domeniul monetary a demarat in 1972 odata cu infiintarea “Sarpelui Monetar”. INTEGRAREA MONETARA EUROPEANA 1) 2) 3) Evolutii monetare europene Functiile si operatiunile bancilor centrale nationale ale statelor membre Banca Centrala Europeana si sistemul european al bancilor. II pilon – a fost reprezentat de Fondul European de Cooperare Monetara organism de compensare multilaterala intre statele membre prin acordarea de credite pe termen scurt. a continuat incepand cu anul 1979.

Bancile Centrale Nationale .17 USD. Obiectivele stabilite pentru noua constructie UEM au fost de natura sa conduca la introducerea monedei unice EURO incepand cu 1 ianuarie 1999 in calitate de moneda scripturala. Paritatea dintre EURO si USD a fost stabilita la 1. d) Datoria publica nu trebuie sa inregistreze o valoare mai ridicata de 60 % din PIB. La inceputul anului 1998 au fost alese 11 state cele care indeplineau criteriile de convergenta nominala si reala la nivelul anului 1997. indiferent de caracterul mai mult sau mai putin centralizat al activitatii unei banci centrale functiile indeplinite de aceasta se refera la: .Tratatul de Maastricht a introdus o noua denumire pentru constructia europeana si anume UE care a cuprins comunitatea economica europeana. iar de la 1 iulie 2002 in calitate de moneda efectiva legala pentru 11 din cele 15 state membre ale UE. Tratatul a fost impartit in 2 capitole: un capitol destinat realizarii unei uniuni politice.15 % fata de un curs privat pentru minim 2 ani (mecanismul ratelor de schimb). iar deficitul public o valoare mai mare de 3 % din PIB. A fost introdusa o noua dobanda de referinta EUROLIBOR. c) Cursul de shcimb al monedei nationale in raport cu EURO trebuie sa se mentina stabil in limita +/.functiile si operatiunile bancilor centrale. Criteriile de convergenta nominala necesare pentru a accede in UEM sunt: a) rata inflatiei nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1. b) Rata dobanzii la titlurile de stat nu trebyuie sa depaseasca cu mai mult de 2.5 % rata medie a inflatiei din primele 3 state cu rata inflatiei cea mai mica. cooperarea in materie de politica interna si justitie si colaborarea in domeniul politicii externe si de securitate.5 % rata medie a dobanzii inregistrata in primele 3 state cu rata inflatiei cea mai mica. iar celalalt destinat uniunii economice si monetare.

a) Banca centrala este abilitata sa realizeze emisiunea monetara sis a puna in circulatie asa numita moneda de prim rang sau moneda Bancii Centrale. In urma functionarii acestui mecanism. titluri de valoare si plati unei taxe numita – taxa de rescont. . c) Functia numeste 3 activitati correlate intre ele si anume: c1) – detine conturile bancilor comerciale prin care acestea realzieaza compensarile si viramentele c2) – imprumuta bancile comerciale contra taxei de rescont prin refinantare si rescontare .a) functia de emisiune monetara b) functia de banca a statului. a administratiei publice si a serviciilor publice c) functia de banca a bancilor d) functia prudentiala si de supraveghere e) functia de centru valutar si de administrare a rezervei valutare. imprumutului bancii comerciale returneaza moneda bancii centrale care astfel se distruge. Creatia monetara a Bancii centrale se exprima prin agregatul monetar numit baza monetara compus din numerar banknote si piese metalice) si rezervele minime obligatorii detinute de bancile comerciale la banca centrala. banca centrala imprumuta bancile comerciale (emisiune de moneda centrala) contra efecte comerciale. ramb.mom. b) Banca Centrala detine conturile statului si realizeaza pentru stat emisiunea de titluri constituindu-se intr-un casier si consilier al acestuia. moneda a bancii centrale este aceea create prin mecanismul refinantarii si rescontarii. In acelasi timp.

c6) banca centrala realizeaza schimbul de moneda nationala in devize la concurenta sau impreuna cu bancile comerciale si urmareste mentinerea stabila a cursului de schimb in limitele prevazute de mecanismul de schimb respectiv (RM 2). c5) supravegherea prudentiala a sistemului bancar utilizand indicatori specifici (raportul european de solvabilitate. rata rezervelor minime obligatorii). C8) detine si administreaza rezerva oficiala. diversificarea si divizarea riscurilor aferente functionarii bancilor comerciale.c3) – intervine pe piata monetara in calitate de jucator si concurent pentru bancile comerciale. crearea si transformarea acestora. c4) – banca centrala exercita datorita autoritatii cu care este investita controlul asupra bancilor comerciale urmarind sa asigure securitatea depozitelor bancare si prevenirea falimentelor – stabilitatea sistemului bancar. C7) banca centrala primeste imprumuturi externe de la organisme financiare si bancare internationale si imprumuta la randul ei FMI sau banca mondiala in cadrul acordurilor de cooperare monetara internationala. Cele mai importante actiuni in acest sens sunt legate de autorizarea fucntionarii bancilor centrale. coeficientul de adecvare a capitalului. OPERATIUNILE BANCII CENTRALE Active si pasive – private prin prisma bilantului contabil Cele mai importante active: acordarea de credite decontarile inter si intrabancare cumpararile si vanzarile de aur si devize Cele pasive: emisiunea monetara . interventii care constituie un reper pentru sistemul de dobanzi practicat intre bancile comerciale si agentii economici.

Acest tip de colaborare se realizeaza pe de o parte datorita faptului ca instrumentele monetare devin operabile prin fucntionarea sistemelor bancare. urmarindu-se eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare bilaterala in conditiile de rata a dobanzii avantajoasa si de deschidere a pietei financiare pentru un nr. iar pe de alta parte dobandirea unei autoritati cat mai puternice. Cele mai importante directii de actiune in acest sens sunt: adoptarea si implementarea politicii monetare in UE detinerea si administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre supravegherea prudentiala a sistemului monetary bancar asigurarea unui sistem de plati eficient in cadrul UE autorizarea emisiunii de moneda in UE. Pentru indeplinirea obiectivelor fixate BCE colaboreaza cu bancile centrale nationale urmarind pe de o parte asigurarea unui grad cat mai ridicat de independenta pentru acestea. b) Accesului tuturor solicitantilor in mod egal la moneda bancii centrale. drept obiectiv – asigurarea stabilitatii preturilor in Uniunea Europeana. .- formarea capitalului propriu atragerea resurselor BCE – infiintata in 1999. c) Principiul unificarii pietelor financiare si monetare si practicarii aceleiasi rate a dobanzii pe termen scurt. iar pe de alta parte deoarece deciziile cu privire la politica monetara asumate de banca centrala au nevoie de un suport de informatii financiar – monetare cat mai complet. cat mai ridicat de investitori. Principiile in baza carora BCE actioneaza sunt: a) principiul descentralizarii – care considera important rolul fiecarei banci centrale nationale in adoptarea. implementarea si comunicarea politicii monetare.

moment care va determina si adoptarea unei startegii de tintire a cursului de schimb in paralel cu tintirea directa a inflatiei pana la momentul adoptarii monedei unice EURO. Romania va urmari probabil sa adopte o strategie heterodoxam renuntand la cele 2 strategii mentionate. Romania a trecut la o strategie de tintire a agregatelor monetare. pana la intrarea mecanismelor ratelor de schimb II. chiar tari cu economie de piata functionala (Marea Britanie. Acest mod de abordare a condus la obtinerea unor rezultate remarcabile. strategia de tintire directa a inflatiei impune exigenta sporite atat in plan economic al politicilor economice cat si ceea ce priveste domeniul financiar monetar. Romania isi propune ca la finalul anului 2007 sa inregistreze: .Strategii monetare .Unele consideratii cu privire la tintele si ancorele monetare STRATEGII MONETARE startegia de tintire ainflatiei strategia de tintire a cursului de schimb strategia de tintire a agregatelor monetare strategia heterodoxa In ultimii ani atentia bancilor centrale a fost deplasata dela evolutia agregatelor monetare la tintirea directa a inflatiei eliminandu-se astfel obiectivele intermediare si urmarindu-se mentinerea ratei inflatiei la un nivel acceptabil pentru politica monetara. De exemplu. 11 . Pentru un stat cu o economie emergenta. Noua Zeelanda) in tari cu economie in curs de dezvoltare (brazilia. Avand drept obiectiv integrarea in structurile europene. nematurizata complet. Chile) precum si in state cu economie de tranzitie emergenta (Polonia – Cehia). urmand sa o mentina probabil. Urmand exemplul BCE si o data intrata in zona EURO. inflatia devenind tinta finala si nemijlocita a politicii monetare. la o strategie de tintire directa a inflatiei incepand u anul 2005.CURS NR.

1 – un nivel al ratei inflatiei de aproximativ 3% 2 – o crestere anuala a PIB-ului – 5% 3 – o intarire a competitivitatii interne si externe si o remonetizare a economiei nationale 4 – o crestere a serviciilor intr-un sistem superior cresterii PIB 5 – o crestere a productiei industriale – 5 % anual. cresterea competitivitatii) si a celor specifice (rata dobanzii). aceasta ar trebui sa cuprinda cateva elemente definitorii: a) asumarea neechivoca a angajamentului fata de obiectivul principal (tinta propusa) si plasarea in plan secundar a obiectivelor traditionale (reducerea somajului. Pentru realizarea acestor obiective este necesar sa se adopte in domeniul monetar strategiile mentionate in paralel cu intarirea capacitatii institutionale si armonizarea completa a legislatiei bancare romanesti cu cea a UE. Oricare strategie monetara ar fi elaborata si implementata de catre o banca centrala. sa desconspire anumite paternuri de manifestare a factorilor si elementelor relevanti fata de startegia adoptata. Aceste obiective urmaresc pe fond o reducere a decalajului economic si al nivelului de trai existent fata de UE. tintindu-se industriile prelucratoare. Banca Centrala trebuie sa porneasca de la acel nivel susceptibil. . comunicarea permanenta a deciziilor adoptate de BC catre publicul larg c) d) Cresterea raspunderii BC dovedita practic printr-un nr. b) Transparenta si credibilitate. redus de clauze de exonerare Cresterea independentei politice si economice a Bancii Centrale e) Capacitatea de a obtine in timp util informatii si date cat mai complete cu privire la evolutia principalilor indicatori macroeconomici si a oricarei variabile descriptive in legatura cu procesul in cauza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful