P. 1
Strategii si Politici Monetare

Strategii si Politici Monetare

|Views: 590|Likes:
Published by Constantin Rosca

More info:

Published by: Constantin Rosca on Feb 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/12/2013

pdf

text

original

CURS NR.

3 1) 2) Obiectivele si instrumentele politicii monetare si de credit Politica monetara si de credit politica monetara restrictiva politica monetara expansionista

Obiectivul final este cresterea economica – puternica, durabila, sustenabila Politica monetara este o componenta esentiala a politicii economice avand aceleasi obiective finale si actionand in ansamblu cu politica de venituri, cea bugetara si pol. structurale. Deciziile de politica monetara sunt influentate de numerosi factori, parte din acestia fiind direct dependenti de pol. guvernului. Politica monetara nu actioneaza independent insa beneficiaza datorita obiectivelor sale specifice de privilegii in exercitarea cu ajutorul intrumentelor monetare a masurilor si actiunilor dedicate cresterii masei monetare, nivelului “bun” (adecvat) al ratei dobanzii nominale, nivelului “bun” (adecvat) al cursului de schimb si alocarii in regim de rentabilitate a resurselor financiare. Obiectivele de politica monetara mentionate sunt fixate de autoritatea monetara (banca centrala) a.i. contradictiile dintre acestea sa efectueze intr-o cat mai mica masura pe termen scurt si mediu, eficienta politicii si strategiei monetare adoptate, implementate si comunicate. Moneda in calitate de intermediar unic al tranz. trebuie sa fie astfel dimensionat de banca centrala incat sa nu fie insuficienta franand astfel dezv. economica, dar nici intr-o cantitate prea mare generand presiuni inflationiste cu efect advers si pervers asupra investitiilor si economisirii. Instrumentele de politica monetara utilizate de Banca Centrala cu scopul asig. indeplinirii obiectivelor P.M. se adreseaza atat lichid. din sistemul bancar la nivelul bancilor de rang secundar (universale si specializate), sub forma echilibrarii nivelului acestora cat si activitatea de creditare incadrand creditul si limitand prin mijloace specifice (RMO, RD de PM) efectele potential negative ale expansiunii acestuia. Operatiunile desfasurate de Banca Centrala in urmarirea obiectivelor de PM se refera pe de o parte la sterilizarea excesului de lichiditate, iar pe de alta folosind canalul ratei dobanzii si al creditului prin scontare si rescontare, la alimentarea cu resurse a bancilor de rang secundar

lipsite temporar de capacitatea de a multiplica moneda prin acordarea de credite ag. economici si populatiei. Cele 2 tipuri de politica monetara (restrictiva si expansionista) pot avea in raport de strategiile monetare (de tintire directa a inflatiei, de tintire a cursului de schimb) de instrumente monetare utilizate si de obiectivele operationale fixate, o infl. poz. sau negativa asupra cresterii economice si mai ales asupra durabilitatii acesteia. Este cunoscut faptul ca indiferent de natura sa, pol. economica urmareste o crestre puternica si durabila utilizand mecanisme si instrumente sustenabile. Durabilitatea se refera la fenomenul economic in sine, iar sustenabilitatea are legatura cu mecanismul, tehnica, intrum. sau produsul folosit de autoritatea respectiva. In raport cu procesul econom. (monetar), sustenabil presupune repetabilitate, repetabilitatea se bazeaza pe ciclicitate, ciclicitatea (ea nu are sens pentru fen. unic: ex – tranzitia de la plan la piata) presupune reproductibilitate, o autoreproductibilitate care sa se bazeze pe un set minimal de invarianti ai sistemului, identificati in directia conservarii potentialitatilor care sa conduca la mom. evaluarii ef. strat. de politica monetara la un castig sub forma unei valori adaugate cat mai ridicat. Altfel spus ef. P.M. se masoara in raport de identificarea setului de invarianti a mecanismelor de transmisie monetara si a canalelor aferente acestora in sensul unui optim masurat prin eficacitate si mai putin prin costuri. In cazul unei politici monetare restrictive scade oferta de moneda, cererea interna raspunde ofertei imbinandu-se, franeaza dezvoltarea si creaza neindeplinirea obiectivelor generale, cresterea economica, control asupra inflatiei si asupra somajului. Aceasta perspectiva se creaza atunci cand cele 4 obiective specifice fixate de autoritatea monetara se contrazic puternic, ordinea aleasa de Banca Centrala nefiind cea adecvata tipului de politica, cu ef. Nefavorabile asupra rezultatelor. In cazul unei politici monetare expansioniste creste oferta de moneda, masa monetara multiplicandu-se rapid, alimenteaza si stimuleaza cererea interna, iar productivitatea muncii nefiind capabila sa raspunda rapid prin produse, se dezvolta asa numita inflatie prin cerere. In aceste conditii, intreprinzatorii vor fi nevoiti sa apeleze la importuri care astfel vor deveni mai ieftine si in continuare isi vor spori volumul in detrimentul exporturilor cu efect negativ asupra balantei de plati. Surmontarea dezechilibrelor balantei de plati la acest moment este dificil de realizat prin schimbarea tipului de politica monetara in sensul scaderii brutale a cererii interne. Consecintele pe termen scurt se traduc prin o scadere drastica a investitiilor si o inhibare a procesului de economisire prin aparitia inegalitatii sociale si in final prin nerealizarea obiectivelor gen. si specifice ale pol. mon.

Pe de alta parte, in conditiile mentionate finantarile devin mai accesibile facand sa supravietuiasca si ac. intreprinz. nerentabili, care la randul lor atrag din cauza blocarii circuitelor financiare si agentilor economici rentabili care platesc datoriile (arieratele) catre buget sau catre alti agenti economici in masura in care incaseaza si benef. de fluxuri fin. pozitive. CURS NR. 4 Obiectivele specifice politicii monetare si de credit In stabilirea obiectivelor specifice politicii monetare si de credit, banca centrala are in vedere o prioritizare a acestora, deoarece pe de o parte intre cele patru obiective fixate exista in unele cazuri contradictii in sensul ca rezultatele bune obtinute in realizarea unuia pot influenta negativ indeplinirea altuia, iar pe de alta parte confruntarea cu o seama de constrangeri precum sunt prevenirea panicilor financiare, instabilitatea excesiva a ratei dobanzii, suportarea de catre unel sectoare ale economiei, a consecintelor unei politici monetare restrictive si mentinerea la un nivel cat mai inalt, a increderii investitorilor straini pot afecta realizarea strategiilor de politica monetara si frana astfel (cunoscut fiind faptul ca politica monetara este esentiala in componenta politicilor economice) cresterea economica si ridicarea nivelului de trai. Echilibrul de realizat intre obiectivele fixate de autoritatea monetara se refera in primul rand la nivelul cererii si ofertei de moneda. Banca Centrala este capabila se realizeze un arbitraj intre cele 4 obiective si sa identifice instrumente si masuri care sa conduca la limitarea sau atenuarea pe TM si TL a efectelor unuia sau altuia dintre obiective. Cererea agregata = reprezinta cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni si externi pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor finale produse intr-o economie. Se determina ca suma intre cererea interna si exporturile nete de bunuri si servicii. Cererea interna = sau absorbtia interna este reprezentata de valoarea bunurilor si serviciilor utilizate intr-o economie pentru consum si investitii. Oferta agregata – se refera la valoarea bunurilor si serviciilor nou create intr-o economie pe o perioada determinata de timp. Se calculeaza ca diferenta intre valoarea productiei si consumul intermediar (val. materiilor prime materialelor si a serviciilor destinate procesului de productie)

cheie in constructia politicii monetare si de credit. In practica autoritatile monetare. Banca centrala poate pierde legatura. puternica si durabila. Stabilirea drept obiectiv principal crestrea masei monetare prin controlul exercitat asupra nivelului agregatelor monetare (M0 – baza monetara. 2) Nivelul ratei dobanzii (NRD) .Banca Centrala in calitate de autoritate monetara suprema trebuie sa urmareasca realizarea unui echilibru permanent intre cresterea masei monetare in calitate de obiectiv fixat final sau intermediar si cresterea economiei reale (calculate prin PIB) ca o conditie a realizarii obiectivului fundamental. un obiectiv cheie pentru politica monetara pe o perioada de 20 ani. Cu toate ca va trebui sa faca fata procesului de unificare si sa suporte costuri suplimentare in sensul acesta. Prin acest tip de politica monetara a reusit pe de o parte sa stimuleze procesul investitional si astfel dezvoltarea. considerate esentiala intre cresterea masei monetare si cresterea PIB-ului. iar pe de alta parte sa pastreze stabile economia sis a descurajeze actiunile speculative pe pietele financiare interne. construiesc si canalele de transmisie monetara de natura ratei dobanzii si cursului de schimb astfel incat la scara sistemului monetary. fara a neglija insa controlul asupra nivelului ratei dobanzii si politica de curs de schimb. M4 …. crestere economica. M1. Pe de alta parte daca tinteste asupra unui agregat monetary larg M2. Banca Angliei si Banca Frantei au realizat aceasta tintire incepand cu anul 1976. M2. Sa fie mai dificil de urmarit.OBIECTIVE: 1) Cresterea masei monetare: . iar tarile Central si Est europene dupa 1990. atunci cand configureaza o strategie de tintire a agregatelor monetare. M3) a constituit pentru tarile dezvoltate o prioritate. In Statele Unite sistemul federal de reserve a procedat la tintirea agregatelor monetare ca obiectiv fixat pe TS incepand cu anul 1972 in Marea Britanie si Franta. Acest exemplu ilustreaza faptul ca controlul asupra agregatelor monetare in accord cu nivelul produsului intern brut poate constitui pentru autoritatea monetara obiectivul esential. controlul asupra lui faca ca agregatele monetare mai largi de timpul M2. M3…. Problema delicata apare pentru banca centrala atunci cand trebuie sa decida asupra carui agregat monetar trebuie sa se tinteasca. Germania constituie un exemplu aparte deoarece a considerat cresterea masei monetare prin cresterea pronuntata a agregatelor monetare. In cazul tintirii agregatului monetary M0. bancar si de credit eficacitatea politicii monetare sa aibe un caracter sustenabil.

creste volumul masei moneatre fara a creste si oferta de produse create de economia reala. Practica a demonstrat insa ca nivelul ratei nominale a dobanzii reprezinta o ancora extreme de importanta atat pe plan intern cat si pe plan extern. in mare a unei economii slabe. scade competitivitatea interna. Motivul este simplu. puternic pentru evolutia economica a unui stat. Semnificatia acesteia are in vedere tipul de politica monetara a cursului de schimb promovata de banca centrala. Pe plan intern NRD produce o influenta puternica asupra procesului investitional asupra economisirii si nivelului de lichiditate existent in economie. In plus acestia considera ca doar nivelul dobanzii reale este relevant in calitate de obiectiv fixat pentru politica monetara si de credit. Nivelul acestuia este de natura sa incurajeze sau sa descurajeze participantii la tranzactiile din economie. O moneda puternica este un semn benefic atat in interior cat si in exterior. Un exemplu poate fi Germania care avand obiectiv fixat – NRD nominale si coroborat cu celelalte 3 obiective.este considerat deosebit de important de sustinatorii teoriei lui Keyns (constructia vestitei economii a bunastarii) si lipsit aproape total de importanta in opinia monetaristilor. asupra populatiei in sensul capacitatii acesteia de a achizitiona bunuri de folosinta indelungata sau de a investi in constructia de locuinte. sunt incurajate intreprinderile si agentii economici mai putin rentabile. Capacitatea de semnal cu care este dotat cursul de schimb face ca politica monetara a cursului de schimb sa fie considerata de catre toate economiile lumii mai mult sau mai putin dezvoltate un obiectiv cheie. Pe plan extern exercita influenta asupra miscarilor de capital. moneda valorizata pune asupra agentilor economici presiuni deflationiste si datorita severitatii tipului de politica de curs de . in general asupra cererii sofisticate si nesofisticate. Pentru monetaristi ceea ce conteaza este doar cantitatea de moneda prezenta la un moment dat in economie. dupa cum o moneda slaba reprezinta in moc imaginea. cresc cresc si se ieftinesc importurile. Mentinerea unui nivel prea ridicat al cursului de schimb. a reusit pe TM sa ajunga la o rata a dobanzii reale stabila si moderat pozitiva incurajand deopotriva investitiile si economisirea. moneda fiind considerate de specialisti si nespecialisti un bun de interes national reprezinta uniforma nationala a unui stat.. se creeaza astfel un dezechilibru in balanta de plati si pentru o anumita perioada de timp nu se poate vorbi de o crestere sustenabila. In cazul mentinerii unui curs de schimb la un nivel prea scazut (moneda devalorizata) se creeaza conditii pentru inflatie. 3) Nivelul cursului de schimb (NCS) Cursul de schimb reprezinta un element marcant.

Raspunsul este acela ca nivelul cursului de schimb trebuie sa satisfaca atat pe cei care investesc in economia respectiva in sensul ca nivelul mediu al preturilor interne trebuie sa fie acelasi. obiectivul fundamental al oricarui tip de politica. Este o sarcina complicata pentru autoritatea moneatara deoarece nu exista decat intamplator structuri asemanatoare ale economiei in sensul ca capacitatile productive si posibilitatile de desfacere (pietele traditionale) difera de la o tara la alta. Aceasta analiza ne conduce la aprecierea ca politica de curs de schimb este deopotriva importanta pentru puterea executive. Sunt economii a caror structura se bazeaza pe consum dupa cum sunt economii a caror structura se bazeaza peivestitii. adecvat pentru economie?”. obiectivul fundamental al oricarui tip de politica. 5 4) Alocarea resurselor financiare: . Aceasta imagine este de natura sa descurajeze investitorii. creeaza conditiile supravietuirii pe piata numai a celor rentabili provocand astfel un lant de falimente in economie. aproximativ egal cu preturile la produse similar pe pietele externe. Intre cele 4 obiective fixate se manifesta bnumeroase contradictii. obligandautoritatea monetara la arbitraje dedicate intre titluri financiare si la stabilirea unei ordini care sa asigure o functionare coerenta limitand astfel pe termen scurt dar mai ales pe termen mediu efectele negative rezultate in urma manifestarii contradictiilor (intre masa monetara si rata dobanzii) – rata dobanzii influenteaza masa monetara. pe de o parte. Pe de alta parte. iar pe de alta parte o rentabilitate a utilziarilor in sensul folosirii sumelor allocate pentru sectoare ale economiei si scopuri anume astfel incat efectele acestor operatiuni sa se regaseasca in cresterea economica puternica si durabila. CURS NR. . sociale si politice ale natiunii respective. govern si pentru puterea monetara – Banca Centrala. Rezulta ca “alegerea” nivelului cursului de schimb nu este pe pe deplin libera depinzand de rigiditatile economice. dar si pe cei care construiesc politica monetara pe termen scurt si mediu in sensul limitarii contradictiei intre acest obiectiv si obiectivul cresterii masei monetare si a ratei dobanzii.schimb (forte) practicat de Banca Centrala. sa determine scaderea nivelului investitiilor straine directe in economie si astfel sa nu conduca cel putin pe termen scurt la crestere economica.banca centrala urmareste fixandu-si ca obiectiv o distributie echilibrata a resurselor financiare (creditele acordate economiei) sa asigure o eficientizare a circulatiei fondurilor folosind mecanisme de transmisie adecvate. intrebarea la care Banca Centrala trebuie sa gaseasca raspuns este: “Care nivel al cursului de schimb poate fi considerat bun.

Pe termen scurt cresterea nivelului ratei dobanzii conduce la o crestere a cererii speculative de moneda si pe cale de consecinta la cresterea nivelului masei monetare. plafonarea si selectarea creditelor acordate de bancile universale si specializate membre ale sistemului 1) Din grupul instrumentelor utilizate de autoritatea monetara pentru a creste sau reduce lichiditatea bancara si a asigura echilibrul inauntru sistemului bancar.Contradictia clasica intre masa monetara si nivelul ratei dobanzii se manifesta diferit in fucntie de secventa temporala luata in calcul. cursul de schimb. masa monetara. fac parte: a) refinantarea bancara directa si indirecta b) operatiunile de open – market c) rezervele minime obligatorii 2) a) – limitarea si plafonarea creditelor .de autoritatea monetara pentru realizarea unui tip de politica monetara (expansionista sau restrictive) necesita utilizarea unor instrumente monetare grupate in fucntie de influenta exercitata in 2 categorii: 1 – instrumente cu ajutorul carora banca centrala intervine in sensul reglarii lichiditatii din sistemul bancar 2 – instrumente cu ajutorul carora banca centrala realizeaza adecvarea. masa monetara va creste datorita cererii tranzactionale de moneda. Echilibrul intre cele 4 obiective fixate de autoritatea monetara. limitarea. iar anticipatiile privind evolutia viitoare a acesteia devin cat mai realiste. Instrumente monetare utilizate de banca centrala Obiectivele fixate: . Cand rata dobanzii tinde sa scada. se poate mentine utilizand instrumente de politica monetara si de credit adecvate nivelului de dezvoltare economica si relatiei dintre autoritatea monetara si puterea executive. Pe masura ce rata dobanzii tinde sa se stabilizeze. acest tip de influenta inceteaza sa se mai manifeste. distributia creditelor. Pe termen mediu crestrea ratei dobanzii influenteaza cererea tranzactionala de moneda cu consecinte directe asupra nivelului masei monetare in sensul scaderii acesteia.

acordata unei banci (val. Rescontul este un imprumut garantat acordat de banca centrala.efectul cantitativ si efectul pret. cu realizarea procesului de creatie monetara utilizand drept resursa “moneda bancii centrale”. La scadenta bancile prezentatoare de asemenea titluri ramburseaza sumele primate. actiuni aflate in directa relatie cu economia reala in sensul relansarii sau restrangerii activitatii economice. Rescontarea are 2 efecte cunsocute: . Cantitatea de moneda centrala creste sau scade pentru ca taxa oficiala a scontului modificata in sensul cresterii sau scaderii incurajeaza bancile prezentatoare de titluri sa foloseasca sau nu acest instrument monetar direct. Imprumuturile bancii centrale catre bancile universale si specializate prin procesul de refinantare bancara se realizeaza folosind un instrument direct – rescontul – si un instrument indirect – piata monetara interbancara. Moneda bancii centrale constituie baza dezvoltarii economice si sociale fiind reprezentata de banii scripturali sau decont in majoritate astfel incat gradul de lichiditate existent in sistemul bancar la un moment dat poate fi privit ca o fractiune din moneda bancii centrale utilizata pentru alimentarea la nevoie a bancilor de rang second. Rescontarea are un caracter unilateral deoarece moneda bancii centrale . Efectul cantitativ se refera la sporirea cantitatii de moneda centrala acordata sub forma de imprumut garantat de catre banca centrala in conditiile scaderii nivelului taxei oficiale a scontului si invers. consecinta fiind distrugerea monedei bancii centrale. Alimentarea cu moneda a sistemului bancar se realizeaza prin vanzarea de titluri financiare aflate in portofoliul bancilor la un moment dat prin asigurarea depozitelor si prin imprumuturile de la banca centrala. Avantajele utilizarii rescontarii se refera in principal la posibilitatea obitinerii de moneda centrala in conditiile de siguranta a operatiunilor (garantie certa) si la executarea rapida a operatiunii propriu.zise. Cresterea lichiditatii bancare reprezinta o crestere a ofertei de moneda dupa cum scaderea acesteia conduce la scaderea ofertei de moneda. nominala – taxa rescont) dupa cum scaderea nivelului taxei antreneaza o crestre a cantitatii efective de monede primate de banca solicitanta. Efectul pret se refera la crestrea sau scaderea cantitatii effective de moneda a bancii centrale in functie de modificarea in sensul cresterii sau scaderii taxei de rescont. bancilor sistemului prin care aceasta (Banca centrala) pune la dispozitia bancilor comerciale moneda bancii centrale contra unor titluri de credit (efecte de comert) si a unei taxe numita taxa oficiala a scontului sau taxa de rescont. Cresterea taxei de rescont conduce la diminuarea in valoare absoluta a cantitatii de moneda centrala.b) politica selectiva de acordare a creditelor 1 – a) – refinantarea bancara – in cele mai multe cazuri banca centrala este asociata cu emisiunea de moneda.

Rescontarea produce in sistemul bancar un excedent structural de moneda a bancii centrale. Banca Centrala este cea care da directia cu privire la nivelul ratei dobanzii si urmareste atent ca operatiunile desfasurate sa se incadreze in normele si reglementarile cu privire la piata interbancara.v. al lichiditatii bancare. la inceputul sec. In situatia in care banca centrala decide cresterea rezervelor minime obligatorii bancile de sistem sunt intr-un fel obligate sa restranga activitatea de creditare in consecinta asupra profitului bancar. Sistemul R M O a fost folosit pentru prima data in SUA. 6 . de la agentii economici si populatie si reprezinta soldul creditor minim al contului deschis de banca Comerciala la Banca Centrala. o scadere a nivelului rezervelor conduce la o dezvoltare a activitatii de creditare si pe cale de consecinta cresterea posibilitatii de obitnere a performantelor. iar dupa anii ’90 de tarile Europei centrale si de Est.p. XX si extins catre tarile europene dezvoltate si est europene deoarece este considerat un factor important de echilibrare si corelare a nivelului masei monetare cu economia reala. 1. NR. vand sau cumpara moneda in scopul asigurarii unui echilibru d.are o singura directie catre bancile sistemului.d. Sunt calculate ca o proportie din depozitele atrase din bancile economice. c) Rezervele minime obligatorii – sunt depozitele realizate de bancile de rang secund la banca centrala in conditiile de remunerare slaba (cel mai scazut nivel de dobanda de pe piata). Rezervele minime obligatorii sunt considerate un instrument important de politica monetara si de credit cu efecte importante asupra activitatii de creditare desfasurate de bancile sistemului. Banca Centrala cu scopul absorbirii excesului de lichiditate poate interveni in orice moment pe piata libera actionand ca oricare alt jucator fara a avea drept obiectiv urmarirea unei echilibrari a pietei.b. actiune petrecuta numai la initiativa acestora. CURS. A fost folosita in anii ’70 – ’80 intens de tarile dezvoltate. bancile de rang secund supravegheati de banca de prim rang. Orice suma care depaseste nivelul solicitat de banca centrala este considerata rezerva libera. Singura piata care respecta aceste conditii este piata titlurilor de stat. Piata monetara interbancara – este o piata specializata pe termen scurt unde participantii. Operatiunile de open market – sunt relaizate de principalii actori ai sistemului bancar in scopul atragerii de lichiditati necesare realizarii in conditii de profit a activitatii de creditare.

2. folosirea creditarii in anumite scopuri précis determinate de Banca Centrala si realizarea din aceasta perspective a unei prioritizari care nu avea in vedere ca si criteriu principal gradul de expunere la risc si rentabilitatea activitatii desfasurate de intreprinzator. Limitarea si plafonarea creditelor 2. acesta are in vedere creditarea unor anumite sectoare sau ramuri. ploitica de abordare selective a acestora se pastreaza si astazi constatandu-se ca in anumite confuncturi economice ea accelereaza cresterea economica si constituie un stimulant pentru multe sectoare ale economiei.1. Acordarea selectiva a creditelor. In fapt. Politica de abordare selectiva a creditelor este promovata in raport de conjuncturi economice si secvente temporale scurte. iar pe de alta parte ca utilizarea canalului ratei dobanzii devenea tot mai eficienta ptr. In practica utilizarea acestui instrument de catre Banca Centrala presupune subventionarea dobanzilor de catre stat direct sau indirect. in cazul in care activitatea aceasta se permanentizeaza. 2. conducand inevitabil. Subventionarea directa are in vedere suportarea de catre state a diferentei dintre dobanda de piata si dobanda perceputa de banca respectiva clientului finantat. In mod practice. Spre deosebire de plafonarea creditelor. 2. Actiunea autoritatii monetare asupra activitatii de creditare a bancilor sistemului are in vedere limitarea acordarii creditelor si plafonarea nivelului acestorapentru a reduce astfel masa monetara (emisiunea de moneda) si a contribui la indeplinirea obiectivelor fixate prin politica monetara adoptata. Plafonarea creditelor s-a practicat incepand cu anii ’70 – ’72 pana in anii ’82-’85 in multe tari dezvoltate ale Europei. temperarea cererii interne si a expansiunii monedei centrale.1. Bancile Centrale din tarile dezvoltate ale Europei au decis sa renunte la folosirea acestor instrumente. in tarile dezvoltate ale Europei). . Aceasta diferenta este inregistrata ca o cheltuiala pentru bugetu de stat. folosind un criteriu unic si finantand astfel in mod egal activitatea principala a fiecareia dintre bancile sistemului . la inregistrarea unor deficite bugetare. o mai buna echilibrare a politicii de curs de schimb si o mentinere a ratei real pozitiva. cu success inregistrand ca urmare a acestei actiuni: scaderi ale ratei inflatiei. Banca Centrala stabileste un volum al creditelor acordate sistemului bancar.2.2. Instrumente monetare – adecvarea creditului 2. 70% in 70-75 la 30-50% in 82-85. constatand pe de o parte ca influenta creditarii scazuse puternic. Pe masura ce activitatea bancara s-a diversificat si procentul creditului in finantarea economiei s-a redus (de la aprox.

politica de abordare selectiva a creditelor prezinta o serie de inconveniente: cheltuieli sporite pentru stat in conditiile in care un obiectiv important este eliminarea inregistrarilor de deficite. a rentabilitatii afacerii de refinantare.Subventionarea indirecta creeaza de asemenea o cheltuiala pentru statele memebre. un dezacord atat theoretic cat si practice intre aceasta activitate si politica monetara globala. 1) 2) 3) 4) Regimul cursurilor de schimb Interventiile Bancii Centrale pe piata valutara Modificarea paritatii monedei nationale Ancorarea cursului de schimb 1) Banca Centrala are ca obiectiv stabilitatea monedei nationale fata de alte monede respectand reglementari monetare interne si angajamente internationale. Privita din aceasta perspectiva. Urmare a subventiei indirecte prin rescontare. In conditiile unui curs de schimb flotant pur. Politica valutara a Bancii Centrale. flotant. In practica foloseste 2 tipuri de regim al cursului de schimb: un curs de schimb flexibil sau senzitiv un curs de schimb fix Regimul de curs de schimb flexibil adoptat de Banca Centrala pentru moneda nationala permite acesteia sa intervina pe piata valutara fara a avea insa obligatia interventiei prin cumpararea sau vanzarea de moneda fara a exista o limita pentru cantitatea de moneda astfel tranzactionata in cazul cursului de schimb flexibil. crearea unei clase de privilegiati in conditiile permanentizarii acestui tip de politica si pastrarii pentru o perioada mai lunga de timp a acelorasi beneficiary de credite. Banca Centrala inregistreaza venituri mai mici cu profit mai mic la care plateste un impozit pe profit mai mic si astfel un aport mai scazut la realziarea veniturilor statului. mai mica decat cea directa deoarece este folosit mecanismul rescontului de catre Banca Centrala in relatie cu bancile sistemului. . incurajarea risipei din economie si a dezinteresului pentru performanta in conditiile accesului facil la moneda Bancii Centrale si neutilizarii drept criteriu principal in neacordarea creditelor. impur.

controlata. dezvoltarea economica echilibrata a tuturor membrilor. principalul effect urmarit este reducerea ratei inflatiei si stabilitatea monetara dublata de cresterea competitivitatii economiei respective. FMI si grupul bancii mondiale. Un alt exemplu de regim fix al cursului de schimb este sistemul monetar european pana in anul 1979. SME s-a constituit odata cu Tratatul de la Roma in 1957 (crearea CEE) si mai apoi datorita posibilitatii de cooperare monetara create de mecanismul “sarpelui monetar” in anii 7072 s-a adoptat printre altele masuri de politica monetara si regimul fix al cursurilor de schimb pentru moneda nationala a statelor membre SME. stabilirea acestuia realizandu-se in functie de cumpararea si vanzarea de valuta libere. Fiecare moneda nationala se raporteaza la un curs privat stabilit de sistem. Abandonarea regimului de curs de schimb fix la nivelul sistemului monetary international s-a produs odata cu adoptarea primelor masuri de reforma de catre Comitetul celor 20 in anul 1972 ca urmare a faptului ca s-au manifestat pregnant dezechilibre in functionarea SMI (probleme de convertibilitate. Exemplul clasic de regim al cursului de schimb fix este considerat cel institutionalizat odata cu crearea primului sistem monetar international la conferinta mondiala si financiara internationala desfasurata in anul 1944 – de la Bretton Woods in SUA. . Raportarea la dolarul American si stabilirea unei paritati oficiale pentru fiecare moneda a fost dublata si de posibilitatea fluctuarii acestora in raport de dolari in limita a +. Printre obiectivele stabilite la acea data. cooperarea in domeniul politicii monetare si de credit s-a numarat si adoptarea unui regim fix pentru cursurile de schimb intre statele membre ale SMI. Aceasta atasare sau ancorare a monedei nationale fata de un etalon international se realizeaza pentru a regla.25%. elimina sau atenua anumite deficiente inregistrate in procesul circulatiei monetare si circulatiei bunurilor si produselor (economiei reale).Banca Centrala nu intervine pe piata valutara. demonetizare a aurului) care au condus la prabusirea acesteia.1%. S-a trecut la regimul de flotare administrativa. Regimul de curs de schimb adoptat presupune ancorarea monedelor nationale ale statelor membre de o moneda puternica si folosita larg in tranzactiile. Cursul de schimb fix este stabilit de Banca Centrala pentru moneda nationala in raport de o moneda straina considerata puternica numita ancora sau in raport de un cos de monede considerat stabil. posibilitatea de fluctuatie in raport de cursul privat fiind de + 2. Practic. character asimetric in raport $/monede nationale. Cu aceasta ocazie s-au constituit 2 organisme financiare si monetare internationale cu statut de organisme specializate ONU. transferurile si platile internaitonale (dolarul American).

Variatia ratei dobanzii pe termen scurt conduce la intrari / iesiri de capital. Utilizand rezervele de schimb Banca Centrala urmareste sa corecteze. nivelul inflatiei si rata cresterii economice. Optiunea pentru regim flotant sau fix de curs de schimb este in raport de analiza costuri – beneficii si de mobilitatea factorilor de productie. consecintele fiind printre altele si in functie de sensul operatiunii. scaderea gradului de predictibilitate a cursului de schimb si cresterea gradului de volatilitate a acestuia. Banca Centrala are posibilitatea modificarii paritatii oficiale in raport cu obiectivele de politica monetara urmarite pentru perioada respectiva. Obiectivele urmarite sunt reducerea ratei inflatiei. modificarea paritatilor . realizarea cresterii economice durabile si pastrarea ratei dobanzii real pozitiva. sau urmareste aprecierea monedei nationale in cazul flotarii sau valorizarea acesteia in cazul cursului fix. sa ajusteze prin cumparare – vanzare de moneda. BANCA Centrala intervine pe piata valutara si cumpara moneda nationala distrugand astfel moneda Bancii Centrale si restrangand nivelul semnelor monetare aflate in circulatie. gradul de competitivitate (exporturi / importuri).impura. in schimb vanzarea presupune anumite constrangeri legate de gradul de indatorare si capacitatea de indatorare. cursul de schimb al monedei nationale in raport de celalte monede. 2) Interventiile Bancii Centrale pe piata valutara asupra cursului de schimb se realizeaza folosind instrumente si canale diverse. Pentru a contracara efectele iesirii de capital. iar in conditiile scaderii ratei dobanzii iesiri de capital sau cresteri mai lente ale intrarilor . din 1979. precum si de nivelul rezervei existente la un moment dat. Are in vedere atenuarea efectelor deprecierii monedei centrale ca urmare a flotarii libere a cursului sau a devalorizarii acestuia ca urmare a existentei unui curs fix. In conditiile majorarii nivelului de dobanda se inregistreaza pe termen scurt intrari de capital. In conditiile unui regim flotant de curs de schimb. datorita infiintarii unor organisme monetare specialziate (Institutul MOnetar European) s-a considerat posibil adoptarea unui regim flexibil de flotare a cursului de schimb pastrandu-se insa anumite limite de fluctuatie. Banca centrala in conditiile intrarilor de capital pe piata valutara urmareste sa contracareze efectul acestora asupra monedei nationale si procedeaza la vanzarea de moneda nationala si cumpararea de valute in scopul pastrarii cursului de schimb in raport cu valutele tranzactionate in limita care san u afecteze competitivitatea. Cumpararea de moneda nationala de Banca Centrala poate fi realziata fara a fi impusa o cantitate limita. cele mai cunoscute fiind rata dobanzii si rezervele de schimb. gradul de dezvoltare a actorilor din piata. gradul de deschidere a pietei financiare in sens larg. In Europa. mobilitatea capitalurilor. 3) Atunci cand constata ca paritatea monedei nationale in raport de o alta moneda nationala straina ancorata acesteia nu mai poate fi respectata.

corect si loial. in sensul ca este necesar sa existe o capacitate sporita a intreprinzatorului de a produce bunuri si servicii. rata cresterii economice si rata dobanzii constituie principale elemente fata de care Banca Centrala hotaraste modificarea paritatii monedei nationale in mod oficial (regim fix) sau prin mecanismele pietei libere (regim flexibil de flotare). iar pe de alta parte cresterea competivitatii datorita subevaluarii poate crea presiuni politice si economice asupra statului respectiv din partea statelor partenere la activitatile comerciale si financiare sau din partea comunitatilor internationale preocupate de existenta unui mediu concurential. Rata inflatiei. efectele benefice urmarite de Banca Centrala prin devalorizare / depreciere s-ar anula. iar in conditiile unui regim de curs de schimb fix la valorizarii sau devalorizarii monedei nationale. iar pe de alta parte la presiuni inflationiste mai mult sau mai putin puternice in economie.conduce la deprecierea sau aprecierea monedei nationale. cresterea volumului de exporturi si scaderea volumului importurilor. Aceasta masura adoptata de Banca Centrala trebuie sa fie in acorduri cu evenimentele petrecute in economia reala. . cum de asemenea este necesar ca volumul produselor interne sa creasca mai lent sau sa nu creasca in perioada imediat urmatoare devalorizarii / deprecierii monedei nationale. actiunea Bancii Centrale de modificare a paritatii monedei nationale este considerata de specialistii financiari indreptatita deoarece este cunoscut faptul ca 2 tari a caror moneda nationala stabileste cursul de schimb nu pot avea aceiasi evolutie din punct de vedere economic si financiar. In conditiile cresterii rapide si imediate a produselor interne. la o mai buna echilibrare a balantei de plati pe de o parte. CURS 7 4) Ancorarea cursului de schimb Ancorarea monedei noationale fata de o moneda straina. puternica (a unei tari cu o rata a inflatiei reduse) sau fata de un cos de monede considerat mai stabil constituie variante ale unui regim de curs de schimb FIX. Pe termen lung. cauzate de sporirea nivelului masei monetare si de cresterea cererii interne. Aprecierea / valorizarea se urmareste si adopta de Banca Centrala datorita pe de o parte faptului ca o moneda subevaluata creaza presiuni inflationiste si cresteri rapide ale cererii interne. Acest tip de politica monetara a cursului de schimb poate fi adoptat atunci cand se urmareste reducerea rapida si semnificativa a inflatiei si atingerea unui nivel al acestuia apropiat de cel al tarii fata de care s-a realizat ancorarea sau atasarea. Deprecierea / devalorizarea conduce printre altele la cresterea competitivitatii economiei.

Posibilitatile cele mai mici de a surmonta handicapul insuficientei cantitative de moneda. banca centrala pierde responsabilitatea conducerii politicii monetare si de credit o data cu infifintarea unui consiliu monetary si valutar pe de o parte. pentru banca centrala sunt imprumuturile FMI. banca centrala intervine si creste nivelul ratei dobanzii. Pentru a rezolva problemele din economie s-a decis infiintarea unui Consiliu Monetar responsabil cu emisiunea de moneda nationala in limita rezervelor valutare existente si monitor pentru ancorarea monedei nationale argentiniene la USD. cel putin pentru o anumita perioada a cresterii cererii de moneda nesustinuta de cele mai multe ori de politica monetara si de credit a bancii respective. intr-o perioada scurta de timp. obiectivul principal pentru aceasta actiune fiind asigurarea stabilitatii preturilor si reducerea corespunzatoare a ratei inflatiei. fapt care conduce la franarea dezvoltarii economice (restrangerea activitatii de creditare). Acest mecanism de ancorare conduce la crestrea costurilor economice deoarece reducerea brusca si putenrica a inflatiei provoaca. argentina a reusit sa se redreseze economic. Emisiunea de moneda. pietele financiar – . In mod normal. Oferta suplimentara de moneda presupune emisiunea de moneda a bancii centrale. Banca centrala si in general operatorii pietei valutare sunt obligate sa caute diferite alte forme de moneda (altele decat moneda bancii centrale) orientandu-se cu precadere catre piata externa. dupa cum s-a mentionat nu poate fi realizata decat in limita rezervelor de moneda straina (moneda fata de care s-a produs ancorarea). banca centrala ar trebui sa raspunda extracererii printr-o oferta suplimentara de moneda. Sunt insa si exemple care infirma aceasta conduita a politicii cursului de schimb. care a traversat in perioada ’85 – ’89 o perioada de puternic declin economic cu presiuni inflationiste deosebite asupra economiei si rate ale dobanzii deosebit de ridicate.In mod normal. In felul acesta. iar pentru operatorii pietei valutare.: Franta si Anglia au ancorat francul francez si GBP pentru o perioada scurta de timp la marca germana. Un exemplu clasic de ancorare a cursului de schimb cu infiintare de Consiliu Monetar este Argentina. pentru a se evita asemenea practica (de crestere a dobanzilor). atasarea fiind fata de moneda unui stat dezvoltat economic. atunci cand o moneda nationala se ancoreaza. Pe de alta parte acest tip de politica a cursului de schimb se realizeaza de tarile mai putin dezvoltate economic. sa inbunatateasca viteza de circulatie si rotatie a monedei sis a treaca de la o rata a inflatiei cu 4 cifre in 1989 la 4% inflatie in anul 1994. Pentru a temepera cererea.

Lituania a ancorat lita la $ American . banca centrala a obtinut un imprumut de la FMI de 5 miliarde $. fapt care i-a permis sa contracareze efectele negative determinate de functionarea mecanismului ancorarii si Consiliului Monetar.Estonia in 1998 a ancorat coroana estoniana la marca germana .Slovacia a ancorat moneda nationala la un cos de monede format din $ si marca germana – 1999 .Bulgaia in 1997 a ancorat moneda nationala leva la marca germana . dupa care ancorarea s-a facut fata de un cos de monede format din: EURO 55% si $ americani 45%. Avantajele trecerii la ancorarea cursului de schimb si infiintarea unui Consiliu Monetar pentru tarile cu economie in tranzitie mai putin dezvotlate sunt urmatoarele: reducerea ratei inflatiei stabilitatea monedei nationale crestrea credibilitatii autoritatii monetare si a increderii in moneda nationala echlibrarea balantei de plati si a soldului bugetar un mediu concurential si o capacitate crescuta a economieie de a reactiona la stimuli interni si externi Plecand de la aceste avantaje.a atasat forintz de un cos de monede: 70% marca germana si 30% $ americani .Ungaria – 1999. EXEMPLU: .1999.monetare internationale. nevoite sa realizeze ajustari macroeconomice si o stabilitate mai ridicata pentru moneda nationala au procedat la ancorarea acesteia fata de o moneda puternica straina sau un cos de monede.Polonia si-a atasat moneda (slotul) la un cos de monede considerat stabil cu posibilitatea fluctuarii in limitele a + /. tarile cu economie in tranzitie catre piata libera. .7% . In cazul mentionat (Argentina).

cu posibilitatea fluctuarii cursului in limita a +/.2.sistemul bancar specializat (modelul american si japonez) unde functioneaza banci strict specializate pentru anumite operatiuni. Pe de alta parte s-a constatat ca exista insa o legatura .25%.Incepand cu 1999 ancorarea s-a facut fata de cosul format din 70 % EURO si 30% $. In conditiile unei inflatii foarte ridicate este obligatorie infiintarea Consiliului Monetar pentru redresarea economica.sistemul bancar universal (modelul Europei Continentale). Se pot identifica 2 tipuri de sisteme bancare. Bancile Centrale – autoritati monetare supreme 1) organizarea si rolul bancii centrale 2) independenta bancii centrale.banci de rang secund universale si specializate Analiza modului de organizare a unei banci centrale releva faptul ca nu exista o structura optima sau o varianta pentru acesta. premise a eficientei politicii monetare 1) Aparitia bancii centrale s-a realizat fie prin constituirea ca banca centrala (Sist. Federal de reserve al SUA) la momentul la care s-a decis acest lucru. fie prin desprinderea din randul bancilor comericale (cazul majoritatii statelor lumii). Structurarea bancii centrale este in legatura directa cu tipul de sistem bancar existent. Decizia infiintarii unui Consiliu Monetar in care sa completeze actiunile desfasurarii la nivelul politici monetare si de credit si ancorarea monedei nationale are in vedere gradul de dificiltate economica la care statul respectiv a ajuns la un moment dat. . pentru anumite produse. tehnici. altfel spus o organziare pe 2 paliere: -o banca de prim rang (centrala) cu responsabilitatea emisiunii monetare si realizarea politicii monetare si de credit a statului respectiv . instrumente sau sectoare ale economiei Sistemele bancare contemporane se caracterizeaza prin two tier. unde functioneaza majoritar bancile comerciale care desfasoara o gama larga si diversa de operatiuni .

sistemul federal de reserve considerat banca centrala americana.stransa intre gradul de independenta al bancii centrale si indeplinirea obiectivelor acesteia in ceea ce priveste stabilitatea monedei. Politica de curs de schimb estein sarcina guvernului. banca centrala actionand numai pentru armonizarea obiectivelor de politica monetara. ca si membrii consiliului de conducere. politica cursului de schimb ramanand in sarcina guvernului. . capitalul social al acesteia fiind detinut de bancile comerciale memebre ale sistemului. atributiile si rolul bancilor centrale. In formula de organizare actuala functioneaza din anul 1913. CURS NR. banca centrala actioneaza pentru favorizarea “binelui public si prosperitatii nationale”. Banca Angliei este responsabila de executia politicii monetare si de credit. In SUA. reprezentanti ai departamentelor cheie ale bancilor. Pana in anul 1997 gradul de independenta fata de puterea executiva a fost relativ scazut. de catre seful statului pentru o perioada de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Mandatul acestora este de 14 ani. In formula de organizare acutala functioneaza din anul 1946 cu amendamentele adoptate in anul 1997 ce vizeaza o mai larga autonomie a acesteia. Consiliul de administratie al sistemului federal de rezerve (SFR) este compus din 7 guvernatori numiti din randul presedintilor bancilor federale de catre seful statului in accord cu senatul. supravegheaza si controleaza bancile universale si specializate. monitorizand ratele dobanzilor si de a supraveghea bancile federale membre ale sistemului. politica de credit si a cursului de schimb. Conform lui Bank of England Act. Guvernatorul bancii centrale este numit pentru o perioada de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului de ctare seful statului. Consiliul de conducere este format din 14 membri numiti pentru o perioada de 5 ani. 8 Exemple cu privire la modul de organizare. In componenta acestuia se regasesc si 3 membrii. Atributiile principale si rolul SFT este de a asigura stabilitatea sistemului bancar de a gestiona politica monetara si de credit. O mare parte din gestiunea politicii monetare si de credit era incredintata guvernului. beneficiaza de un mod de organizare mai descentralizat pornind si de la faptul ca fiecare dintre statele cecompun natiunea Americana are constituita o banca federala. In MAREA BRITANIE – banca centrala numita si banca Angliei a fost creata in anul 1694 – preluand efectiv controlul asupra emisiunii monetare in anul 1844. preturilor. Incepand cu 1997. Guvernul este numit.

banca centrala a japoniei beneficiaza de autonomie relativ scazuta. Se cunoaste faptul ca factorul politic. cresterea economica puternica si dinamica se regaseste at ape lista puterii executive cat si pe lista autoritatii monetare. Problema independentei bancii centrale este larg si indelung dezbatuta suscitand un interes deosebit pentru mediile economice si financiar – monetare. 2) Independenta Bancilor Centrale – premiza a eficientei politicii monetare. unul din partea Ministerului Finantelor. Realizarea obiectivului guvernamental al oricarei politici.d. Intrebarea esentiala este in ce masura obiectivele bancii centrale pot fi indeplinite in conditiile subordonarii acesteia fata de factorul politic.p. generale si specifice. Guvernatorul bancii centrale numit de govern pentru o perioada de 4 ani cu posibilitatea reinnoirii mandatului.In JAPONIA – Banca centrala – banca japoneza – este definita asa.v. Consiliul de amdinistratie este format din 8 membri numiti pentru o perioada de 5 ani de guvern si aprobati de Parlament. a veniturilor salariale etc. Pe de alta parte. In adoptarea deciziilor de politica monetara. guvernul leste responsabil de indeplinirea obiectivelor politicii fiscale. bugetare. ambii membrii ai consiliului de administratie a bancii centrale japoneze. decisional se consulta cu 2 viceguvernatori. d. coerenta politicilor macroeconomice reclama o actiune coordonata si focusata (concentrata) a factorilor responsabili. Este oare justificata independenta bancii centrale fata de puterea executiva. Aceste considerente pot conduce la idea ca o autonomie scazuta a bancii centrale fata de govern nu ar constitui un obstacol pentru realizarea obiectivelor economice si financiar monetare. Rolul principal al bancii centrale japoneze este acela de a supraveghea ca directivele primite de la Ministerul Finantelor sa fie aplicate. obiectivele prioritare ale acesteia constituind din aceasta perspective si prioritati ale guvernului sau factorului politic. politica cursului de schimb sip arte din politica de credite fiind in atributiile guvernului. Politica monetara si de credit este o componenta a setului de politici macroeconomice. avand in vedere obiectivele principale urmarite de aceasta? In mod logic. celalalt din partea Agentiei Nationale de Planificare. experienta economica si politica a demonstart ca guvernul este capabil sa sacrifice obiectivele pe termen lung si termen mediu pentru realizarea celor pe termen scurt prin . de statutul adoptat in anul 1942 care consfintea faptul ca gestiunea politicii monetare de credit valutare si a cursului de schimb se afla in subordinea a doua autoritati – banca centrala si ministerul de finante japonez.

iar pe de alta parte ca urmare a consolidarii in timp a democratiei. State dezvoltate precum Marea Britanie. Din aceasta perspectiva devin esential ca mandatul guvernatorului si al consiliului de administratie sa fie superior ciclului electoral numai astfel rata sacrificiului ar putea inregistra valori scazute care sa valideze eficienta politicii monetare si de credit adoptate. Modelul Bade – Parkin. construit in 1988. Criterii de independenta a Bancii Centrale fata de factorul politic. cu obiectivul clar si declarat de castigarea acestora. Masciandaro si Tabellini (GMT) conform acestui model criteriile de apreciere a independentei politice sunt urmatoarele: 1) daca guvernatorul bancii centrale este numit pentru o perioada mai mica sau mai mare de 5 ani . Japonia. modele si reprezentari care sa cuantifice nivelul sau gradul independentei bancii centrale fata de guvern. cresteri salariale si sacrificarea dezinflatiei cu consecinte economice grave pe termen mediu si termen lung. obiectiv neaflat pe agenda autoritatii monetare. implementate si communicate. Pe plan mondial trend-ul cu privire la relatia autoritate monetara – autoritate politica este de crestere a independentei primei fata de cea de-a doua. A fost in anul 1991 de Grilli. SUA isi permit astazi un grad de dependenta mai ridicat pe de o parte datorita cresterii economice sustenabile. De-alungul timpului au fost dezvoltate diverse scheme. Un exemplu ar constitui finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara in cazul dependentei autoritatii monetare de autoritatea politica.masuri populiste in special in pragul alegerilor. apreciaza independenta bancii centrale in functie de: 1) 2) guvernului daca banca centrala este autoritate monetara finala daca in componenta consiliului de administratie se regasesc membri oficiali ai 3) daca mai mult de jumatate din membrii consiliului de amdinistratie sunt independenti fata de guvern Un model considerat mai rafinat folosind indici de independenta incearca solutionarea problemei facand distinctia intre independenta politica si cea economica.

dobanda perceputa este dobanda pietei daca facilitatile de credit au character permanent sau temporar daca banca centrala intervine pe piata fiannciara pentru a achita datoria publica daca banca centrala este institutia care stabileste dobanda de refinantare 6) daca in statutul bancii centrale exista prevazut in mod expres obiectivul stabilitatii pretului Pentru a elucida problema independentei. diversi specialisti sau institutii monetare si de credit. valutara si a cursului de schimb este in exclusivitate de competenta bancii centrale 7) daca exista un cadru legal care sa solutioneze un eventual conflict intre banca centrala si guvern. de-a lungul timpului au procedat la calculul unor indicatori mai mult sau mai putin capabili sa releve nivelul de dependenta dintre cele 2 autoritati.2) 3) 4) 5) guvenului daca este numit de guvern sau de parlament daca consiliul de administratie are un mandat mai mic sau mai mare de 5 ani daca consiliul de administratie este numit de guvern sau parlament daca in componenta consiliului de administratie se gasesc membrii oficiali ai 6) daca politica monetara si de credit. . 8) Daca banca centrala este singura institutie desemnata sa supravegheze si sa controleze sistemul bancar Criteriile economice se refera la: 1) 2) 3) 4) 5) daca banca centrala acorda facilitati directe de creditare economiei daca pentru facilitatile de credit.

Dimpotriva. nu are sin u poate avea o actiune singulara.incearca sa determine gradul de dependenta considerand esentiala numirea conducerii autoritatii monetare. Rata de schimbare . NR. capabil sa guverneze natiunea. 9 Incadrarea si limitele politicii monetare 1) 2) Conceptul de sustenabilitate a politicii monetare Limitele politicii monetare 1) Elaborarea si ajustarea politicii monetare se realizeaza de catre Banca Centrala tinand seama de complexul de factori si instrumente cu actiune sistematica. parte componenta a setului de politici macroeconomice. Coeficientul vulnerabilitatii politicii monetare – este calculate pornind de la 4 elemente: schimbarea regimului politic schimbarea (alternanta) la putere a partidelor politice schimbarea guvernului in cadrul unui ciclu electoral schimbari in structura guvernului Rata sacrificiului – porneste de la idea ca gradul de independenta al bancii centrale se gaseste in acord. Politica monetara. CURS. corelalndu-se cu obiectivul de dezinflatie si se calculeaza aflandu-se in vedere iesirile de venit national divizate la dezinflatie pentru perioada de timp afectata obiectivului de dezinflatie stabilit de banca centrala. ea reprezinta o modalitate prin care statul ajusteaza si contracareaza efectele negative generate de comportmentul agentilor economici. Ea se inscrie atat din perspectiva proiectarii cat si din cea implementarii si comunicarii intr-un ansamblu corerent. Perioada de calcul a ratei de schimbare este de 1 an.Cei mai cunoscuti sunt rata de schimbare. coeficientul vulnerabilitatii politicii monetare si rata sacrificiului. . Politica monetara nu este considerate un pilon in jurul caruia sa graviteze celelalte politici economice.

Ea presupune agrearea unei perioade de timp a unui interval asupra caruia se actioneaza atat din interiorul procesului cat si din exteriorul acestuia. durabil si raspunde necesitatilor. Se poate deduce ca unul dintre aspectele esentiale ale sustenabilitatii politicii monetare il reprezinta integrarea perfecta a acesteia in complexul de politici macroeconomice care guverneaza o natiune. Sustenabilitatea unui process poate fi asumata in conditiile in care procesul respective este sanatos economic. Pornind de la aceastea. consitutie o necesitate pentru a pastra increderea in moneda si a asigura si mentine echilibrul monetar. Sustenabilitatea intr-o abordare teoretica nu poate fi privita ca expresie a unei stari de moment. de tranzactii). Asigurarea echilibrului monetar constituie o provocare continua pentru politica monetara. Constrangerile si oportunitatile create de functionarea economiei de piata obliga politica monetara sa fie flexibila. identificarea si utilizarea unor tehnici de diminuare. Flexibilitatea reprezinta o modalitate prin care politica monetara se poate plia si poate reactiona la succesele sau esecurile generate de actiunea celorlalte politici economice. Printre cerintele sustenabilitatii politicii monetare se numara stimularea obtinerii cresterii economice costituirea unor mecanisme de absorbtie a eventualelor socuri asimetrice. Din aceasta perspectiva dimensionarea ofertei in functie de cerere ai carei parametrii sunt dependenti de starea economiei. Plecand de la aceste considerente. Teoria economica precizeaza faptul ca echilibrul monetar este asigurat atunci cand oferta (expresia evolutiei masei monetare) este egala cererii (expresia valorica a vol.Datorita impulsului monetar transmis prin canale specifice. Asigurarea si mentinerea echilibrului monetar reprezinta un prim pas esential in definirea sustenabilitatii politicii monetare. Este esentiala alimentarea cu energie a procesului in sine si identificarea unui set minimal de invarianti ai procesului. poate fi construit plecand de la: . politica monetara poate beneficia de flexibilitate. un model de functionare sustenabila a elementelor ce compun politica monetara incadrata in complexul macroeconomic. atenuare sau eliminare a riscruilor cu care se confrunta universal monetar bancar. economia reala presupunand evolutii dinamice generate atat de factori interni si de factori externi. sustenabilitatea politicii monetare presupune perpetuarea pe TM si TL a stabilitatii echilibrului monetar obtinut pe TS in conditiile mentinerii unei anumite dinamici a economiei. conservand potentiabilitatile in idea evitarii “gropilor de potential”.

Instrumentele utilizate de politica monetara conduc in timp la aparitia unor probleme pentru a caror rezolvare autoritatea monetara este obligate sa: 1) sa aleaga si sa gestioneze in mod corect tinta monetara 2) sa aleaga sis a gestioneze ancorele nominale 3) sa identifice factorii externi de suport pentru sustenabilitate (politica fiscala) urmarind eficientizarea mix-ului de politici 4) sa abordeze un ssitem decisional multilevel etajat atasat unei conduite de politica monetara 5) sa urmareasca functionarea si performanta pietelor financiare vazute ca modalitati de transmitere a impulsurilor monetare si a socurilor asimetrice si atipice. ratele dobanzii. respectand regula simetriei socurilor si regulile economiei de piata. rezervele minime obligatorii operatiunilor de sterilizare a excesului de lichiditate.1) Stabilirea si aplicarea unui maxim de legaturi corelationale intre elementele sistemului de politici macroeconomice 2) Proiectarea. 4) Preferinta pentru obiective reprezentand evolutii moderate pe TM si TL. . rezervele internationale. cursul de schimb. implementarea si comunicarea eficienta a politicii monetare asumand o conduita a bancii centrale bazata pe interventii prudente 3) Identificarea si utilizarea unui set minimal de masuri monetare si bancare. trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu rata inflatiei. 10 . Instrumentarul utilizat pentru ca un astfel de model sa functioneze. 6) sa multiplice si sa accelereze activitatea in domeniul bancar utilizand creditul ca principal motor 7) sa identifice limitele de actiune a politicii monetare CURS NR. agregatele monetare etc. operatiunilor de open market.

Acestea sunt variabile.atat obstacolele de natura tehnica reprezentate aici de contradictiile dintre obiectivele fixate de autoritatile monetare cat si insuficienta flexibilitate a structurilor economice sunt de natura a limita efectele politicii monetare si in consecinta eficienta acesteia. Din aceasta perspectiva si din cauza gradului de incertitudine manifestat in sistemul economic a informatiilor incomplete primite de politica monetara pe termen scurt. credibila si de natura a combate rigiditatile economiei. reducerea volumului de investitii sau cresteri ale somajului. nu atat de importante prin ele insele. in cazul unei politici monetare restrictive se pot identifica pe termen scurt o seama de efecte negative cum ar fi. bancilor comerciale si agentilor economici rigiditatile institutionale si comportamentale conduc la manifestarea unor dezechilibre mai slabe sau mai puternice cu efect negativ asupra politicii monetare. in cadrul mix-ului de politici economice. contractarea activitatilor economice. Important este ca obiectivele intermediare stabilite sa urmeze trend-ul monetar si financiar inregistrat in sistem si sa se mentina neschimbate (conditie a sustenabilitatii politicii monetare) o perioada cat mai lunga de timp. De exemplu. este necesar ca autoritatea monetara sa identifice si sa stabileasca obiective intermediare. Avand in vedere relatia moneda – economie privita prin prisma comportamentului bancii centrale. sa adopte masuri sustenabile capabile sa mentina pe termen mediu si termen lung echilibrul castigat pe termen scurt.Limitele politicii monetare . Autoritatea monetara. aceste efecte dispar datorita in principal actiunii coordinate si coerente a politicii monetare. Credibilitatea autoritatii monetare este apreciata si in functie de mentinerea acelorasi obiective pentru perioade lungi de timp. Indiferent de tipul abordat politica monetara trebuie sa fie ferma. Eficienta actiunilor autoritatii monetare depinde de flexibilitatea politicii monetare adoptate si implementate de capacitatea acesteia de a asigura pe termen mediu si termen lung stabilitatea echilibrului castigat pe termen scurt in conditii de cunoastere a limitelor acesteia si de incadrare perfecta in complexul de politici macroeconomici (functionare . Pe termen mediu si termen lung insa. sa influenteze pozitiv concurenta in sistem. utilizand instrumente specifice trebuie sa corecteze comportamentul agentilor economici. insa cu influenta puternica asupra realizarii obiectivelor finale stabilite de politica monetara.

INTEGRAREA MONETARA EUROPEANA 1) 2) 3) Evolutii monetare europene Functiile si operatiunile bancilor centrale nationale ale statelor membre Banca Centrala Europeana si sistemul european al bancilor. II pilon – a fost reprezentat de Fondul European de Cooperare Monetara organism de compensare multilaterala intre statele membre prin acordarea de credite pe termen scurt. a continuat incepand cu anul 1979. 1) Tratatul de la Roma incheiat in 1957 a consfiintit crearea Comunitatii Economice Europene. Integrarea in domeniul monetary a demarat in 1972 odata cu infiintarea “Sarpelui Monetar”. baza de referinta pentru operatiunile de credit si schimb si instrument de reglare a soldurilor debitoare si creditoare intre autoritatile monetare.eficienta a mix-ului de politician monetara si fiscala in sensul capacitatii politicii fiscale de a se constitui intr-un absorbent al socurilor asimetrice si atipice). I pilon – este reprezentat de raportarea monedelor nationale ale statelor membre la o moneda “cos – compozita” numita ECU in sensul stabilirii unui curs privat intre acestea si ECU cu posibilitate de fluctuatie in limita +/-2. baza de calcul a paritatii celorlalte monede.25%. datorita creerii Sistemului Monetar European si sa finalizat cu introducerea monedei unice EURO incepand cu 1 ianuarie 1999. Mecanismul Sarpelui Monetar a fost considerat ca ineficient din perspectiva mentinerii stabilitatii sistemului monetar european si a fost inlocuit incepand cu anul 1979 cu un mecanism monetar bazat pe 2 piloni. Atunci cand cursul de schimb al unei monede nationale75 % din ecartul maxim autorizat se intervenea pentru mentinerea acesteia in limitele mentionate prin cumpararea sau vanzarea de valuta. . Moneda ECU a beneficiat de multiple utilizari: moneda efectiva. Prezentarea raportului DELLORS in anul 1988 a reprezentat un moment decisive care a condus la semnarea in 1992 a acordului sau Tratatului de la Maastricht accord intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Mecanismul economic creat a necesitat ulterior o coordonare a activitatilor monetare.

iar celalalt destinat uniunii economice si monetare.5 % rata medie a dobanzii inregistrata in primele 3 state cu rata inflatiei cea mai mica. iar deficitul public o valoare mai mare de 3 % din PIB. Obiectivele stabilite pentru noua constructie UEM au fost de natura sa conduca la introducerea monedei unice EURO incepand cu 1 ianuarie 1999 in calitate de moneda scripturala. Criteriile de convergenta nominala necesare pentru a accede in UEM sunt: a) rata inflatiei nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1. indiferent de caracterul mai mult sau mai putin centralizat al activitatii unei banci centrale functiile indeplinite de aceasta se refera la: . b) Rata dobanzii la titlurile de stat nu trebyuie sa depaseasca cu mai mult de 2.Tratatul de Maastricht a introdus o noua denumire pentru constructia europeana si anume UE care a cuprins comunitatea economica europeana.5 % rata medie a inflatiei din primele 3 state cu rata inflatiei cea mai mica. A fost introdusa o noua dobanda de referinta EUROLIBOR. cooperarea in materie de politica interna si justitie si colaborarea in domeniul politicii externe si de securitate. iar de la 1 iulie 2002 in calitate de moneda efectiva legala pentru 11 din cele 15 state membre ale UE.15 % fata de un curs privat pentru minim 2 ani (mecanismul ratelor de schimb).17 USD. La inceputul anului 1998 au fost alese 11 state cele care indeplineau criteriile de convergenta nominala si reala la nivelul anului 1997. Paritatea dintre EURO si USD a fost stabilita la 1. c) Cursul de shcimb al monedei nationale in raport cu EURO trebuie sa se mentina stabil in limita +/. Tratatul a fost impartit in 2 capitole: un capitol destinat realizarii unei uniuni politice.functiile si operatiunile bancilor centrale. d) Datoria publica nu trebuie sa inregistreze o valoare mai ridicata de 60 % din PIB. Bancile Centrale Nationale .

In acelasi timp. banca centrala imprumuta bancile comerciale (emisiune de moneda centrala) contra efecte comerciale. b) Banca Centrala detine conturile statului si realizeaza pentru stat emisiunea de titluri constituindu-se intr-un casier si consilier al acestuia. . moneda a bancii centrale este aceea create prin mecanismul refinantarii si rescontarii. a) Banca centrala este abilitata sa realizeze emisiunea monetara sis a puna in circulatie asa numita moneda de prim rang sau moneda Bancii Centrale. c) Functia numeste 3 activitati correlate intre ele si anume: c1) – detine conturile bancilor comerciale prin care acestea realzieaza compensarile si viramentele c2) – imprumuta bancile comerciale contra taxei de rescont prin refinantare si rescontare .a) functia de emisiune monetara b) functia de banca a statului. Creatia monetara a Bancii centrale se exprima prin agregatul monetar numit baza monetara compus din numerar banknote si piese metalice) si rezervele minime obligatorii detinute de bancile comerciale la banca centrala. imprumutului bancii comerciale returneaza moneda bancii centrale care astfel se distruge. a administratiei publice si a serviciilor publice c) functia de banca a bancilor d) functia prudentiala si de supraveghere e) functia de centru valutar si de administrare a rezervei valutare.mom. titluri de valoare si plati unei taxe numita – taxa de rescont. In urma functionarii acestui mecanism. ramb.

c4) – banca centrala exercita datorita autoritatii cu care este investita controlul asupra bancilor comerciale urmarind sa asigure securitatea depozitelor bancare si prevenirea falimentelor – stabilitatea sistemului bancar. c6) banca centrala realizeaza schimbul de moneda nationala in devize la concurenta sau impreuna cu bancile comerciale si urmareste mentinerea stabila a cursului de schimb in limitele prevazute de mecanismul de schimb respectiv (RM 2). C8) detine si administreaza rezerva oficiala. rata rezervelor minime obligatorii). OPERATIUNILE BANCII CENTRALE Active si pasive – private prin prisma bilantului contabil Cele mai importante active: acordarea de credite decontarile inter si intrabancare cumpararile si vanzarile de aur si devize Cele pasive: emisiunea monetara . c5) supravegherea prudentiala a sistemului bancar utilizand indicatori specifici (raportul european de solvabilitate. Cele mai importante actiuni in acest sens sunt legate de autorizarea fucntionarii bancilor centrale. crearea si transformarea acestora. coeficientul de adecvare a capitalului. diversificarea si divizarea riscurilor aferente functionarii bancilor comerciale. interventii care constituie un reper pentru sistemul de dobanzi practicat intre bancile comerciale si agentii economici.c3) – intervine pe piata monetara in calitate de jucator si concurent pentru bancile comerciale. C7) banca centrala primeste imprumuturi externe de la organisme financiare si bancare internationale si imprumuta la randul ei FMI sau banca mondiala in cadrul acordurilor de cooperare monetara internationala.

- formarea capitalului propriu atragerea resurselor BCE – infiintata in 1999. implementarea si comunicarea politicii monetare. iar pe de alta parte deoarece deciziile cu privire la politica monetara asumate de banca centrala au nevoie de un suport de informatii financiar – monetare cat mai complet. cat mai ridicat de investitori. c) Principiul unificarii pietelor financiare si monetare si practicarii aceleiasi rate a dobanzii pe termen scurt. urmarindu-se eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare bilaterala in conditiile de rata a dobanzii avantajoasa si de deschidere a pietei financiare pentru un nr. b) Accesului tuturor solicitantilor in mod egal la moneda bancii centrale. drept obiectiv – asigurarea stabilitatii preturilor in Uniunea Europeana. Acest tip de colaborare se realizeaza pe de o parte datorita faptului ca instrumentele monetare devin operabile prin fucntionarea sistemelor bancare. Cele mai importante directii de actiune in acest sens sunt: adoptarea si implementarea politicii monetare in UE detinerea si administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre supravegherea prudentiala a sistemului monetary bancar asigurarea unui sistem de plati eficient in cadrul UE autorizarea emisiunii de moneda in UE. Principiile in baza carora BCE actioneaza sunt: a) principiul descentralizarii – care considera important rolul fiecarei banci centrale nationale in adoptarea. . iar pe de alta parte dobandirea unei autoritati cat mai puternice. Pentru indeplinirea obiectivelor fixate BCE colaboreaza cu bancile centrale nationale urmarind pe de o parte asigurarea unui grad cat mai ridicat de independenta pentru acestea.

urmand sa o mentina probabil. chiar tari cu economie de piata functionala (Marea Britanie. nematurizata complet. Noua Zeelanda) in tari cu economie in curs de dezvoltare (brazilia. 11 . Pentru un stat cu o economie emergenta. Romania isi propune ca la finalul anului 2007 sa inregistreze: . pana la intrarea mecanismelor ratelor de schimb II. Romania a trecut la o strategie de tintire a agregatelor monetare.Strategii monetare . De exemplu.CURS NR. Chile) precum si in state cu economie de tranzitie emergenta (Polonia – Cehia). Romania va urmari probabil sa adopte o strategie heterodoxam renuntand la cele 2 strategii mentionate. la o strategie de tintire directa a inflatiei incepand u anul 2005. Avand drept obiectiv integrarea in structurile europene. moment care va determina si adoptarea unei startegii de tintire a cursului de schimb in paralel cu tintirea directa a inflatiei pana la momentul adoptarii monedei unice EURO.Unele consideratii cu privire la tintele si ancorele monetare STRATEGII MONETARE startegia de tintire ainflatiei strategia de tintire a cursului de schimb strategia de tintire a agregatelor monetare strategia heterodoxa In ultimii ani atentia bancilor centrale a fost deplasata dela evolutia agregatelor monetare la tintirea directa a inflatiei eliminandu-se astfel obiectivele intermediare si urmarindu-se mentinerea ratei inflatiei la un nivel acceptabil pentru politica monetara. strategia de tintire directa a inflatiei impune exigenta sporite atat in plan economic al politicilor economice cat si ceea ce priveste domeniul financiar monetar. Acest mod de abordare a condus la obtinerea unor rezultate remarcabile. Urmand exemplul BCE si o data intrata in zona EURO. inflatia devenind tinta finala si nemijlocita a politicii monetare.

Banca Centrala trebuie sa porneasca de la acel nivel susceptibil. tintindu-se industriile prelucratoare.1 – un nivel al ratei inflatiei de aproximativ 3% 2 – o crestere anuala a PIB-ului – 5% 3 – o intarire a competitivitatii interne si externe si o remonetizare a economiei nationale 4 – o crestere a serviciilor intr-un sistem superior cresterii PIB 5 – o crestere a productiei industriale – 5 % anual. . redus de clauze de exonerare Cresterea independentei politice si economice a Bancii Centrale e) Capacitatea de a obtine in timp util informatii si date cat mai complete cu privire la evolutia principalilor indicatori macroeconomici si a oricarei variabile descriptive in legatura cu procesul in cauza. cresterea competitivitatii) si a celor specifice (rata dobanzii). b) Transparenta si credibilitate. Pentru realizarea acestor obiective este necesar sa se adopte in domeniul monetar strategiile mentionate in paralel cu intarirea capacitatii institutionale si armonizarea completa a legislatiei bancare romanesti cu cea a UE. sa desconspire anumite paternuri de manifestare a factorilor si elementelor relevanti fata de startegia adoptata. aceasta ar trebui sa cuprinda cateva elemente definitorii: a) asumarea neechivoca a angajamentului fata de obiectivul principal (tinta propusa) si plasarea in plan secundar a obiectivelor traditionale (reducerea somajului. Oricare strategie monetara ar fi elaborata si implementata de catre o banca centrala. Aceste obiective urmaresc pe fond o reducere a decalajului economic si al nivelului de trai existent fata de UE. comunicarea permanenta a deciziilor adoptate de BC catre publicul larg c) d) Cresterea raspunderii BC dovedita practic printr-un nr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->