UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

ROŞCA DUMITRU

TRELEA GRIGORE

POLITICA MONETARA IN REPUBLICA MOLDOVA

LUCRUL INDIVIDUAL

Conducator Ştiinţific:

Hamuraru Maria, dr.conf.universitar

CHIŞINĂU-2018
 Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………………… 4p

Capitolul 1. Analiza politicii economice ………………………………………. 5p

1.1 Definirea Politicii;

1.2 Scopul Politicii;
1.3 Instrumentele (pirghiile) Politicii;
1.4 Mecanismele (institutiile,organele publice);
1.5 Efectele de transmisie a politicii.

Capitolul 2. Perspectivele politicii economice ……………………………………………13p

Concluzii si recomandari………………………………………………………………18

Bibliografie…………………………………………………………………………….19

2
Actualitatea și importanţa.
Politica monetara reprezinta unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul
careia se actioneaza asupra cererii si ofertei de moneda dineconomie. Importanta politicii
monetare rezulta din obiectivul fundamental al acesteia, respectiv stabilitatea preturilor, la care
se adauga limitarea inflatiei simentinerea valorii interne si externe a monedei. Responsabilitatea
indeplinirii acestor obiective revine bancii centrale, care detine monopolul in
formularea sitranspunerea in practica a obiectivelor politicii monetare.

Scopul cercetarii : este evaluarea politicii monetare a Republicii Moldova la etapa actual
precum si depistarea efectelor ce se vor produce in urma aplicarii acesteea

Obiectivele:

-definirea conceptului si esenta poticii monetare;

-stabilirea instrumentelor si obiectivelor politicii monetare aplicate de Republica Moldova

-depistarea mecanismelor de transmisie folosite de Banca Centrala pentru eficientizarea politici

monetare

-cercetarea politicii monetare a Bancii Nationale pe termen mediu si scurt

-analiza diferitoe tipuri de politici monetare aplicate pe plan international

-stabilirea scopului politicii monetare.

-care sunt costurile de aplicare.

-indentificarea efectelor de trasmisie a politicii.

Metodologia de cercetare: Metodele folosite pentru cercetarea subiectului sunt:metoda

istoriei,metoda comparative în spațiu si timp,metoda deducției,metodă analizei.

Obiectul cercetării: il reprezinta política monetara cercetat sub aspectul teorético-

metodologic,in baza exemplului Republica Moldova

Structura lucrării: Lucrarea constă din Introducere, 2 subiecte si Concluzie .

1. Subiectul I-consta in analiza politici monetare ;

2. Subiectul II-consta in perspectivele politici monetare

Cuvintele-cheie: Politica monetara, BNM , operatiuni, piata , economie , sistema

financiar,mecanism,rezerve.

3
 Introducere
Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare influențează
asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și
alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii
economice (de stimulare a activității economice, ocupare a forței de muncă, stabilitate a
prețurilor etc.)
Evoluția politicii monetare este determinată de evoluția sistemului monetar și de evoluția
gândirii economice.
Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la luarea deciziilor
de batere a monedei metalice și de emitere a banilor de hârtie. Crearea primelor bănci centrale
(bănci cu drept de emisie monetară) a fost influențată de ideea menținerii parității bancnotelor în
raport cu metalul prețios și în raport cu bancnotele altor state. Respectiv, obiectivul politicii
monetare a fost menținerea etalonului aur.
Împreună cu conștientizarea ciclicității în activitatea economică (sfârșitul sec. XIX –
începutul sec. XX) s-a modificat și obiectivul politicii monetare, incluzând și supravegherea
stabilității sistemului financiar. Crizele și panicile bancare au impus băncilor centrale rolul de
„împrumutător de ultima instanță” și au demonstrat rolul ratei dobânzii în stimularea creditului
bancar.
În anii 1980 mai mulți economiști au început să pledeze pentru independența băncilor
centrale de celelalte organe de stat
În temeiul art.4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul fundamental
este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie în care creşterea preţurilor este suficient de
redusă şi stabilă, astfel încât să nu influenţeze deciziile economice ale societăţii.
În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că stabilitatea preţurilor poate fi
cantitativ definită prin rata inflaţiei evaluată prin indicele preţurilor de consum publicat lunar de
Biroul Naţional de Statistică, dat fiind faptul că:
1. publicul larg este informat privind indicele respectiv şi mai puţin despre alţi indici de
măsurare a inflaţiei,
2. datele privind indicele preţurilor de consum sunt disponibile în timp util,
3. nu sunt supuse revizuirilor,
4. nu în ultimul rând, este respectat principiul de separare a intereselor dintre instituţia care
colectează şi calculează indicele respectiv şi instituţia care are ca obiectiv ţintirea ratei
inflaţiei.
Pe lângă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor care este obiectivul fundamental al
politicii monetare, BNM are şi alte obiective macroeconomicesecundare, inclusiv promovarea şi
menţinerea a unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijinirea politicii economice
generale a statului. Aceste obiective sunt urmărite în măsura în care ele nu afectează atingerea
obiectivului fundamental al BNM.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a
Moldovei consideră menţinerea inflaţiei (măsurate prin indicele preţurilor de consum) în marime
de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale nivelul optim pentru
creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.

4
 Subiectul I

1.1 Definirea politicii.

În temeiul Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei, obiectivul

principal al Băncii Naţionale a Moldovei este de a realiza şi a menţine stabilitatea monedei
naţionale princrearea condiţiilor pe pieţele monetară, de credit şi valutară, bazate pe principiile
funcţionării economieide piaţă. Pentru atingerea acestui obiectiv Banca Naţională a Moldovei
elaborează şi promovează política monetară şi valutară, orientată spre asigurarea stabilităţii
preţurilor şi, ca rezultat, reducerea nivelului inflaţiei.

Politica monetara in Republica Moldova consta in elaborarea şi aprobarea unor decizii privind
rata de baza , inflaia anuala ,normarezervelor obligatorii, stabilirea preturilor , prognoza inflatii
etc. De aceasta politicii monetare este responsabilitatea Consiliului de administraţie al BNM,
care adoptă aceste decizii .

Deciziile de politică monetară ale Consiliului de administraţie vor fi fundamentate de

următoarele elemente cheie: proiecţia inflaţiei şi economiei naţionale bazată pe modele
cantitative, prognoza preţurilor administrate şi factorilor determinanţi ai inflaţiei, conjunctura
economică internaţională şi analiza condiţiilor monetare reale, inclusiv a ratelor dobânzilor şi
agregatelor monetare, analiza pieţelor monetară, valutară, a creditelor şi depozitelor, precum şi
de alte elemente care pot avea repercusiuni asupra procesului inflaţionist.

Obiectivele politicii monetare pe care le urmaresec bancile centrale precum ar fii Banca
Nationala a Moldovei (BNM) in Republica Moldova sunt :

 creșterea economică durabilă

 ocuparea deplină a forței de muncă
 stabilitatea prețurilor
 stabilitatea ratelor dobânzii
 stabilitatea externă (stabilitatea cursurilor de schimb valutar și sustenabilitatea balanței de
plăți)
 stabilitatea sistemului financiar și alocarea optimă a fondurilor (resurselor) financiare.

Banca centrală nu poate să urmărească toate aceste obiective concomitent .

Aceste obiective sunt realízate cu ajutorul implimentarii a instrumentelor monetara care asigura
stabilitatea politicii monetare.

Instrumentele monetare cu ajutorul carora se realizeaza aceste obiective sunt :

 Facilitățile permanente
 Operaţiuni de piaţă monetară
 Rezervele obligatorii
 Rata de bază pe termen lung
 Operaţiunile pe piaţa valutară
 Ratele dobânzilor
5
1.2 Scopul politici monetare propus de BNM.
Scopul fundamental .
În conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei scopul fundamental al Băncii
Naţionale a Moldovei este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără prejudicierea
obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat
pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului. Totodată Banca Naţională a
Moldovei prin conlucrare cu Guvernul Republicii Moldova stabileşte şi promovează política
monetară şi valutară ca parte componentă a politicii economice unice a statului. În anul 2017
politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei va fi orientată spre atingerea
obiectivului său fundamental – scopul final fiind crearea temeliei pentru atingerea stabilităţii
macroeconomice.

Alte scopuri propuse de catre banca centrala (BNM) sunt :

Rata adecvata a schimbului valutar - Conceptul de bază folosit pentru a clarifica ratele de
schimb este paritatea puterii de cumpărare, PPC (paritatea puterii de cumpărare - PPC), pentru
formularea căruia se aplică de regulă așa-numita lege a unui preț: prețul mărfurilor dintr-o țară
trebuie să fie egal cu prețul bunurilor dintr-o altă țară; și întrucât aceste prețuri sunt exprimate în
diferite valute, acest raport de prețuri determină cursul de schimb al unei monede pentru
altul.Astfel BNM analizeaza piata monetara si stabileste o rata adecvata a schimbului valutar pe
teritoriul Republii Moldova.

Rată înaltă a creşterii economice- Urmărind stabilitatea preţurilor, politica monetară

diminuează incertitudinea din economie şi contribuie la o alocare eficiente a resurselor
Cum ar fi:

 Facilitează formularea de planuri de afaceri/investiţii pe termen lung

 Îmbunătăţeşte funcţionarea piețelor, potenţând rolul de semnal al modificărilor de preţ
 Descurajează activităţile speculative
 Elimină efectele redistribuţionale nedorite (inflaţia neanticipată)
 Facilitează formarea resurselor pentru investiţii (economisire)şi antrenarea acestora în
activităţi productive

6
1.3 Instrumentele politicii monetare

Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Națională le are la dispoziţie

conform reglementărilor în vigoare sunt: operaţiunile de piaţă monetară, operaţiunile pe piaţa
valutară, facilităţile permanente și rezervele obligatorii.

Facilitățile permanente

Banca Naţională a Moldovei pune la dispoziţia băncilor licenţiate două facilităţi permanente:

 facilitatea de depozit overnight;

 facilitatea de credit overnight.

Facilităţile permanente acordate de BNM băncilor au drept scop sterilizarea şi, respectiv,
furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (cu scadenţa overnight) şi micşorarea fluctuaţiilor
ratelor dobînzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară interbancară, prin coridorul stabilit de
BNM la ratele dobînzilor aferente celor două facilităţi. Băncile licenţiate pot accesa din proprie
iniţiativă cele două facilităţi permanente oferite de BNM:

facilitatea de depozit, care permite băncii plasarea la BNM a unui depozit overnight (cu scadenţa
peste noapte), cu o rată de dobândă predeterminată (rata dobînzii la facilitatea de depozit
reprezintă, de regulă, pragul ratei dobînzii overnight pe piaţa monetară interbancară);

Facilitatea de creditare, care permite băncii obţinerea de la BNM a unui credit overnight (cu
scadenţa peste noapte), pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfîrşitul zilei
operaţionale, precum şi în scopul completării lichidităţilor, în baza gajului valorilor mobiliare
amanetate la BNM, cu o rată a dobînzii prestabilită (această rată de dobîndă constituie, de regulă,
un plafon al ratei dobinzi

Operaţiuni de piaţă monetară

Operaţiunile de piaţă monetară (operaţiuni de piaţă deschisă) reprezintă cel mai important
instrument de politică monetară al BNM. Acestea se realizează la iniţiativa BNM, având funcţia
de gestionare a condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi influenţarea ratelor de dobândă pe
termen scurt pe piaţa monetară interbancară. Operaţiunile de piaţă monetară pot fi derulate prin
licitaţii anunţate anticipat sau prin negocieri directe. Potrivit reglementărilor în vigoare,
principalele categorii de operaţiuni de piaţă monetară aflate la dispoziţia BNM sunt:

• operaţiuni REPO - operaţiuni reversibile, destinate injectării/absorbţiei de lichidităţi, în cadrul

cărora BNM cumpără/vinde de la bănci/băncilor valori mobiliare de stat, cu angajamentul
băncilor/BNM de a răscumpăra VMS respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data
tranzacţiei;

• emitere de certificate ale BNM - operaţiuni destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora
BNM vinde băncilor instrumente negociabile de datorie ale BNM;

• atragere de depozite - operaţiuni destinate absorbţiei de lichiditate, în cadrul cărora BNM atrage
depozite de la bănci cu scadenţa prestabilită;

7
• vânzări/cumpărări de VMS - operaţiuni destinate absorbţiei/injectării de lichiditate, în cadrul
cărora BNM vinde/cumpără VMS, transferul proprietăţii asupra acestora de la vânzător la
cumpărător fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plată".

În condiţiile excesului structural de lichiditate în sectorul bancar al Moldovei, BNM în prezent

vinde săptămânal Certificatele BNM pe termen de 14 zile în scopul absorbţiei de lichiditate.
Totodată, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de creditare de către bănci a economiei naţionale
BNM anunţă operaţiuni destinate livrării de lichiditate. Aceste operaţiuni se desfăşoară sub
formă de operaţiuni repo la rată fixă pe termen de 14 zile.

Rezervele obligatorii

În temeiul art.17 din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a
Moldovei, Banca Națională a Moldovei (BNM) stabilește cerințele de menținere a rezervelor
obligatorii (RO).

Rezervele obligatorii sunt disponibilități ale băncilor, în lei moldovenești și în valută, păstrate în
conturi la BNM.

RO reprezintă un instrument auxiliar al politicii monetare, având drept scop restrângerea

excesului de lichiditate și, respectiv, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor interbancare ale
dobânzilor. Rolul major al RO în valută este de a preveni creșterea excesivă a creditului în
valută.

Principalele caracteristici ale regimului RO stabilit de către BNM:

 În perioada de observare[1] a mijloacelor atrase se determină soldul RO, care urmează a

fi menținut în perioada de aplicare[1] a acestora. Ambele perioade durează câte 1 lună:
perioada de observare - de la data de 16 a lunii precedente până la data de 15 a lunii
curente și, respectiv, perioada de aplicare a RO începe la data de 16 a lunii curente și se
sfârșește la data de 15 a lunii următoare.
 Baza de calcul a RO se determină ca medie zilnică, pe perioada de observare, a soldurilor
conturilor din clasa II „Obligațiuni” din bilanțurile băncilor (cu excepția mijloacelor
proprii, a pasivelor interbancare, inclusiv în raport cu BNM), separat în lei și în valută.
 Se aplică norme distincte ale RO, în funcție de scadența elementului de pasiv inclus în
baza de calcul. Respectiv, pentru elementele de pasiv cu scadența mai mică de 2 ani se
aplică norma rezervelor obligatorii stabilită de Comitetul executiv în cadrul ședințelor de
politică monetară. Pentru elementele de pasiv incluse în baza de calcul cu scadența mai
mare de 2 ani se aplică o normă a RO de 0%.
 RO în lei moldovenești se mențin în conturile Loro la BNM, fiind constituite ca sold
mediu al disponibilităților băncilor pe parcursul perioadei de aplicare.RO în valută se
mențin doar în dolari SUA și în euro, care se transferă de către bănci, în volumul necesar,
pe conturile BNM deschise în străinătate, în decurs de 5 zile odată cu începutul perioadei
noi de aplicare a RO. Astfel, spre deosebire de RO în lei moldovenești, ale căror sold
poate să varieze pe parcursul perioadei de aplicare, soldul rezervelor obligatorii în valută
nu se modifică.
 BNM plătește băncilor o dobândă la cota din rezervele obligatorii ce depășește 5% din
pasivele în baza cărora acestea se constituie. RO în lei moldovenești și în valută se
8
 remunerează la rate distincte, aplicând pentru rezervele în lei rata la depozitele overnight
a BNM, iar pentru rezervele obligatorii în valută - rata medie ponderată la depozitele la
vedere cu dobândă atrase de sectorul bancar în valută în luna pentru care se remunerează.

Rata de bază pe termen lung

În luna februarie 2018, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis să
sisteze calculul ratei de bază pe termen lung, luând în considerare rambursarea de către băncile
licențiate a creditelor acordate de BNM la această rată în perioada 1992-2000 pentru construcția
caselor cooperatiste de locuit (CCL). În acest sens, Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.
22 din 7 februarie 2018 „Cu privire la abrogarea Hotărârii Consiliului de administrație al BNM
privind modul de stabilire a ratei de bază a Băncii Naționale a Moldovei la creditele pe termen
lung” a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.48-57 din 16 februarie
2018.Până la intrarea în vigoare a acesteia, potrivit Hotărârii Consiliului de administrație al
BNM nr. 14 din 25 ianuarie 2001 „Privind modul de stabilire a ratei de bază a Băncii Naționale a
Moldovei la creditele pe termen lung”, acest indicator se determina luând în calcul nivelul mediu
al inflației pe parcursul a 5 ani precedenți, diminuat sau majorat cu o marjă, în funcție de
așteptările inflaționiste.

Ratele dobânzilor
Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică
monetară pe termen scurt. Facilitatea de depozit şi facilitatea de creditare se înscriu într-un
coridor simetric de ±3 puncte procentuale faţă de rata de bază.
Politica ratelor la instrumentele de reglementare monetară se elaborează și promovează în funcție
de conjunctura pieţelor monetară şi valutară, analiza situaţiei în economia naţională, dinamica
proceselor inflaţioniste şi aşteptările prognozate ale indicatorilor macroeconomici. La
promovarea politicii ratelor, BNM utilizează metoda „coridorului”, cea mai înaltă rată fiind
stabilită pentru facilitatea de creditarea, iar cea mai joasă pentru facilitatea de depozit. Rata de
bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară
pe termen scurt.

Operaţiunile pe piaţa valutară

Operaţiunile pe piaţa valutară sunt intervenţiile valutare, ce se derulează în strictă conformitate
cu obiectivele politicii valutare. Banca Naţională utilizează în calitate de instrumente ale
intervenţiilor valutare atât operaţiunile directe (cumpărări sau vânzări la vedere de valută contra
lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, cât şi operaţiunile de ajustare (swap-uri
valutare), care sunt instrumente reversibile şi nu influenţează masa monetară pe termen lung.

Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară (intervenţiile valutare) se desfăşoară în

strictă conformitate cu obiectivele politicii monetare şi valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Operaţiunile sînt reflectate la data încheierii tranzacţiei. Echivalentul în dolari SUA este calculat
utilizînd cursurile medii lunare ale leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi valuta străină
respectivă.

9
1.4 Banca Ntionala a Moldovei(BNM) principalul mecanism.
Principalul si unicul mecanis a politici monetare in Republica Moldova este Banca Nationala a
Moldovei (BNM) in conformitate cu prevederile Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei
nr.548–XIII din 21 iulie 1995, Banca Naţională a Moldovei (în continuare BNM) este banca
centrală a Republicii Moldova, este persoană juridică publică autonomă care stabileşte şi
promovează politica monetară.

Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a
Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir de
măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai important pas în
acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul
moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste.
Astfel s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor 90. Pâna la introducerea
monedei naționale, pe teritoriul Republicii Moldova au circulat rublele sovietice și cupoanele
moldovenești.

Banca Națională a Moldovei are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova și
de a retrage din circulație bancnote și monede ca mijloc de plata. De asemenea, Banca Națională
are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote și monede
comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic. Prima emisiune numismatică a avut loc
în 1996, odată cu punerea în circulație a monedei comemorative dedicate aniversării a 5-ea de la
proclamarea independentei Republicii Moldova.

În anul 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională a
Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă în
exercitarea atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege a avut drept
scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest
sistem şi protejarea intereselor deponenţilor.

În temeiul art.4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul fundamental este
asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie
în care creşterea preţurilor este suficient de redusă şi stabilă, astfel încât să nu influenţeze
deciziile economice ale societăţii.

Pe lângă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor care este obiectivul fundamental al

politicii monetare, BNM are şi alte obiective macroeconomicesecundare, inclusiv promovarea şi
menţinerea a unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijinirea politicii economice
generale a statului. Aceste obiective sunt urmărite în măsura în care ele nu afectează atingerea
obiectivului fundamental al BNM.

Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a

Moldovei consideră menţinerea inflaţiei (măsurate prin indicele preţurilor de consum) în marime
de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale nivelul optim pentru
creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.BNM stabileşte ţinta
inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum în valoare de 5.0 la sută anual cu o
posibilă deviere de ±1.5 puncte procent

10
1.5 Efectele de transmisie a politicii monetare.
Mecanismul de transmisie în Republica Moldova

Un număr de canale de transmisie s-au dovedit să joace un rol anumit pentru diferite economii.
În Moldova cel mai relevant este canalul creditării bancare. Canalul creditării bancare
funcționează prin rezultatele acțiunilor de politică monetară asupra deciziilor băncilor comerciale
în economía reală. Schemă grafică a diferitor actori, instrumente și pieți este prezentată mai jos.
BNM are la dispoziție o serie de instrumente de implementare a politicii monetare: acțiunile pe
piața liberă, facilități permanente, stabilirea ratei rezervelor minime obligatorii și stabilirea ratei
rezervelor de remunerare, și, în cele din urmă, intervențiile pe piața valutară. Dacă politica
devine mai expansionistă (așa cum este indicat de o reducere a ratei de bază), atunci aceasta va
duce la o mărire a lichidității deținute de bănci și a lichidității disponibile pe piața interbancară.
Aceasta rezultă în reducerea cheltuielelor de refinanțare a băncilor, ceea ce, la rândul său,
afectează deciziile băncilor privind creditarea și alte investiții. Ele pot mări oferta de credite
pentru întreprinderi și gospodării la rate mai mici de împrumut sau pot oferi lichiditate pe piața
interbancară la o rată mai mica interbancară altor bănci cu oportunități de investiții mai bune sau
o penurie de lichiditate. Dacă cerere de credite este elastică și creditarea crește, aceasta va
stimula cerere generală pentru bunuri și investiții și va influența presiunea inflaționistă. În acest
mod banca centrală poate să-și atingă scopul prin țintirea directă a inflației.

Alte canale de transmisie, care s-au dovedit a fi relevante pentru alte țări, lucrează prin
intermediul efectelor acțiunilor de politică monetară privind ratele de dobândă pe termen lung și
cursul valutar. Luând în considerație faptul că, piața de active financiare de lungă durată este slab
dezvoltată în Moldova, acest canal nu poate avea nici un rol în cazul dat. Canalul cursului de
schimb nu poate influența capacitatea de producție din următoarele cauze: Schimbările în
veniturile trimestriale din export și cheltuielile de import trimestriale sunt corelate. Coeficientul
actual de corelație dintre aceste două perioade de timp a fost de 0,86 în cazul până la 1995 și
0,92 începând cu 2010, când a fost introdus regimul de țintire directă a inflației. Aceasta implica
faptul că exporturile nete nu pot să crească considerabil după o depreciere indusă de o politică
monetară expansionistă.

Impactul instrumentelor aplícate asupra incicatorilor economici in perioada 2018 sa realizat

in modul urmator :

1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt
la nivelul actual de 6.5% anual.

2. Se mențin ratele de dobândă:

- la creditele overnight la nivelul actual de 9.5% anual;

- la depozitele overnight la nivelul actual de 3.5% anual.

3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută
neconvertibilă la nivelul actual de 42.5% din baza de calcul.

4. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la
nivelul actual de 14.0% din baza de calcul.
11
La baza deciziei a stat analiza recentă a situației macroeconomice și asumările aferente noii
runde de prognoză a inflației pe termen mediu. Menținerea ratei de bază la nivelul actual este
condiționată de evoluția inflației pe termen scurt, precum și de presiunile dezinflaționiste care
vor persista până la finele anului curent.

Rata anuală a inflației în luna septembrie 2018 a evoluat în linie cu așteptările, înregistrând 2.4%
și s-a plasat sub intervalul de variație al țintei. Evoluția respectivă s-a datorat cererii agregate
modeste, ajustării tarifului la energia electrică și aprecierii monedei naționale față de euro.

Conform prognozei curente, rata anuală a inflației se va diminua în continuare până la nivelul de
1.9% la finele anului curent. Evoluția inflației pe parcursul anului viitor va fi ascendentă, după
care traiectoria se va inversa și inflația va coborî spre finele orizontului de prognoză. Pentru
primele două trimestre consecutive inflația se va plasa sub intervalul de variație a țintei, iar la
finele anului 2019 va urca peste limita superioară a acestuia, cu revenirea în interval la începutul
anului 2020. Noua rundă de prognoză plasează inflația medie anuală pentru anii 2018 și 2019 la
nivelul de 3.3% și, respectiv, 5.4%.

Totodată, deviația PIB în continuare va fi negativă, astfel, cererea agregată va rămâne

dezinflaționistă pe parcursul perioadei de prognoză.

Evaluând balanța riscurilor aferentă prognozei actuale a inflației, de menționat probabilitatea

materializării riscurilor survenite atât din mediul intern, cât și din cel extern. Riscurile externe
sunt asociate prețurilor internaționale la petrol și temperării activității economice mondiale.
Riscurile interne se referă la domeniul fiscal. Acestora pot fi atribuite reforma anticipată a
salarizării în sectorul bugetar, extinderea acordării tichetelor de masă, dar și recenta reformă
fiscală, cu efecte ce urmează încă a se propaga.

Riscurile și incertitudinile asociate noii runde de prognoză, analiza evoluției activității

economice și a inflației, precum și aspectele de promovare a politicii monetare vor fi detaliate în
Raportul asupra inflației nr.4, care va fi publicat la 8 noiembrie 2018.

12
Subiectul 2
Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului
2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat și formarea de capital. Alimentat
de inflația redusă și de creșterea puternică a remiterilor și salariilor, consumul a crescut cu 3,8%
de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susținute de recolta bună și de
cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuție negativă a exporturilor
nete la creșterea economică. Susținută de noi investiții în mașini si utilaje, inclusiv în zonele
libere și sectorul construcțiilor, formarea de capital fix brut a crescut cu 7,2%. Creșterea
stocurilor a contribuit suplimentar cu 1,8 puncte procentuale (p.p.) la creșterea totală. Pe partea
de producție, principalul impuls la creștere a fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul,
contribuind per ansamblu cu 1,6 p.p., urmat de industrie.

Din luna aprilie a anului curent, prețurile de consum s-au situat sub nivelul limitei
inferioare a coridorului de țintire. În 2018, aprecierea leului moldovenesc, de rând cu
presiunile inflaționiste externe mai slabe și scăderea prețurilor reglementate, au ca rezultat
presiuni deflaționiste mai pronunțate. La finele lunii septembrie, prețurile de consum au crescut
cu 2,4%, a/a. Banca Națională a menținut rata de bază la nivel de 6,5%, după o reducere
considerabilă în 2017. Cu toate acestea, intermedierea financiară rămâne a fi modestă și, în
tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistența excesului de lichiditate. Astfel, rata
rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluțiile favorabile
ale cursului de schimb au permis creșterea rezervelor valutare, care depășesc în prezent 6 luni de
importuri.

În prima jumătate a anului 2018, deficitul de cont curent a crescut până la 9,8% din
PIB, față de 5,9% în 2017, fiind determinat de creșterea mai puternică a importurilor.
Grație veniturilor reinvestite, investițiile directe nete au constituit 2,5% din PIB, față de 1,6% la
finele anului 2017. Creșterea remiterilor rămâne puternică (+14,8%, a/a). Datoria externă
continuă să fie principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent. Grație aprecierii leului
moldovenesc și noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p.,
constituind 62,1% din PIB.

În perioada ianuarie-septembrie 2018, determinate de creșterea robustă a economiei și

de gradul sporit de ocupare a forței de muncă, veniturile publice au înregistrat o puternică
creștere nominală (+11%, a/a). Rezultând într-un surplus fiscal de 0,9% din PIB.
Cheltuielile curente în primele nouă luni ale anului 2018 au crescut rapid (+9,7%). Cele mai mari
creșteri au fost înregistrate în raport cu subvențiile și salariile.Cheltuielile pentru active
nefinanciare au crescut cu 10% a/a, în timp ce investițiile de capital au continuat să scadă (-4%,
a/a). În prima jumătate a anului 2018, grație creșterii mai puternice, datoria publică și garantată
public s-a redus cu 3,3 p.p. din PIB, față de sfârșitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.

Perspective pe Termen Mediu

În 2020, anticipăm o creștere de 4,8% datorată cererii interne puternice, care ulterior se
va modera. Pe partea de cheltuieli, creșterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul
mai mare de remiteri și de creșterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că
revitalizarea intrărilor valutare străine și îmbunătățirea situației în sectorul financiar și mediului
de afaceri vor sprijini investițiile private și acumularea de stocuri. Cererea internă robustă va
determina o creștere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuție negativă a exporturilor
nete la creșterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 au determina, de asemenea,
cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creșterii se va modera,
constituind 3,5%, susținut de încrederea sporită a consumatorilor și a mediului de afaceri și de o
13
normalizare continuă, deși lentă, a condițiilor financiare, care ne așteptăm să stimuleze creșterea
investițiilor private după alegeri. Prognozăm că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat
de 2,5% din PIB.

În 2020, estimăm că creșterea puternică a veniturilor va compensa creșterea cheltuielilor

publice. Influențate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe
termen mediu, în timp ce performanța veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de
impozitare și de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va
crește până la 2,7% în 2019 și se va modera după alegeri. Pe măsură ce nivelul consumului și
importurilor se consolideză, estimăm o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va
rămâne sub nivelul mediei istorice grație revitalizării continue a influxurilor de valută străină.
Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaționiste externe mai slabe și
prețuri reglementate mai mici, presiunile inflaționiste vor fi moderate în 2018.

Pe termen mediu inflația va crește progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice și al
ajustărilor așteptate la prețurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context,
susținută de creșterea continuă a salariilor reale, remiteri și transferuri publice, estimăm o
scădere a ratei sărăciei de 2.9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 și până la un nivel mai mic de
10% la finele anului 2020.

Perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă,

asistența externă mai mică și cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică și
polarizarea politică continuă, pot constrânge investițiile străine și interne, care sunt necesare
pentru creșterea productivității și a competitivității exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea
cronică a economiei la riscurile externe.Condițiile climatice extreme pot afecta producția
agricolă, rezultând în consecințe pentru creșterea economică. Creșterea mai slabă a principalilor
parteneri comerciali și potențialele schimbări în comerțul internațional și ale modelelor
migraționiste ar putea submina exporturile și fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative
vor afecta negativ veniturile publice și pot avea un impact negativ asupra asistenței externe, dacă
nu vor fi remediate.

Eforturile autorităților de a susține îmbunătățiri semnificative în raport cu supremația

legii, climatul investițional și al mediului de afaceri și calitatea capitalului uman ar contribui la
atenuarea acestor riscuri și la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care il au bunurile
tranzacționale (tradables) în economie.

Relaţiile economice externe şi integrarea

Cel mai important domeniu al cooperării economice externe a Moldovei cu alte țări este
comerţul exterior. Republica, practic, nu dispune de resurse energetice, nu produce mai multe
tipuri de mărfuri necesare pentru producţia şi consumul intern. De aceea, economia Moldovei este
puternic orientată spre exporturi (în anul 2018, exporturile au constituit 30% din PIB) şi foarte
dependentă de importuri (importurile au constituit 62% din PIB), iar volumul comerţului exterior
este, practic, egal cu mărimea PIB-ului.
Situația din domeniul comerțului exterior se caracterizează printr-un exces semnificativ
de importuri asupra exporturilor, printr-un deficit cronic şi înalt al balanţei comerciale, care, în
perioada 2016-2018, a constituit, în medie, 37% din PIB, iar exporturile acopereau importurile
doar în proporţie de 45 la sută (cu 60%, la începutul anilor 2000).
În scopul facilitării accesului exporturilor pe pieţele externe şi creşterii volumului lor,
Republica Moldova a încheiat, în anul 2017, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi
Comprehensiv RM-UE, acest act fiind parte a Acordului de Asociere cu UE.
Totuşi, trecerea la regimul de liber schimb comercial cu ţările UE, care va dura timp de
10 ani, deocamdată nu a adus rezultate scontate – volumul exporturilor în ţările UE a scăzut.
14
Începînd cu 1 septembrie, 2017 (începutul implementării regimului de liber schimb comercial) şi
pînă la 31 decembrie, 2017, acestea s-au redus cu 0,4%, în anul 2018 – cu 2,3%, în ianuarie-mai,
2016 – cu 10,3%.
Trecerea la regimul de liber schimb comercial cu UE a însemnat pentru Moldova pierderi
directe importante în comerţul cu Federaţia Rusă, care a aplicat o serie de restricții privind importul
produselor moldovenești (interdicții și taxe vamale), drept rezultat exporturile în FR s-au redus
considerabil. În anul 2017, acestea s-au redus cu 33%, în 2018 – cu 43%, în ianuarie-mai, 2019 –
cu 14%.
Tendinţa de scădere a exporturilor în ţările UE şi în Federaţia Rusă, ponderea cărora, în
anul 2017, depăşea 70 la sută, a condiţionat reducerea volumului total al exporturilor (cu 4%, în
anul 2017, cu 16%, în anul 2015, şi cu 8%, în ianuarie-mai, 2016).
Utilizarea de către Moldova al avantajelor participării la 2 mari zone de liber schimb
comercial (cu ţările UE şi CSI) este limitată de capacităţile de export relativ reduse, determinate
de tehnologii învechite, potenţialul de producţie scăzut, și ca rezultat - o capacitate concurențială
redusă a economiei în ansamblu.
Creşterea acestui potenţial poate avea loc nu doar prin intermediul promovării unei
politici economice interne eficiente, ci şi prin participarea ţării la o integrare economică
internaţională profundă. Zona de liber schimb comercial este prima şi cea mai inferioară treaptă a
integrării, care cuprinde doar sfera schimbului comercial. Crearea zonei de liber schimb comercial
între Moldova şi ţările UE nu prevede participarea ţării în formele mai profunde de integrare a
piețelor bunurilor, serviciilor, capitalului, forței de muncă și, ulterior, de membru a Moldovei
Uniunea Europeană.
Posibilităţi reale de participare a Moldovei la o integrare interstatală profundă şi de
obţinere a unor avantaje economice, legate de funcţionarea pieţelor comune ale mărfurilor,
serviciilor, capitalului, forţei de muncă sînt oferite de Uniunea Economică Euroasiatică, membrii
căreia sînt parteneri tradiţionali ai ţării noastre în activităţi economice externe.
În cadrul integrării euroasiatice sînt soluţionate, în particular, următoarele sarcini:
- crearea unor pieţe alimentare, electroenergetice, a transporturilor etc. comune;

- dezvoltarea cooperării industriale şi tehnologice între producători;

- promovarea exporturilor în ţările-terţe;

- protecţia pieţei interne comune;

- asistenţa financiară pentru proiectele ce ţin de modernizarea infrastructurii transportului,
energetice, a telecomunicaţiilor şi a celei municipale, dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată
ridicată, eficiență energetică etc.
Participarea la soluţionarea unor astfel de sarcini corespunde intereselor Moldovei şi
poate să contribuie la accelerarea ritmului de creştere economică, de industrializare a economiei
şi de mobilizare a surselor de investiţii.
Relațiile economice ale Republicii Moldova cu țările Uniunii Europene ar trebui să-şi
mențină natura sa strategică în viitor. Din acest considerent, pentru Moldova este recomandabil să
încheie un nou acord cu UE – Acordul de parteneriat strategic şi colaborare, asemănător cu acordul
încheiat, în anul 2018, între Kazahstan şi ţările UE (acest act cuprinde un spectru larg de domenii
de colaborare, dar nu prevede crearea zonei de liber schimb comercial).
Una din problemele de importanţă majoră, dar care rămîne de mult timp nesoluţionată,
este problema reintegrării economice a ţării. Transnistria apreciază Moldova ca pe un partener
economic străin, Moldova consideră Transnistria drept propria regiune separatistă. Economiile de
pe ambele maluri ale Nistrului demult funcţionează în regimuri paralele, iar dezvoltarea relaţiilor
economice între producători este împiedicată de bariere multiple.
În prezent, cooperarea economică dintre Moldova şi Transnistria se reduce, în general, la
comerţ. În anul 2018, livrările de mărfuri din Transnistria în Moldova au constituit mai puţin de

15
8% în raport cu volumul importului global al Moldovei (cea mai mare parte din acestea ţine de
achiziţionarea de către Moldova a energiei electrice, produse de CHE Moldovenească). Livrările
de mărfuri moldoveneşti în Transnistria au constituit doar 4% în raport cu volumul total al
exporturilor Moldovei.
Pentru normalizarea relaţiilor economice şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea lor
eficientă, este necesar să se elimine barierele existente, să se elaboreze şi să se implementeze un
program comun, care vizează creșterea comerțului bilateral, cooperarea industrială, participarea la
proiecte comune de infrastructură etc., ceea ce va contribui la reintegrarea economică a țării.

Problemele de bază:

 deficitul balanţei comerciale, care este acoperit, preponderent, din remitenţele din
partea migranţilor-muncitori moldoveni, creditele externe şi granturi;
 reducerea participării Moldovei la procesele de integrare europeană, crearea unei
zone de comerţ liber, fără perspectiva de a participa la spaţiul economic comun al ţărilor UE și de
membru în Uniunea Europeană;
 beneficii discutabile ale trecerii la regimul de liber schimb comercial cu ţările UE
(precum Turcia), condiţionate de gradul de competitivitate relativ scăzut al producţiei interne, de
regres tehnic şi tehnologic, infrastructură subdezvoltată;
 riscurile limitării accesului mărfurilor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Economice
Euroasiatice, legate de funcţionarea zonei de liber schimb comercial între Moldova şi ţările UE,
precum şi Turcia
 oportunităţile economice slabe ale Moldovei de a soluţiona independent şi eficient
problemele ce ţin de creşterea ritmului de dezvoltare economică şi a nivelului de trai al populaţiei
fără o integrare profundă şi eficientă cu economiile altor ţări
 Lipsa politicilor și programelor de reintegrare economică a țării.

Strategia.

Pentru realizarea cu succes a obiectivelor strategice de dezvoltare socială și economică,

Moldova are nevoie de participare la procesele de integrare economică internaţională, o astfel de
perspectivă fiind oferită de integrarea euroasiatică, participarea la aceasta nefiind în contradicţie
cu scopurile parteneriatului extins cu ţările Uniunii Europene şi ale colaborării economice cu alte
ţări. Mişcarea Moldovei pe calea integrării Euroasiatice trebuie să fie asociată cu dezvoltarea
proceselor de reintegrare economică a ţării.
Strategia dezvoltării relaţiilor economice externe şi a integrării economice
internaţionale a Moldovei include următoarele domenii-cheie:
 Asigurarea accesului facil al mărfurilor moldovenești pe piețele țărilor CSI și
Uniunea Economică Eurasiatică, promovarea exporturilor, promovarea exporturilor pe pieţele
ţărilor Uniunii Europene şi al altor ţări;
 participarea în procesele de integrare în Uniunea Economică Eurasiatică pentru
a profita de integrarea euroasiatică în scopul realizării unei creșteri economice durabile,
îmbunătățirea calității de dezvoltare a economiei și a calității vieții populației;
 promovarea consecventă a politicii de reintegrare economică a ţării;
 dezvoltarea unui parteneriat extins de cooperare cu țările UE și interacțiunea
reciproc avantajoasă cu alți parteneri externi.

16
 Indicatorii-ţintă

2016-2017 2018-2020

Ritmul de creştere a exporturilor (media anuală), % -2,5 16

Ritmul de creştere a importurilor (media anuală), % -5,6 11

Deficitul balanţei comerciale (media anuală), % din PIB 37 29

Încheierea Acordului de parteneriat strategic şi cooperare cu Uniunea - anul 2019

Europeană

Aderarea Moldovei la Uniunea Economică Euroasiatică - anul 2019

Implementarea Programului de colaborare şi cooperare economică - din anul 2017

între Moldova şi Transnistria

Măsurile de bază:

 va fi întocmit şi executat planul de acțiuni („foaia de parcurs”) cu privire la aderarea

Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică pentru pregătirea aderării la UEEA, în anul 2019;
 Republica Moldova va revizui acordurile încheiate anterior cu alte ţări şi organizaţii
internaționale, în scopul ajustării cadrului contractual în conformitate cu cadrul contractual-juridic al
Uniunii Economice Euroasiatice;
 va fi elaborat şi implementat un plan de acțiuni privind cooperarea industrială şi
tehnologică între producătorii naţionali şi producătorii din ţările Uniunii Economice Euroasiatice în scopul
creşterii volumului şi sporirea competitivității producției naționale și a exporturilor;
 Republica Moldova va încheia un Acord amplu de parteneriat strategic şi cooperare cu
Uniunea Europeană în locul Acordului de Asociere;
 vor fi organizate consultări între Moldova şi Transnistria, va fi elaborat şi implementat un
plan comun de acţiuni privind eliminarea barierelor ce împiedică relaţiile comerciale reciproce, circulaţia
capitalului şi a investiţiilor, dezvoltarea diferitor sectoare;
 Moldova şi Transnistria vor elabora şi vor realiza Programul de dezvoltare a colaborării şi
cooperării economice;
 Republica Moldova va dezvolta cooperarea economică cu toate ţările lumii şi organizaţiile
internaţionale în domenii de interes comun.

17
Concluzie:
Politica monetară este principala componentă a politicii financiare. Prin politica
Monetară, statul încearcă să promoveze creşterea economică, controlul inflaţiei şi reducerea ratei
dobânzii. Astfel în perioadele de recesiune economică, statul reduce nivelul impozitelor, îl creşte
pe cel al cheltuielilor pentru a contracta cât mai multe împrumuturi, iar prin intermediul Băncii
Centrale reduce rata dobânzii. Scopul acestui demers este să stimuleze cererea pentru bunuri şi
servicii de către indivizi şi firme astfel ca economia să-şi revină. În perioadele de
boom economic, apare riscul apariţiei inflaţiei, astfel că statul va reduce cheltuielile,
va creşte fiscalitatea şi rata dobânzii.
Găsirea resurselor de finanţare a bunurilor şi serviciilor publice este una din cele
mai provocatoare funcţii ale statului. Acest lucru se poate face şi prin intermediul
datoriei publice sau prin emisiunea de monedă. Prin intermediul datoriei publice,
costurile pentru obţinerea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării statului sunt
plasate în viitor. Crearea de bani, emisiunea de monedă la un nivel aproximativ egal cu rata
creşterii economiei este necesară pentru menţinerea stabilităţii preţurilor. Unul dintre scopurile
emisiunii de monedă este de a finanţa deficitul bugetar. Trebuie totuşi menţionat faptul că
emisiunea de monedă nu este singura sau cea mai bună metodă de finanţare a deficitului bugetar,
acest lucru poate fi făcut şi cu ajutorul datoriei publice .
Atât din punct de vedere strategic, cât şi în ceea ce priveşte conduita sa, politica
monetară în Moldova urmăreşte asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii pe termen
mediu a decelerării inflaţiei. În acelaşi timp, Banca Centrală continuă să fie preocupată
de minimizarea atât a costurilor economice – exprimate în termenii creşterii economice
şi ai intermedierii şi stabilităţii financiare – cât şi a costurilor financiare, potenţial
generate de orientarea anti-inflaţie a politicii monetare.
La relaxarea politicii ratei dobânzii a contribuit şi coborârea ratelor reprezentative
de dobândă ale băncii centrale, realizată însă mai lent decât scăderea randamentelor
medii efective ale plasamentelor băncilor la BNM, autoritatea monetară mizând în
continuare pe efectul de semnal al acestora. Rata dobânzii şi cursul de schimb vor
continua să constituie principalii indicatori care vor caracteriza conducerea politicii
monetare, iar fundamentarea deciziilor de politică va continua să utilizeze informaţiile
oferite de toţi indicatorii relevanţi, inclusiv de proiecţiile pe termen scurt şi mediu
elaborate de Banca Centrală.

18
1) https://ru.scribd.com/document/186743151/Politica-Monetar-Creditara-in-Republica-Moldova
2) https://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_monetar%C4%83
3) http://bnm.md/ro/content/strategia-politicii-monetare-bancii-nationale-moldovei-pe-termen-
mediu
4) http://www.worldbank.org/ro/country/moldova/brief/moldova-economic-update
5) https://ru.scribd.com/document/186743151/Politica-Monetar-Creditara-in-Republica-
Moldova
6) lex.justice.md
7) http://bancamea.md/news/bnm-mentine-neschimbate-valorile-principalelor-instrumente-
de-politica-monetara
8) https://www.bnm.md/ro/content/decizie-de-politica-monetara-5-decembrie-2017
9) http://www.bnm.md/ro/tipuri-de-publicatii/strategia-politicii-monetare-bancii-nationale-
moldovei
10) https://www.get-moldau.de/wordpress/wp-
content/uploads/2014/11/PP_01_2015_rom.pdf

19