Capitolul 4. Indicatorii statistici. Indicatorii absolute și relativi.

1. Indicatorii statistici. Mărimile absolute.

2. Mărimile relative.

Indicatorul statistic este expresia numerica a unei caracteristici observate

pe un fenomen, proces sau pe o categorie economico-sociala, delimitata in timp si
spatiu.

Intre cele mai importante functii ale indicatorilor statistici se numara: functia de
masurare, de comparare, de sinteza, de estimare, de verificare a ipotezelor si testare
a semnificatiei parametrilor statistici utilizati.

Dupa metoda de obtinere a indicatorilor si rolul jucat in cercetare,

indicatorii pot fi impartiti in doua categorii:

a)       indicatori absoluti (primari);

b)       indicatori derivati (rezultati din calcule).

Indicatorii primari (marimi absolute) exprimă direct nivelul caracteristicii

cercetate, în unități concrete, specifice de măsură. Se pot obține direct, prin
înregistrarea nivelului caracteristicii, prin centralizarea datelor sau prin însumarea
parțială sau totală a datelor individuale. Ei prezintă o capacitate relativ limitată de
descriere a fenomenului/procesului analizat, și nu permit realizarea unor aprecieri
calitative. Totuși, indicatorii primari reprezintă punctul de plecare al analizei
statistice.

Indicatorii derivati (marimi calculate din cele primare) se obtin prin

prelucrarea indicatorilor absoluti si fac posibila exprimarea cantitativa si analiza
aspectelor calitative ale fenomenelor si proceselor analizate. Intre indicatorii
derivati se numara: marimile relative, marimile medii, indicatorii variatiei, ai
corelatiei si regresiei, indicii etc.         

In analiza, economistul trebuie sa combine mereu indicatorii derivati cu cei

primari pentru a fi sigur ca interlocutorul intelege amploarea reala (absoluta) a
aspectului reflectat prin unul sau altul dintre indicatorii derivati.

Mărimile relative.
În procesul cercetării statistice se observă diferenţe: (i) de la un nivel la altul,
(ii) de la o unitate la alta, (iii) de la o grupă la alta, de la o colectivitate la alta.
Pentru explicarea acestor diferenţe este necesară compararea indicatorilor statistici,
iar rezultatul comparării se exprimă cu ajutorul mărimilor relative.
 Marimile relative sunt cea mai simpla forma a indicatorilor derivati,
obtinandu-se prin raportarea (compararea) a doi indicatori statistici.Este
obligatoriu, insa, sa se respecte urmatoarele reguli pentru a obtine o marime
relativa semnificativa, compatibila cu realitatea:

 intre numarator si numitor trebuie sa existe o legatura logica;

 intre numarator si numitor trebuie sa existe compatibilitate metodologica, de
timp si de spatiu, pentru ca rezultatul sa fie util cunosterii;
 nivelul numitorului trebuie sa fie unul normal, obisnuit (sa nu fie o stare de
exceptie).

Forma cea mai simpla de exprimare a marimilor relative este cea

de coeficient aratand cate unitati din indicatorul raportat revin la o unitate din
indicatorul baza de raportare.

La fel de utilizata este si exprimarea marimilor relative sub forma

procentuala (rezultatul impartirii se inmulteste cu 100).

Pentru o mai mare expresivitate, in unele situatii, marimile relative mai pot
fi exprimate in promile, prodecimile sau procentimile, aratand cate unitati din
indicatorul raportat revin la 1000, 10.000, respectiv, 100.000 unitati din indicatorul
baza de raportare (de exemplu: natalitatea sau mortalitatea se exprima la 1000 de
locuitori, numarul medici la 10.000 de locuitori, numarul studenti la 100.000 de
locuitori etc.).

Sunt cinci mari categorii de marimi relative, dupa functia de cunoastere pe

care o indeplinesc:

1.         marimi relative de structura;

2.         marimi relative de coordonare;

3.         marimi relative de intensitate;

4.         marimi relative de dinamica;

5.         marimi relative de programare a activitatii.

         Marimile relative de structura (ponderi, greutati specifice) – arata

în ce raport se află fiecare parte, element al unui grup față de volumul întregii
colectivități.

1.       Pentru o serie simpla de date statistice, ponderea (greutatea

specifica) a unui element xi in totalul colectivitatii Sxi:
                                      

2.      Pentru o serie de frecvente (xi, ni):

                             

Mărimile relative de structură care arată raportul dintre numărul unităților

din fiecare grupă față de numărul unităților din întreaga colectivitate se
numesc frecvențe relative:

                                                

Observatie:  Calculele sunt corecte atunci cand: %. Uneori, se

prefera expresia neprocentuala. Atunci,   .

Pentru ilustrare, vezi Problema 1, punctul (a).

2.       Marimile relative de coordonare compară prin raportare același

indicator observat în două grupe/colectivitati/unitati teritoriale diferite (A si
B):

,                                                     

daca baza de raportare este unitatea B, sau, invers:

,                                                      

daca baza de raportare este unitatea A.

Observatii:

1.      

2.      In practica, se alege un singur sens al comparatiei.

 3.      Marimile relative de coordonare se reprezinta grafic prin diagrame cu
coloane sau cu benzi.

Vezi problema 1, punctul (b).

Marimile relative de dinamica (indici individuali) raporteaza nivelul unui

proces/fenomen dintr-o perioada, numita perioada curenta (x1), la nivelul aceluiasi
fenomen dintr-o perioada anterioara – perioada de baza (x0). Raportul
caracterizeaza evolutia in timp, dinamica: 

                                                                         

Vezi Problema 1, punctul (c), precum si Problema 2, punctele (a), (b) si (d).

In cazul in care datele analizate surprind mai multe perioade de timp

succesive (este o serie cronologica), modificarea in timp poate fi determinata fie
fata de anul anterior:

,                                    

fie fata de o perioada fixa (perioada “0”), aceeasi pentru toti cei n ani pentru care
se analizeaza evolutia fenomenului:

.                                   

In primul caz s-a calculat un indice cu baza in lant, iar cel de-al doilea caz,
un indice cu baza fixa.

Marimile relative de intensitate compara valorile unei variabile X cu

valorile altei variabile Y. Intre caracteristicile comparate exista o legatura logica, o
dependenta sau o asociere. Exemple: productivitatea unui factor de productie se
determina ca raport intre volumul productiei si nivelul factorului de productie;
PIB/locuitor se obtine ca raport intre produsul intern brut si numarul populatiei;
rata somajului se estimeaza ca raport intre numarul de someri si populatia activa
etc.

                                                            

unde   individualizeaza valorile concrete ale variabilelor X, Y si Y =Z ·X.

 Observatie: Marimile relative de intensitate se exprima in unitati de masura
specifice – raportul dintre unitatile de masura a celor doi indicatori comparati.

Vezi Problema 2, punctele (c), (e) si (f).

Marimile relative ale programarii activitatii se folosesc, in special, in

planificarile de activitati economice la nivel microeconomic.

Se pot calcula doi astfel de indicatori:

1.         Marimea relativa a sarcinii programate ca raport intre nivelul propus de

activitate (xplan) si nivelul realizarilor perioadei precedente (x0) pentru a arata
intensitatea efortului necesar realizarii obiectivului programat (planificat):

                                           

2.         Marimea relativa a realizarii programului – se calculeaza ca raport

intre nivelul realizat in perioada curenta (x1) si obiectivul planificat (xplan), pentru a
surprinde in ce proportie s-a realizat nivelul planificat:

                                            

            Observatie: Intre marimile relative ale programarii activitatii si indicele de

dinamica exista relatia:

Vezi enuntul si rezolvarea Problemei 1

Problema nr. 1

O societate comerciala specializata in productia si exportul de confectii a

realizat in anul 2006 un export de 10 milioane Euro, in anul 2007 de 12 milioane
Euro, iar pentru anul 2001 isi propune sa orienteze spre pietele externe 60% dintr-o
productie marfa estimata la 25 milioane Euro.

Pana la sfarsitul lunii februarie 2008, societatea a realizat deja exporturi in

valoare de 5 milioane Euro si avea in portofoliul de comenzi de executat contracte
in valoare de alte 8 milioane Euro, din care 1 milion Euro cu termene de livrare in
2009.

Se cere sa se analizeze activitatea de export a societatii comerciale, folosind

indicatorii absoluti si relativi adecvati;
 Rezolvare:

            a) Programul de export pe anul 2008 prezinta urmatoarea structura din

punct de vedere al executiei la sfarsitul lunii februarie 2008:

Exportul
Structura exportului
(milioane Euro) (%)

Total, 15 100,0
din care: 5  33,3

- derulat  7*  46,7

- contractat

-pentru 3  20,0
contractare

doar 7 din cele 8 milioane Euro contracte aflate in portofoliul de comenzi au

termen de derulare in anul 2008

            In analiza activitatii se pot face si comparatii intre diversele stadii de

executie a programului de export, recurgand la marimi relative de coordonare.

Astfel, la sfarsitul lunii februarie 2008, societatea comerciala mai avea de

contractat exporturi de 3 milioane Euro fata de contracte deja incheiate in contul
anului 2008 in valoare de 5+7=12 milioane Euro, ceea ce duce la un raport de 1 la
4 intre cerinta de a (mai) contracta si “deja contractat”. La aceeasi data, raportul
intre volumul de contracte derulate si cele ramase de derulat era de 5 la 7 sau 1 la
1,4.

Aceasta informatie ajuta conducerea societatii comerciale in

stabilirea cadentei de executare a contractelor ramase pentru derulare pana la
sfarsitul anului.

Pentru a caracteriza dinamica exportului, se va observa ca in anul 2007

exportul era cu 2 milioane Euro mai mare decat in 2006, respectiv de 1,2 ori (cu
20%) superior realizarilor anului precedent.

Exportul programat pentru anul 2008 se situeaza la 15 milioane Euro (

). Aceasta inseamna ca exportul anului 2008 va putea fi de 1,25 ori

(15:12= 1,25) mai mare decat cel din 2007 (15:12) si, respectiv, de 1,5 ori superior
exportului din 2006, cu conditia indeplinirii integrale a programului propus.
Problema nr. 2

Piata zaharului din Romania se caracteriza prin urmatoarele date specifice anilor 1996,
1999 si 2000:

                                                Tabel 1

Anul Suprafata cultivata Zahar rafinat Consumul de Populatia 

cu sfecla de zahar produs din sfecla zahar  (mii
(mii ha) (tone) (tone) locuitori)

1996 136.680 237.430 578.830 2608

1999 50.000 90.121 500.000 2456

2000 30.000 50.000 450.000 2280

Sursa: Date preluate din revista „Capital” nr 47/23 noiembrie 2000

            Se cere sa se  determine si comenteze evolutia (1996 = 100%) urmatorilor indicatori:

a)      Suprafata cultivata cu sfecla de zahar;

Raspuns: 1999: 36,6%; 2000: 21,9%

b)      Productia de zahar rafinat obtinut din sfecla cultivata in tara;

Raspuns: 1999: 38%; 2000: 21,1%

c)      Randamentul la hectar al productiei de zahar din sfecla;

Raspuns: 1996: 1,74 tone/ha (100%),

1999: 1,80 tone/ha (103,4%); 2000: 1,67 tone/ha (96%)

d)      Consumul de zahar;

Raspuns: 1999: 85,1%; 2000: 76,6%

e)      Aprecierea consumului de zahar din productia proprie de zahar din sfecla cultivata in
tara;

Raspuns: 1996: 40,4% (100%)

                  1999: 18,0% (44,6%); 2000: 11,1 (27,5%)

f)        Consumul de zahar pe locuitor

 Raspuns: 1996: 26,0 kg/locuitor (100%)

                  1999: 22,3 kg/locuitor (85,8%)

                  2000: 20,2 kg/locuitor (77,7%)

Problema nr 3

Sa se determine marimile medii specifice seriei de variante simple de mai jos si sa se observe
relatia dintre indicatorii determinati: 7; 9; 4; 6; 3; 5; 8;

Sa se observe efectul atribuirii unor frecvente diferite variantelor seriei de mai sus, potrivit
tabelului alaturat:

                                    Tabel 3.1

xi 7 9 4 6 3 5 8 2
ni 4 1 9 4 8 4 3 3

Rezolvare:

Seria de variante simple  se caracterizeaza prin urmatoarele medii calculate:

        Media aritmetica:    

        Media armonica:     

        Media geometrica:      

        Media patratica:      

Se constata ca: 

Dintre mediile pozitionale,  doar mediana poate fi aflata.

Locul ei este egal cu  .

Aceasta inseamna ca in seria de variante ordonate crescator: 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9, mediana va fi

media aritmetica simpla a variantelor a patra si a cincea, asezate de o parte si de cealalta parte fata
de mijlocul seriei:
Se obsera ca  .

Observatie: Intr-o serie de variante simple nu exista valoare modala.

Pentru seria de variante cu frecvente, mediile calculate rezulta din aplicarea relatiilor: