Mărimea statistică relativă și absolută

a elaborat: Cotelea Ionela

PAA-021
a verificat: Țurcan Aurelia
 Cuprins:
• Mărimea absolută și relativă
• Valori absolute și relative
• Clasificarea numerelor statistice
• Unități de măsură
• Valori relative
• Tipuri de valori relative
• Dinamica
• Coordonarea
• Seria dinamică
• Studiul factorului determinist
• Concluzia
 Mărimea absolută și relativă

În știința economică, disciplinele statistice se află pe pozițiile prioritare. Acest lucru se datorează diverselor
motive. În primul rând, în cadrul specialităților economice generale, cercetarea statistică servește drept bază pentru
dezvoltarea și îmbunătățirea metodelor analitice. În plus, ele sunt o direcție independentă, având un subiect propriu.
 Valori absolute și relative
Aceste concepte acționează ca elemente cheie în știința statistică. Ele sunt folosite pentru a determina
caracteristicile cantitative, dinamica schimbării lor. Valorile absolute și relative reflectă caracteristici diferite, dar
fără unele, nu pot exista altele. Primul exprimă dimensiunile cantitative ale unui fenomen, fără a se ține seama de
altele. Pe ele este imposibil să se estimeze modificările și abaterile apărute. Ele exprimă volumul și nivelul
procesului sau fenomenului. Valorile absolute sunt numite mereu numere. Ele au o dimensiune sau o unitate de
măsură. Ele pot fi naturale, forță de muncă, bani și așa mai departe.
De exemplu, norma-ore, buc., Mii de ruble. și așa mai departe. Valorile medii și relative, dimpotrivă, exprimă
raportul mai multor dimensiuni exacte. Poate fi stabilită pentru mai multe fenomene sau pentru una, dar luată într-
un volum diferit și într-o altă perioadă. Aceste elemente acționează ca un coeficient al numerelor statistice, care
caracterizează relația lor cantitativă. Pentru a determina valorile relative, o dimensiune trebuie împărțită în alta,
acceptată ca fiind una de bază. Acestea din urmă pot fi date planificate, informații actuale din anii anteriori sau
alte întreprinderi și așa mai departe. Valoarea relativă a comparației poate fi exprimată ca procent (cu o bază
luată ca 100) sau ca coeficienți (dacă baza este una).
 Clasificarea numerelor statistice

Valorile absolute sunt prezentate în două tipuri:

1. Individual. Ele caracterizează mărimea tr ăs ăturii în unit ăți specifice. De exemplu, acesta poate fi salariul unui
angajat, un depozit într-o bancă și așa mai departe. Aceste dimensiuni se regăsesc direct în cursul observ ării
statistice. Acestea sunt înregistrate în înregistr ările contabile primare.
2. Total. Valorile de acest tip reflect ă indicatorul total al caracteristicilor pentru totalitatea obiectelor. Aceste
dimensiuni reprezintă suma numărului de unități (mărimea populației) sau a volumului caracteristicilor variabile.
 Unități de măsură
Valorile absolute pot fi simple.
De exemplu, tone, litri, ruble, bucăți, kilometri. Ele pot fi, de asemenea, complexe, caracterizând o
combinație de mai multe cantități.
De exemplu, în statistici, tonne-kilometri sunt utilizate pentru a stabili cifra de afaceri a transportului
feroviar, kilowați-oră pentru a estima producția de electricitate și așa mai departe. În cercetare, se utilizează,
de asemenea, unități naturale condiționale. De exemplu, un flotor de tractoare poate fi recalculat în mașini
standard. Unitățile de valoare sunt utilizate pentru a caracteriza o marfă eterogenă în termeni monetari.
Această formă, în special, este utilizată în evaluarea veniturilor populației, a producției brute. Folosind
unitățile de valoare, statisticienii țin cont de dinamica prețurilor în timp și depășesc dezavantajul datorat
prețurilor "comparabile" sau "neschimbate" pentru aceeași perioadă. Valorile muncii iau în considerare
costurile generale ale muncii, intensitatea forței de muncă a anumitor operațiuni care alcătuiesc ciclul
tehnologic. Ele sunt exprimate în zilele omului, orele omului și așa mai departe.
 Valori relative
Principala condiție pentru calcularea acestora este comparabilitatea unităților și existența unei legături reale
între fenomenele investigate. Valoarea cu care se face comparația (numitorul în fracții) apare, ca regulă, ca bază
sau bază a relației. În funcție de alegerea sa, rezultatul poate fi exprimat în diferite părți ale unității. Acesta poate fi
zecimi, sutimi (procente), mii (10-a parte procentuală - pe mil), zece mii (o sută la sută - prodecimille). Unitățile
care urmează a fi comparate pot fi fie unilaterale, fie heteronime. În al doilea caz, numele lor se formează din
unitățile folosite (q / ha, ruble / persoană, etc.).
 Tipuri de valori relative
În statistici, sunt utilizate mai multe tipuri de astfel de unități. Deci, există o valoare relativă:
• Structura.
• Sarcina programată.
• Intensitate.
• Au intervenit.
• Coordonarea.
• Comparație.
• Gradul de dezvoltare economică.
Valoarea relativă a cesiunii exprimă raportul dintre perioada planificată pentru perioada următoare și
perioada reală pentru perioada curentă. În mod similar, se calculează o unitate de plan. Valoarea relativă a structurii
este o caracteristică a ponderii anumitor părți ale populației studiate în volumul său total. Calculul acestora se face
prin împărțirea numărului în părți separate cu numărul total (sau volumul). Aceste unități sunt exprimate în procente
sau într-un raport simplu simplu. De exemplu, modul în care se calculează ponderea populației urbane.
 Dinamica
Valoarea relativă reflectă, în acest caz, raportul dintre nivelul obiectului într-o anumită perioadă și starea
sa în timpul trecut. Cu alte cuvinte, schimbarea fenomenului în orice perioadă este caracterizată.
Valoarea relativă, care caracterizează dinamica, este numită rata de creștere. Alegerea bazei pentru calcul
este efectuată în funcție de scopul studiului.
 Coordonare
Valoarea cantităților relative poate caracteriza proporționalitatea elementelor individuale ale întregului una cu
cealaltă. Calculul se realizează prin împărțirea unei părți în alta. Valorile relative în acest caz acționează ca un subtip
al unităților de intensitate. Diferența este că ele reflectă nivelul de distribuție a părților diferite ale unui set. Baza
poate fi una sau altă caracteristică, în funcție de obiectiv. În acest sens, mai multe valori relative de coordonare pot fi
calculate pentru același întreg.
 Seria dinamică
Acestea reprezintă o schimbare a indicatorilor numerici ai fenomenelor sociale în timp. Fiind una dintre cele mai
importante direcții în această analiză este studiul caracteristicilor dezvoltării evenimentelor pentru anumite perioade. Printre
acestea:
• Ratele de creștere. Acesta este un indicator relativ, care se calculează prin împărțirea celor două niveluri într-un rând unul
peste celălalt. Ele pot fi calculate ca lanț sau ca bază. În primul caz, se face compararea fiecărui nivel al seriei cu cel
precedent. În al doilea caz, baza este selectată. Toate nivelele din serie sunt comparate cu una care acționează ca bază. Ratele
de creștere sunt exprimate în termeni de coeficienți sau procente.
• Creștere absolută. Este diferența dintre cele două nivele din seria dinamică. În funcție de metoda de alegere a bazei, aceasta
este de bază și lanț. Acest indicator are aceeași dimensiune ca nivelurile seriei.
 Studiul factorului determinist

Această analiză este o tehnică specifică pentru studierea impactului factorilor a căror interacțiune cu rezultatele
are un caracter funcțional. Acest studiu este realizat prin crearea și evaluarea modele deterministe. În această analiză,
se folosesc pe scară largă indicatori relativi. În cele mai multe cazuri, în analiza factorilor se utilizează modele
multiplicative. De exemplu, profitul poate fi exprimat prin produsul cantității de bunuri pe cost unitar. O parte a
analizei în acest caz este efectuată în două moduri:
• Metoda diferențelor absolute implică o substituție în lanț. Modificarea rezultatului datorată factorului este
calculată ca rezultatul deviației trăsăturii studiate la baza celuilalt în secvența selectată.
• Metoda diferențelor relative este utilizată la măsurarea efectului factorilor asupra creșterii rezultatului. Se
aplică atunci când datele inițiale conțin deviațiile calculate în procente.
 Concluzie

Fără îndoială, valorile relative au o valoare științifică ridicată. Cu toate acestea, în practică, ele nu
pot fi folosite separat. Ele sunt întotdeauna în interdependență cu indicatori absolut, exprimând relațiile dintre
acestea. Dacă acest lucru nu este luat în considerare, este imposibil să se caracterizeze cu precizie fenomenele
investigate. Folosind valori relative, este necesar să arătați care unități particulare particulare sunt ascunse în
spatele lor. În caz contrar, puteți trage concluzii greșite. Numai utilizarea cuprinzătoare a valorilor relative și
absolute poate constitui un mijloc important de informare și analiză în studiul diferitelor fenomene care apar în
viața socio-economică. În general, tranziția la calculul abaterilor ne permite să comparăm potențialul economic și
rezultatul activității întreprinderilor care diferă semnificativ în ceea ce privește resursele utilizate sau alte
caracteristici. Valorile relative pot, de asemenea, să atenueze anumite procese (forță majoră, inflație etc.), care pot
denatura unitățile absolute din situațiile financiare.