Calcularea şi interpretarea

indicatorilor statististici

I. Indicatorii relativi
Indicatorii primari se obţin în procesul prelucrării primare, prin operaţii de
centralizare şi grupare a datelor, care provin dintr-o observare totală sau
parţială. Aceştia se numesc indicatori sintetici absoluţi şi exprimă volumul,
efectivul şi stocul unor variabile economice.

Indicatorii derivaţi se obţin prin comparări, abstractizări, generalizări şi

sintetizări, operaţii aplicate mărimilor absolute sau relative ale indicatorilor
primari.
1. Modificarea absolută reprezintă o diferenţă între termeni de
acelaşi fel, exprimaţi în aceeaşi unitate de măsură.
Baza de comparaţie poate fi fixă sau mobilă.

Modificarea absolută cu baza fixă:

Modificarea absolută cu baza mobilă:

2. Indicatorii relativi

Coeficienţii înmulţiţi cu 100 se numesc procente, cu 1 000 – promile,

cu 10 000 – prodecimile, iar cu 100 000 – procentimile.

În funcţie de scopul analizei şi de direcţia în care se efectuează

compararea, mărimile relative sunt: de structură, de intensitate, de
dinamică, de coordonare, de plan. plan
2.1. Calcularea mărimilor relative de structură (Ks)

Mărimile relative de structură analizează structura diferitelor

colectivităţi statistice. Acestea exprimă raportul părţilor faţă de întreg şi
se mai numesc şi ponderi sau greutăţi specifice.

Relaţiile de calcul ale mărimilor relative sunt:

1. pentru frecvenţe:
2. pentru o colectivitate centralizată din grupe:

Mărimile relative de structură se înmulţesc cu 100 şi se exprimă în

procente, suma lor fiind, evident, 100%.
2.2. Calcularea mărimilor relative de intensitate (Ki)

Mărimile relative de intensitate se stabilesc ca raport între valorile a

două caracteristici primare legate între ele, care au o semnificaţie
economică concretă. Raportul arată acea cantitate din valoarea
caracteristicii comparate ce revine pe unitatea caracteristicii ca bază
de comparaţie.

Mărimile relative de intensitate, spre deosebire de celelalte, se

exprimă în unităţi concrete de măsură.

Exemple de mărimi relative de intensitate: densitatea populaţiei unei

ţări, populaţia determinată la 1 sau 100 ha de teren agricol, producţia
industrială pe un lucrător, producţia la 1 000 lei mijloace fixe,
consumul de fonduri pentru 1 leu sau 1 000 lei mijloace fixe,
rentabilitatea etc.
2.3. Calcularea mărimilor relative de coordonare (Kc)

Mărimile relative de coordonare reprezintă raportul dintre valorile

aceleiaşi variabile, înregistrate la două grupe, clase, unităţi teritoriale
diferite.
2.4. Calcularea mărimilor relative ale dinamicii (Kd)

Rolul mărimilor relative ale dinamicii este de a caracteriza evoluţia în

timp a unui fenomen sau proces din economie.
Aceste mărimi se mai numesc şi indici de dinamică şi exprimă de câte
ori sau cu cât la sută se modifi că valoarea variabilei X dintr-o
perioadă sau moment de timp t, numit termen curent, faţă de cea
dintr-o perioadă sau moment de referinţă, respectiv baza de
comparaţie.
Dat fiind faptul că baza de raportare pentru calculul mărimilor relative
de dinamică poate fi fixă sau mobilă, indicii calculaţi devin indici de
dinamică cu baza fixă sau indici cu baza mobilă (în lanţ).
2.5. Calcularea mărimilor relative ale planului (prevederilor) (K p)

Utilizarea mărimilor relative ale prevederilor facilitează urmărirea

realizării obiectivelor propuse. Acestea arată de câte ori nivelul relativ
al sarcinii de plan (p) este mai mare sau mai mic faţă de realizările
dintr-o perioadă anterioară, baza de comparaţie (0):
Dacă se compară nivelul realizărilor faţă de cel al prevederilor, atunci
se numesc mărimi relative sau indici ai îndeplinirii prevederilor:

De cele mai multe ori, aceste mărimi se exprimă procentual, dar se

reţine numai valoarea ce depăşeşte 100 şi care arată procentul de
depăşire a prevederilor. Acest procent se numeşte ritm de creştere
sau ritm de îndeplinire/depăşire a prevederilor.
Indicele care exprimă o reducere presupune ca nivelul comparat să fie
mai mic decât nivelul bază de comparaţie, complementul până la 1
sau până la 100 având semnul minus. Relaţia de determinare a
ritmului de creştere sau de scădere se obţine astfel:
Între mărimile relative ale planului şi cele ale dinamicii există următoarea
legătură:

(Indicele sarcinii de plan x Indicele îndeplinirii planului = Indicele dinamic)

Indicilor de plan şi indicelui dinamic le corespund modifi cările absolute
calculate din aceleaşi elemente ca indicii:
(Plan – Realizat bază ) + (Realizat curent – Plan) = Realizat curent –
Realizat bază:

(Creşterea/reducerea planificată) + (Creşterea/reducerea faţă de plan) =

(Creşterea/reducerea efectivă).