Tema 5: Mărimi absolute relative

5.1. Mărmile absolute și esența lor

Mărimile absolute au conținut concret și sunt întotdeauna numere exacte. De exemplu:

Numărul populației,nr.întreprinderilor, volumul producției, cheltuielile de producție.
Mărimile absolute e obțin în urma prelucrării statistice, prin însumarea directă a datelor
statistice primare sau printr-un calcul pe baza altor indicatori (de exemplu: sporul natural al
populației se calculează ca diferența dintre dintre numărul celor născuți și numărul celor
decedați).
Mărimile absolute se exprimă prin unități de măsură naturale și bănești (de exemplu:
km,kg,t,bucăți, kw/h,lei). Unitățile de măsură naturale pot fi și convenționale. Transformarea în
unități convenționale se efectuează prin înmulțirea producției în expresie naturală la coeficientul
de recalculare respectiv. De exemplu: Sa se calculeze cantitatea de săpun în uități convențional-
naturale pe baza datelor privind producția de săpun:

Tipul de săpun % Cantitatea de Coeficientul de Cantitatea de

grăsimi săpun produs recalculare săpun în unități
convențioal-
naturale
A 40 100 1,0 100,0
B 60 80 1,5 120,0
C 72 50 1,8 90,0
Total x 230 x 310,0

Mărimile absolute in statistică au o importanță mare, deoarece cu ajutorul lor se caracerizează

majoritatea indicatorilor economiei naționale. Dar deseori e necesară compararea indicatorilor
absoluți și de aceea se folosesc mărimile relative.

5.2. Mărimile relative

Mărimea relativpă reprezintă rezultatul comparării a doi indicatori absoluți. Comparația poate
fi făcută ca diferență sau ca raport.
Ca diferență comparația are loc numa între termeni de același fel, exprimați în aceeași unitate
de măsură. Rezultatul arată cu câte unități diferă, în mărime absolută, termenul comparat de
termenul considerat ca bază de comparație. Acest rezultat se exprimă în aceleași unități de
măsură ca și datele comparate. Astfel, comparația prin scăderearată cu cât diferă între ele două
fenomene aflate în locuri diferite, înregistrate în perioade diferite.
Sub formă de raport se pot compara orice termeni, indiferent de natura lor, de unitățile de
măsură în care se exprimă. De obicei acest raport se înmulțește cu 10 la o putere convenabil
aleasă:

termen comparat
x 10 k
termen bază de comparație

Mărimile relative sunt exprimate sub formă de:

1) Coeficient, daca drept bază de comparație se ia unitaea.Se folosește când indicatorii sunt
de caelași fel, exprimați în aceeași unitate de măsură;
 2) Procente(%), daca drept bază de comparație se ia 100 și arată câte unități din indicatorul
raportat revin la 100 de unități ale indicatorului bază de raportare.Se folosește când
indicaorul nu se deosebește mult de baza de comparare (spre exemplu: în analizele
economico-statistice, în caracterizarea dinamicii fenomenelor etc.)
3) Promile, ‰ dacă drept bază de comparație se ia 1000. Se folosește când indicatorul
comparat este mult prea mic față de indicatorul bază de comparare. De exemplu: În
promile se exprimă indicatorii relativi in statistica demografică.

nr . celor născuți
coeficientul natalității ‰ = x 1000 ‰
nr .mediu anual al populației

În ‰ se exprimă și indicatorii eficienții folosirii fondurilor fixe, care arată valoarea

producției ce revine la 1000 lei fonduri fixe.

4) Prodecimile(‰o), dacă drept bază de comparare se ia 10000.Se folosește când rezultatul

are o valoare foarte mică. De exemplu: Nr. Studenților ce revine la 10000 locuitori;
nr.medicilor ce revin la 10000 locuitori etc).
Mărimile relative se caracterizează nu numa după formă, dar și după modul de calculare.

Tipurile mărimilor relative:

I. Mărimile relative de structură – determină raportul dintre unitățile părții
componente a colectivității studiate către numărul total de unități. Adică
determină ponderea unor părți componente în întrega colectivitate.
Se reprezintă grafic cu ajutorul diagramelor prin sectoare.
De exemplu: În cazul diagramei de structură prin cercuri, se consideră, cele 100%
corespunzătoare întregului sunt proporționale cu cele 360 grade. Se înmulțește pe rând
greutățile specifice din fiecare grupă cu 360 grade și se împart la 100%. De exemplu: La
sfârșitul anului 2000, numarul populației R.Moldova a constituit 4317,5 mii oameni. Inclusiv
populația urbană – 1978,4 mii oameni, iar populația rurală – 2339,1 mii oameni.

Să se detrmine mărimile relative de structură și să se reprezinte grafic rezultatele obținute.

a. Calculăm mărimile relative de structură:
MR str./urbană=1978,4 mii/4317,5 miix100%=46%MR str./rurală=233,4
mii/4317,5miix100%=54%sau100%-MR str./urbană=54%
b. Reprezentăm rezultatele obținute grafic, construind diagrama de structură:
Determinăm sectoarele:

46% x 360grade / 100% =166 grade

54% x 360grade/100%=194grade
(sau 360grade-166grade=194grade)

II. Mărimi relative de coordonare – determină raportul dintre două părți ale unui
întreg. Se mai numesc indici teritoriali, deoarece compară 2 indicatori de același
fel, care se referă la același timp, dar la obiecte diferite.
De exemplu: Raportul dintre nr populaței urbane si rurale, dintre nr de barbati si
femei, dintre producția agricolă si cea animalieră în agricultură etc.
Graficul se prezintă prin coloane si benzi.
De exemplu: Numărul populației urbane în Moldova, la sfârșitul anului 2000, a
constituit 2339,1 mii oameni. Să se determine mărimea relativă de coorodonare.

MR coord (urb.față de rur.) =1978.400/2339.100 x 100%=85%

MR coord (rur.față de urb.) =2339.100/1978.400 x 100%=118%
III. Mărimi relative ale dinamicii – se obțin raportând nivelul fenomenului dintr-o
perioadă la nivelul aceluiași fenomen din perioada anterioară, considerând bază
de comparație. Se folosesc pentru caracterizarea evoluției fenomenelor în timp.
De exemplu: Fabricarea producției în semestrul II a constituit 113,4mii bucăți, iar în semestrul I
– 100 mii bucăți. Să se determine mărimearelativă a dinamicii.
Rezolvare:
MR dinamicii și 113.400/100.100x100%=113,4%
Astfel, fabricarea producției în semestrul II față de semestrul I s-a mărit cu 13,4 %.
IV. Mărimi relative de intensitate – se calculează raportând între ei doi indicatori
absoluți, care au o importanță economică concretă și exprimă ce cantitate din
valoarea caracteristicii comparate revine la o unitate (o mie etc.) din indicatorul
bază de comparare. Caracterizează gradul de dezvoltare a unui fenomen într-un
anumit domeniu.

De exemplu: Densitatea populației unei țări;producția industrială pe un lucrător; populația ce

revine la 1 h teren agricol etc.

De exemplu: Numarul opulației in Moldova in 2000 a constituit 4347,9 mii oameni, iar numarul
de medici – 17,4 mii oameni. Să se calculeze câți medici revin la 10 000 de oameni?

Rezolvare:
MR intensitate =17.400/4347.900x10000=40 (medici)
Astfel, la 10 000 de oameni revin 40 medici.
V. Mărimile relative ale prevederilor (sau ale planului) pot fi de 2 tipuri:
a) Mărimea relativă a sarcinii de plan, care indică raportul dintre nivelul
planificat al indicatorului către nivelul realizat în perioada de bază,
premergătoare celei de plan.
 MR pi/0=Xpi/X0 x 100%

Mărimea relativă a sarcinii de plan se numește indice al sarcinii de plan (al prevederilor).

b) Mărimea relativă de îndeplinire a planului, care indică raportul dintre

nivelul realizat în perioada curentă la nivelul de plan.

MR 1/p1=X1 / Xp1 x 100% și efectiv / plan x 100%

Aceasta se mai numește și indice al îndeplinirii planului.

De exemplu: Real, în semestrul II s-au fabricat 113,4 mii bucăți, planul constituie 105 mii
bucăți. Să se determine indicile îndeplinirii planului.

Rezolvare: MR 1/pl =113.400 x 100% =108%

105.000

Planul producției pe semestrul II a fost depășit cu 8 %.