“ Poți face întodeauna mai mult decât ai crezut “

/ Roger Martin du Gard /

Tema 4: Reprezentarea datelor statistice

4.1. Reprezentarea datelor sub formă de serii statistice

Datele statistice se prezintă sub formă de:

 serii statistice;
 tabele statistice;
 grafice.

Enumerarea datelor statistice într-o anumită ordine se numeste serie statistică. O serie
statistică este formată din două șiruri de date paralele, în care primul șir se referă la însăși
criteriul de enumerare (variantele caracteristicii, intervalele de valori, unitățile teritoriale), iar al
doilea șir este format din datele numerice corespunzătoare.
Șirul I reprezintă variația caracteristicii (variantele), iar șirul II reprezintă frecvența de
apariție a variantelor caracteristicii (cât de de des se întâlnește o variantă cu alta).
Seria statistică în formă generală e reprezentată astfel:

X ( X1, X2, X3,.....Xn)

f1, f2, f3,.......fn
unde: X1, X2, X3,...Xn - șirul variantelor
f1, f2, f3,......fn - șirul frecvențelor

În funcție de natura caracteristicii studiate, seriile statistice se clasifică în:

1) serii statistice de repartiție;
2) serii cronologice (de timp sau dinamice(;
3) serii teritoriale (sau de spațiu).

Seria statistică de repartiție poate fi:

 seria atributivă se formează în urma grupării după caracteristici calitative
(nenumerice).
De exemplu: Repartizarea populației pe gen; repartizarea elevilor după
naționalitate etc.
 seria de variație se formează în urma grupării după caracteristici
cantitative(numerice).
De exemplu: Repartizarea populației pe vârste. Seriile de variație se manifestă ca:
 a. Serii discrete de repariție;
b. Serii de repariție pe intervale.

Dacă repariția are loc după o caracteristică discretă, adică redată printr-un număr întreg, care nu
poate avea valori intermediare, în așa caz avem serii discrete de repariție.
De exemplu: Repartizarea muncitorilor conform utilajului pe care îl deservesc.

Cantitatea utilajului deservit de un Numărul de muncitori

muncitor
2 8
4 9
6 2

Total 19

Dacă repariția are loc sub formă de interval „ de la și până la“, asemenea serii se numesc serii de
repariție pe interval.

De exemplu: Gruparea elevilor pe vârste.

Grupe de elevi pe vârste, ani Numărul de elevi

14-15 150
15-16 700
16-17 150
Total 1000

Serii de
apariție

Serii Serii de
atributive variație

discrete pe interval
 Seriile cronologice (de timp sau dinamice) reprezintă evoluția unui fenomen în timp.

De exemplu: Repartiția populației ocupate pe sectoare ale economiei.

Denumiri Mii persoane

1992 1993 1994
Populația ocupată în economie 2050 1688 1681
- inclusiv:
* în sectorul de stat; 1124 776 680
* în sectorul privat; 920 906 995
* în întreprinderi mixte 6 6 6

Seriile teritoriale (sau de spațiu) se obțin după criteriul administrativ-teritorial. Se utilizează în

statistica națională și internațională.

De exemplu: Școli de cultuă generală în Republica Moldova.:

Nr. crt. Localitatea Nr. școli

1 Chisinau 130
2 Băți 28
3 Briceni 40
4 Camenca 39
5 Criuleni 16
6 38
... ...

4.2. Elaborarea tabelelor statistice

Statistica modernă este ne neînchipuit fără folosirea tabelelor statistice. Ele permit ca materialul
să fie expus cât mao comod, exact, compact și rațional. Tabelele se folosesc in toate etapele și
operațiile cercetării statistice în procesul înregistrării și culegerii datelor pe parcursul prelucrării
lor, la analiza si interpretarea datelor statistice.

Tabelul statistic reprezintă reflecatrea sistematică și ilustrativă a datelor statistice.

Elementele principale ale unui tabel statistic sunt:

 Titlul tabelului. Fiecare tabel trebuie să aibă o denumire scurtă și clară, care sa
defineasca exact fenomenul pe care il reprezintă. Titlul tabelului se înscrie in partea de
sus a tabelului. Sub titlu, în dreapta se înscrie numărul tabelului elaborat.
  Macheta tabelului formează partea exterioară compusă din rânduri orizontale și coloane
verticale la intersecția cărora se înscriu datele statistice.
 Subiectul tabelului indică denumirea fenomenelor și este constituit din unitățile
populației statistice care se înscrie la capătul rândurilor.
 Predicatul tabelului conține indicatorii, ce caracterizează subiectul tabelului. Se înscrie
la capătul coloanelor.

Schema generală a unui tabel statistic:

Titlul tabelului nr. tabelului

Denumirea Denumirea predicatului

subiectului
A 1 2 3 4 5 6

De exemplu: Rezulatele la învățătură ale studenților Colegiului Financiar-Bancar la data

de 1.06.2000:

Denumirea Matematic Statistică Informatică

materiei ă
0 1 2 3
Grupa 401 8.1 8.0 7.6
Grupa 402 8.4 8.5 8.0
Grupa 403 8.0 8.3 8.1
Grupa 404 7.9 7.8 7.9

Subiectul tabelului este constituit din unitățile populației statistice, adică reprezintă cele 4 grupe
de studenți. Predicatul tabelului se constituie din indicatorii (care se înregistrează la nivelul
populației statistice) celor 3 discipline la care s-au înregistrat mediile.
Înscrierea datelor sub formă de tabel permite atât o viziune comodă, cât și posibilitatea
utilizării datelor pentru efectuarea diverselor calcule și procesul de prelucrare a acestora.

Tabelele statistice se clasifică astfel:

1) tabele simple;
2) tabele pe grupe;
3) tabele combinate.
Tabelele simple sunt de 3 tipuri:

a) descriptive sau enumerative – enumeră unitățile colectivității statistice;

b) teritoriale – prezintă unitățile colectiv-statistice pe unități administrativ-teritoriale(orase,
municipii)
c) tabele cronologice – demonstrează evoluția colectivității statistice în timp.

Tabelele pe grupe prezintă colectivitatea statistică divizate în grupe omogene pe baza unei
singure caracteristici de grupare, exprimată sau cantitativ sau calitativ(nenumeric, prin cuvinte).

De exemplu: Situația la învățătură a elevilor liceului Gh. Asachi la data de 1.06.2000:

Situația la învățătură Nr. elevilor

Promovați 1200
Corigenți 200
Repetenți 50
Total 1450

În acest exemplu, caracteristica de grupare „ situația la învățătură“ se exprimă prin cuvinte, adică
nenumeric sau calitativ.

Tabelele combinate prezintă colectivitatea statistic despărțită în grupe omogene pe baza a

două sau mai multe caracteristici de grupare.

De exemplu: Gruparea populației urbane și rurale conform numarului și genului; gruparea

întreprinderilor industrial după numărul muncitorilor și valoarea fondurilor fixe etc.

Populația din Republica Moldova pe medii și genuri, anul 2000:

Mediul Total(mii) Incluși

Genul masculin Genul feminin
(%) (%)
Urban Rural 1995.3 2324.7 48 52
Total 4320.0 - -

Tipurile
de tabele

simple Pe grupe Combinat

e

Descriptive Cronologic Teritoriale

sau e
Figura 4.2. Clasificarea tabelelor statistice

La elaborarea tabelelor trebuie respectate anumite reguli de conținut și de formă. Există reguli
comune și specifice de elaborare a tabelelor statistice.

Regulile comune cu cele referitoare la elaborarea reprezentărilor grafice sunt următoarele:

1) să permită perceperea rapidă și exactă a informațiilor prezentate;

2) să aibă un titlu general clar, concis, care să sintetizeze conținutul informativ al
datelor;
3) să se aprecieze unitățile de măsură, în care se exprimă datele;
4) să se precizeze unitatea statistică, timpul și spațiul la care se referă datele;
5) daca se elaborează mai multe tabele și grafice, acesta se vor numerota corespunzător
pentru indentificarea și regăsirea rapidă;
6) să se indice sursa de date;
7) să fie însoțite de scurte note explicative despre conținutul noțiunilor folosite etc.

Regulile specifice pentru elaborarea tabelelor statistice se referă la:

1. Numerotarea rândurilor și coloanelor pentru regăsirea datelor citate în text;
2. În tabel, nu se admit rubrici incomplete(goale) și se înscriu semne speciale;
a) dacă nu se cunosc datele numerice, se pune ‘ sau …;
b) dacă indicatorul are valoarea egală cu „zero”, se pune – sau 0;
c) dacă într-o rubrică nu poate exista nimic, se pune x sau - ;
d) dacă data are o valoare mai mică decât 0,1, se pune 0 sau *;
3. În fiecare rubrică, se înscrie numai o singură datp sau se pune un semn special.

4.3. Reprezentarea grafică a datelor statistice

Reprezentarea grafică a datelor statistice înlesnește observarea proporțiilor în care se află datele
pe care le reprezentăm. Graficile joacă un rol important în popularizarea datelor statistice, în
informarea opiniei publice despre mersul economiei, despre viața socială, culturală etc.

Elementele unui grafic sunt:

 1. Titlul graficului trebuie să fie clar,l scurt și complet și să precizeze clar fenomenul pe
care îl reprezintă. Se plasează sub grafic.
2. Legenda graficului (note explicative)definește simbolurile folosite în grafic (semne
convenționale, hașurări și culori etc.).
3. Rețeaua graficului e formată din linii paralele orizontale și verticale sau de cercuri
concentrice după cum sunt trasate punctele graficului în sistemului de coordonate. În
statistică, reprezentările grafice sunt trasate, cel mai frecvent, în sistemul de
coordonare rectangular:

Avem reprezentarea mulțimii punctelor Ai(xi, vi) cu i=l,r (variază de la 1 la r) în coordonare

rectangulare:

II Cadranul I

y1 Ai(Xi, Yi)

Xi
III IV

4. Scara graficului transformă valorile numerice ale indicatorilor în valori numerice:

Scara verticală
 0 100 200 300 400 500 Scara
orizontală

Principalele tipuri de grafice sunt:

1. Grafice liniare (spre exemplu: cronograma);

2. Diagrama prin coloane
3. Diagrama prin benzi
4. Diagrama prin sectoare
5. Histograma
6. Poligonul frecvențelor
7. Diagrame figurative.

1. Grafice liniare

Spre exemplu: Fabricarea producției de țesuturi se caracterizează prin următoarele date:

Anii Producție (mii metri)

1994 200
1995 220
1996 250
1997 240
1998 180

Reprezentarea grafică a datelor numerice, care apar în seriile dinamice (cronologice), se

realizează cu ajutorul cronogramei(historiograma). Cu ajutorul cronogramei analizăm evoluția în
timp a fenomenelor social-economice. Cronograma se construiește pe baza principiului
coordonatelor rectangulare. Se procedează astfel: axa orizontală 0 x se divizează într-un număr
de părți egale cu numărul de momente sau perioade (zile,luni,trimestre,ani), în care înregistrăm
dinamica fenomenului dat. Din dreptul diviziunilor în care am notat perioadele de timp ridicăm
ordonate punctate care sunt direct proporționale cu mărimea fenomenului din fiecare perioadă,
mărime ce ne este indicată de scara frecvențelor pe axa o y.De la axa o x trasăm niște orizontale
punctate. Locurile unde se intersectează orizontalele cu verticalele se notează cu câte un punct.
Aceste puncte se unesc apoi prin linii urcătoare sau coborâtoare, în funcție de evoluția
fenomenului în timp.
2. Diagrama prin coloane
Diagrama prin coloane este cea mai frecventă formă de reprezentare grafică, întâlnită în
statistică. Coloanele sunt niște dreptunghiuri cu baze egale, a căror înălțime este direct
proporțională cu mărimea indicatorilor reprezentanți: coloanele au baze egale și sunt
dispuse la distanțe egale cu jumătatea bazei coloanelor.

3. Diagrama prin benzi

Benzile sunt, la fel, niște dreptunghiuri. Spre deosebire se coloane, care sunt dispuse
vertical, benzile sunt dispuse orizontal, iar valorile numerice figurează sub scara
graficului.

4. Diagrama prin sectoare se utilizează pentru redarea structurii colectivității statistice. În

cazul cercului de structură, se consideră că cele 360 grade ale cercului corespund cu
100%.
 Pentru a calcula câte grade corespund fiecărui greutăți specifice, se înmulțesc pe rând
greutățile specifice din fiecare grupă cu 360 grade și se impart la 100%.

De exemplu: Se stie că în gr.212 sunt 30 de elevi, inclusiv 10 băieți și 20 fete. Vom

reprezenta grafic structura elevilor gr,212 prin cercul de structură:

Ponderea băieților constituie 10/30x100%=33%

Ponderea fetelor constituie:20/30x100%=67%
Aflăm sectoarele:360 grade x 33%/100%=119 grade
sau 100%-33%=67%
360 grade x 67%/100%=241grade
sau 360 grade-119 grade=241 grade.

Construim cercul de structură:

ponderea fetelor
17%

ponderea baietilor
83%

Figura 4.6. Structura elevilor gr.212 la data de 1.01.2002

Dreptunghiul de structură se construiește astfel: luăam o scară a frecvențelor dispusă vertical, pe

care o divizăm în 10 părți egale, 1 cm reprezentând 10%. În partea dreaptă a scării frecvențelor,
vom lua un dreptunghi pe care il împărțim prin 3 linii orizontale în 3 părți componente direct
proporționale cu greutățile specifice.

Folosind datele din exemplul de mai sus, vom construi dreptunghiul de structură:
 5. Histograma se numește graficul în care seria de raprtiție se prezintă în formă de
dreptunghiuri alăturate.Histograma are la bază principiul coordonatelor rectangulare. Se
construiește astfel: de pe axa ox, pe care sunt trecute grupele statistice, ridicăm
dreptunghiuri a căror înălțime este direct proporțională cu mărimea grupelor pe care le
reprezentăm.

Histograma (cu intervale egale)

Pe axa ox construim scara frecvențelor. Seriile cantitative pot fi cu intervale egale sau neegale, În
consecință histograma se construiește diferit pentru seriile cu intervale egale față de cele cu
intervale neegale.
Seria fiind cu intervale egale, bazele dreptunghiului vor fi egale între ele, iar înălțimea
dreptunghiurilor va fi direct proporțională cu frecvențele absolute.
Dacă seria e alcătuită din intervale neegale, reprezentarea grafică a acesteia presupune
costruirea unor dreptungiuri ale căror baze sunt direct proporționale cu mărimea intervalelor, iar
înălțimile proporționale cu frecvențele micșorate. Aceste frecvențe se obțin împărțind numărul
corespunzător fiecărei grupe la rezultatul raportului dintre mărimea fiecărui interval și intervalul
cel mic.
Calcularea frecvențelor micșorate presupune, în prealabil, închiderea convențională a
primului interval cu mărimea intervalului următor. Limita inferioară a primului interval se obține
scăzând di limita superioară mărimea intervalului urmptor. De exemplu:

Grupe de vârstă Numărul salariaților

20-30 ani 50
31-40 ani 150
41-50 ani 200
51-60 ani 150
61-70 ani 50
 200

150

100
Гистограмма 1

50

0
1 кв 31-40 41-50 51-60

Figura 4.8. Gruparea salariaților întreprinderii Alfa la data de 01.01.2000, pe vârste.

Distribuția întreprinderii industriale din județul X după numărul muncitorilor la data de

1.01.2000

Întreprinderi Numărul Mărimea hi/hmin Frecvența

după întreprinderilor intervalului (h) micșorată
nr.personalului
muncitor
0 1 2 3 4=3:1
Până la 500 2 200 1.0 2.0
501-700 6 200 1.0 6.0
701-1000 6 300 1.5 9.0
1001-2000 12 1000 5.0 5.0
2001-3500 15 1500 7.5 1.5
3501-5000 11 1500 7.5 1.5
Total 71 - - -

6. Poligonul frecvențelor
Dacă unim printr-o linie poligonală centrele laturilor de sus ale dreptunghiurilor
histogramei, obținem poligonul frecvențelor. Folosind datele din exemplul precedent,
construim poligonul frecvențelor.
 7. Diagrame figurative se folosesc atunci când în calitate de simbol grafic apare însuși
obiectul studiat, reprezentat printr-o scară anumită.

De exemplu: Producția de televizoare – ptrintr-un televizor. Producția de autoturisme –

ptrintr-n autoturism, producția de grâu - prin spice, producția de porumb – prin știuleți
etc. Acest procedeu se aplică frecvent datorită caracterului sugestv și natural.

Reprezentarea grafică cu ajutorul figurilor simbolice.

Această reprezentare constă în redarea datelor satistice cu ajutorul unor figuri care simbolizează
fenomenul studiat. De exemplu: producția de petrol o vom prezenta prin sonde, producția de vin
– prin sticle,numărul bibliotecilor – prin cărți etc. În acest caz trebuie respectată regula
proporționalității.

Reguli pentru construirea graficilor:

 Orice grafic trebuie sa aiba un titlu scurt, clar si cuprinzător.
 Scara graficului trebuie să fie construită astfel încât să evidențieze variația fenomenului
reprezentat
 Nota cifrelor pe scara verticală se face in partea stângă, iar pe scara orizontală – dedesubt.
Notarea trebuie să înceapă cu 0 și să continuie neîntrerupt până la un număr care trebuie
să fie ceva mai mare decât valoarea celui mai mare indicator din seria ale cărei date
numerice le prezentăm.
 Scara trebuie să ne indice felul indicatorilor cu ajutorul cărora reprezentăm fenomenul:
mărimi absolute, relative, medii, indici.
 Legenda se așează întotdeauna dedesubtul graficului și, de obicei, în partea dreaptă.