Clasa a X-a G rlescu Laura Georgiana Proiect: Matematici Financiare 1.

Elemente de calcul financiar: Procente, dobnzi, TVA

1.1. Procente Definiie: Un raport de forma
p , 100

unde p este numar rational pozitiv, se numeste

p 100

procent si se noteaza p%. Raportul

se numeste si raport procentul.

Formula

p a 100

= b se foloseste pentru rezolvarea fiecareia dintre

urmatoarele probleme: - aflarea numarului b, care reprezinta p% din a; - aflarea numarului a, cand cunoastem ca p% din el este b; - aflarea raportului procentual p% ( cat la suta din numarul a reprezinta b) Exemplu: Se considera doua vase de 5 m3 si de 10 m3.. In primul vas se afla 3 m3 de apa, iar in al doilea 4 m3. Sa se exprime in procente cat este gradul de umplere al fiecrui vas. 5m3 .3 m3 100 m3 . p m3 p=
100 3 5

= 60%

1.2 Dobnzi Daca mprumutam ( de exemplu de la o banca) o suma de bani pentru o anumita perioada de timp, trebuie sa restituim dup un anumit termen, suma mprumutata plus o suma suplimentara, numita dobnda. In mod similar, daca depunem o suma de bani la banca, pe un anumit termen, ne va restitui suma depusa, plus o alta suma, numita dobnda. De regula dobnzile se exprima procentual pentru o perioada de un an.

A. Dobnda simpla Definiie: Se numete dobnda simpla ( necapitalizata) dobnda calculata asupra sumei depuse (fixe) pe toata perioada depunerii.
D= r S n 100

D = dobnda simpla r = rata dobnzii S = suma n = perioada de timp Exemplu: O banca acorda un credit de 2 000 de lei pentru un an de zile, cu o rata a dobnzii de 5%. Care este valoarea dobnzii ncasata de banca? (Fiind vorba de un credit pe termen scurt, se aplica formula dobnzii simple) D=
5 2000 100

= 100 (lei)

B. Dobnda compusa Definiie: Spunem ca un capital este plasat cu dobnda compusa (capitalizata) daca dobnzile simple produse pentru fiecare perioada de plasare sunt integrate in capital (capitalizate) si produc la rndul lor dobnda. Vom stabili formula dobnzii compuse Dc generata de un capital iniial S, plasat cu dobnda compusa, pe o perioada de n ani cu rata anuala a dobnzii de r%. -In primul an: D1 =
r S 100

-In al doilea an:

r S = SR 100 r R = 1 + 100 r D2= 100 S1 = ( R 1) SR

S1 =

S+

- Dup n ani, se va produce o dobnda compusa pariala:

Dn = ( R 1) SR n 1 S n = SR n

Formula de calcul pentru dobnda compusa totala, tiind este:

Dc = S ( R 1)
n

S n = S + Dc

Exemplu: Un agent economic primete de la o banca un mprumut de 20 000 de lei pe termen de doi ani, cu rata anuala a dobnzii de 15%. tiind ca rambursarea creditului si plata dobnzii se face la sfritul celor doi ani, sa se calculeze dobnda si suma totala datorata. S= 2 . 104 (lei) n=2 R = 1 + 100 = 100
15 115 529 2 10 4 1 400 S 2 = S + Dc = 20000 + 6450 = 26450

Dc = S( R2 1) =

= 6450 (lei)

1.3. Taxa pe valoare adugata (TVA)

Definiie: Taxa pe valoare adugata este un impozit indirect, stabilit si perceput de ctre stat, asupra valorii adugate, in fiecare stadiu al produciei si al distribuiei bunurilor materiale, sub forma de procent din preul acestor bunuri. TVA= (procent TVA) . (preul iniial) Preul de vnzare = (preul iniial) + (procentul TVA) . (preul iniial)

2. Culegerea, clasificarea si prelucrarea datelor statistice

2.1 Datele statistice: culegerea si clasificarea lor
Definiie: Fie E un experiment si X o mrime referitoare la experimentul E. Orice sir finit de valori ale lui X, observate sau msurate, de forma x1, x2, x3, , xn, nu neaprat distincte, se numete sir (serie sau selecie) de date statistice, de volum n. Exemplu: Nota 3 Numr elevi 2 4 3 5 3 6 5 7 6 8 1 9 4 10 1

2.2. Reprezentarea grafica a datelor statistice

Datele statistice pot fi reprezentate grafic in mai multe moduri: A. DIAGRAME CIRCULARE B. DIAGRAME BENZI SI DIAGRAME PRIN COLONE C. HISTOGRAME D. DIAGRAME PRIN BATOANE
6 5 4 3 2 1 0 2 3 3 5 6 1 4 1 3 4 5 6 7 8 9 10

DIAGRAMA CU COLOANE (Reprezentare grafica pentru tabelul de mai sus: pe axa verticala fiind numrul de elevi)

3. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziie

3.1. Medii
Definiie: Se numete medie aritmetica a irului de date statistice x1,, xn numrul:
x= x1 + x 2 + x n n

Definiie: Media ptratica a irului de date statistice negrupate x1, , xn este numrul:
2 2 x12 + x 2 + xn x = n 2

Media armonica:
H = n 1 1 1 + + + x1 x 2 xn

Media geometrica:
G = n x1 x 2 x n

Mediana
Definiie: Se numete mediana a unei serii statistice (xi, ni), 1 i k , o valoare xMe a caracteristicii cu proprietatea ca exista tot atia indivizi care iau valori ale caracteristicii mai mari dect xMe (in cazul seriilor statistice cu un numr impar de valori) Exemplu:

xi ni

1 1

3 3

4 1

5 6

8 1

9 1

1 2 1

5valori 5 valori Datele statistice 1, 3, 3, 3, 4, 5, 6, 6, 7, 8, 9 se grupeaz sub forma seriei statistice de mai sus, a crei mediana este xMe=5, deoarece exista 5 valori la stnga si tot 5valori la dreapta.

3.2. Dispersia Definiie: Sa consideram x1, x2, , xn o selecie de date statistice (negrupate).
Dispersia sau variaia seleciei, notata 2 , este numrul real:
2 =
n1 ( x1 x ) 2 + ... + n k ( x k x ) 2 n

Exemplu: Fie selecia de date 1, 5, 6, 8. Sa se calculeze media x si dispersia 2 . Avem Atunci

x= 1 (1 + 5 + 6 + 8) = 5 4

si

x2 =

1 2 (1 + 5 2 + 6 2 + 8 2 ) = 31,5 4

2 = 31,5 25 = 6,5

4. Noiunea de probabilitate a unui eveniment. Probabilitati condiionate.

4.1. Evenimente. Operaii cu evenimente
O experiena este numita aleatoare daca, repetnd-o in condiii identice, rezultatele sale sunt intamplatoare.

Ne ocupam numai de experienele aleatoare care pot conduce la un numr finit de rezultate, numit tradiional probe. Daca este generic o proba, atunci mulimea tuturor probelor: = { = proba} = {1 , 2 ,..., n } este numita universul posibilitilor Definiie: O submulime de probe A se numete eveniment. Exemplu: In cazul experienei aleatoare a aruncrii unui zar o singura data avem = {1,2,3,4,5,6} , iar A={1,3,5} este evenimentul apariiei unei fete cu numr impar si el se realizeaz daca se obine una dintre probele 1, 3 sau 5. In caz contrar, adic daca am obine 2, 4 sau 6, evenimentul nu se realizeaz. Concluzii: 1) Evenimentul A B ( citit A sau B) se realizeaz daca si numai daca se realizeaz cel puin unul dintre evenimentele A si B. 2) Evenimentul A B ( citit A si B) se realizeaz daca si numai daca se realizeaz simultan evenimentele A si B. 3) Evenimentul A (citit non A) se realizeaz daca si numai daca nu se realizeaz evenimentul A. 4) Evenimentul A\ B = A B se realizeaz daca si numai daca se realizeaz evenimentul A si nu se realizeaz evenimentul B. Fie K = P( ) mulimea tuturor evenimentelor asociate unei experiene aleatoare. Observam ca pentru un eveniment oarecare A K , putem considera evenimentele A A si A A . Evenimentul = A A se numete evenimentul sigur si el se realizeaz cu certitudine la fiecare efectuare a experienei. Evenimentul = A A se numete evenimentul imposibil, fiind evenimentul care nu se efectueaz la nici o efectuare a experienei.

4.2. Definiia axiomatica a probabilitii. Evenimente aleatoare egal probabile

Sa consideram un eveniment A, asociat unei experiene. Daca evenimentul A s-a realizat de nA ori din cele n probe, numim frecventa (relativa) a evenimentului A numrul:
f n ( A) = nA n

,.K ) un cmp finit de evenimente. Definiie (axiomatica): Consideram ( O funcie P : K R, care satisface axiomele:

(i)

A K P ( A) 0

(ii) A1 , A2 K , A1 A2 = P( A1 ) + P( A2 ) (iii) P() =1

., K , P ) un cmp finit de probabilitate. Sunt adevrate Teorema: Fie ( urmtoarele proprietati: A K P ( A) =1 P ( A) 1) 2) P() = 0 3) A K 0 P( A) 1 4) A, B K , A B P( A) P( B )

5)

6) 7)

,BA K ( BP \ A) = ( BP ) ( AP B) A,B K,A B P( B \ A) = P()B P()A

A, B K P ( A B ) = P ( A) + P ( B ) P ( A B )

Spunem ca evenimentele A1, , An, unde A1, , An K ,sunt egal probabile sau echiprobabile daca:
P( A1 ) = P( A2 ) = ... = P( An )

4.3. Probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile. Definiia clasica a probabilitii
, K ) un cmp finit de evenimente si fie A K un Definiie: Fie ( eveniment. Presupunem ca conine n evenimente elementare, iar evenimentul A conine k evenimente elementare, evenimentele fiind egal probabile. Atunci raportul: k P ( A) =

dintre numrul cazurilor favorabile realizrii evenimentului A si numrul cazurilor egal posibile, se numete probabilitatea evenimentului A. Exemplu: 1) Consideram experiena aleatoare a extragerii unei litere din cuvntul FRATE. Fie V evenimentul apariiei unei vocale. Sa se calculeze probabilitatea evenimentului V.

nv = numrul de vocale nl = numrul de litere Conform definiiei clasice avem: nv 2 P (V ) = =

nl 6

2) Dintr-un pachet de 52 de carti de joc, se extrage o carte la ntmplare. Sa se calculeze probabilitile de a extrage: a) o cupa sau regele de pica b) o cupa sau un rege A evenimentul de a extrage o cupa B evenimentul de a extrage regele de pica C evenimentul de a extrage un rege
13 52 1 P( B ) = 52 4 P( C ) = 52 P ( A) =

a) A B =
P ( A B ) = P ( A) + P ( B ) = 14 52 5 1 4 = 52 52 52

b) A C =
P ( A C ) = P ( A) + P ( C ) P ( A C ) =

4.4. Probabilitati condiionate. Dependenta si independenta evenimentelor

, ,K , P ) un cmp finit de probabilitate si fie A,B K Definiie: Fie ( doua evenimente, astfel incat P( B ) 0 . Raportul:

P( A B ) P( A \ B ) = P( B )

se numete evenimentul A condiionat de B. Proprietati: 1) funcia PB este o probabilitate

2) daca Ai 1in este un sistem complet de evenimente cu P P( Ai ) > 0 , i {1,..., n} , atunci, pentru orice eveniment A K , are loc egalitatea: P( A) = P ( A1 ) PA1 ( A) + P( A2 ) PA2 ( A) + ... + P ( An ) PAn ( A)

( )

numita formula probabilitii totale . 3) in ipotezele de la punctul 2, daca se presupune, in plus, ca P(A) > 0, atunci rezulta formula lui Bayes sau teorema ipotezelor
P ( A) = P ( Ai ) PAi ( A)
n

P( Ai ) PAi ( A)
i =1

Exemplu: 1) O urna contine 6 bile albe si 5 bile negre. Se extrag succesiv 3 bile ( fara intoarcerea bilei extrase). Care este probabilitatea ca prima bila sa fie alba, iar celelalte doua negre? A1 prima bila este alba A2 a doua bila este neagra A3 a treia bila este neagra.
P ( A1 A2 A3 ) = P ( A1 ) P ( A2 / A1 ) P ( A3 / A1 A2 ) = 6 5 4 12 = 11 10 9 99

2) Alegem in mod aleatoriu o familie din multimea familiilor cu doi copii de varste diferite. Avem de ales din patru configuratii egal posibile, MM, MF, FM, FF, unde notatia MF, de exemplu, specifica faptul ca dintre cei doi copii, baiatul ( Masculin) este mai in varsta decat fata (Feminin). Notam cu A evenimentul ca cei doi copii din familia aleasa sa fie fete, cu B evenimentul ca dintre cei doi copii, cel putin unul sa fie fata, iar cu C evenimentul ca dintre cei doi copii, copilul mai in varsta sa fie fata. Sa se determine P(A/B) si P(A/C). = { MM , MF , FM , FF }

C = { FF , FM } 1 4 3 P( B) = 4 2 P (C ) = 4 A B = { FF } P ( A) =

B = { MF , FM , FF }

A = { FF }

A C = { FF }

1 4 P( A B) 1 P ( A / B) = = P( B) 3 P( A C ) 1 P( A / C ) = = P (C ) 2 P( A B) = P( A C ) =

Definiie: Fie ( , , K , P ) un cmp finit de probabilitate. 1) Spunem ca evenimentele A, B K sunt independente daca P ( A B ) = P ( A) P ( B ) In caz contrar evenimentele se numesc dependente.
2) Spunem ca evenimentele A,B,C K sunt independente daca
P ( A B C ) = P ( A) P ( B ) P ( C )

doua cate doua sunt independente si

Teorema: Fie A si B doua evenimente, cu P(A) > 0, si P(B) > 0. Atunci urmtoarele afirmaii sunt echivalente: (i) A si B sunt independente (ii) PB(A) = P(A) (iii) PA(B) = P(B) Exemplu: Trei tragatori trag asupra unei inte, fiecare un singur foc. Primul nimerete inta cu probabilitatea treilea cu probabilitatea
4 5 2 3

, al doilea cu probabilitatea

3 4

, iar al

. Calculai probabilitatea ca:

a) inta sa fie atinsa de trei ori b) inta sa fie atinsa exact de doua ori c) inta sa fie atinsa cel puin o data. A evenimentul constnd in nimerirea intei de ctre primul tragator B al doilea tragator nimerete inta C al treilea tragator nimerete inta

Evenimentele A, B si C sunt independente

a) inta este atinsa de 3 ori daca se realizeaz evenimentul: A B C
P ( A B C ) = P ( A) P ( B ) P (C ) = 2 3 4 2 = 3 4 5 5

b) inta este atinsa de exact 2 ori daca se realizeaz evenimentul D= ( A B C ) ( A B C ) ( A B C ) P(D) = c)

A B C = E P E = P ( A) P ( B ) P C =

2 3 1 2 1 4 1 3 4 13 + + = 3 4 5 3 4 5 3 4 5 30

( )

( )

1 1 1 1 = 3 4 5 60

P(E) = 1 -

P( E ) = 1

1 59 = 60 60