Matematici financiare

Lungeanu Alina-Maria Clasa a-X-a G

Elemente de calcul financiar: procente. dobanzi, TVA

Procente si aplicatii
Un raport de forma p/100, unde p este numar rational pozitiv, se numeste procent si se noteaza p% (citim p la suta sau p procente). Raportul p/100 se mai numeste si raport procentual. Formula p/100 a=b se foloseste pentru rezolvarea fiecareia dintre urmatoarele probleme: aflarea numarului b, care poate reprezenta p% din a aflarea numarului a, cand cunoastem ca p% din el este b aflarea raportului procentual p% (cat la suta din numarul a reprezinta numarul b) Problemele de calcul a unei cresteri (descresteri) peocentuale urmeaza schemele: 1) daca o marima a creste cu p%,noua valoare este a+p/100a; 2) daca o marime a descreste cu p%, noua valoare este ap/100a; 3) daca o marime a creste succesiv cu p% si q%, noua sa valoare este: a+p/100a +q/100(a+p/100a) = a(1p/100)(1+ q/100) Putem calcula procente din procente astfel: p% din q% este egal cu p/100q/100a.

Aplicatii
Bugetul familial reprezinta un system de evidenta prin care se inregistreaza sistemaric si chronologic (de obicei pe o perioada de un an) veniturile unei familii (dupa natura si provenienta acestora), precum si cheltuielile acesteia (dupa destinatia acestora). Abalog se defineste bugetul personal. Bugetul este de fapt un plan prin care se compara veniturile cu cheltuielile. Exemplu de un buget annual al unei familii: a) venitul annual 72.000.000 lei; b) cheltuieli (in procent din venitul anual): immediate: 4% imbracaminte: 6% transport: 10% mancare: 23% gospodaresti: 37%

 economii: 5% distractie: 3% altele:12% Rezulta ca s-a planificat sa se cheltuiasca cu transportul, annual, 10% din 72.000.000 lei, adica 7.200.00. Profitul (pierderea) unei intreprinderi intr-o anumita unitate de timp, de exemplu un an, este diferenta intre incasari si cheltuieli, daca aceesta este pozitiva( negativa). Statul percepe impozit pe profit fixat prin lege, ca in 1999 a fost de 38%, iar in anul 2000, de 20%. Legata de acestea este si notiunea de pret de cost al unui produs care inglobeaza costul complet al producerii si profitul producatorului. Exemplu. Daca profitul unei societati comerciale a fost in 1999 de 800 milioane lei, atunci impozitul a fost de: 38% din 800.000.000 lei = 304.000.000 lei. Probleme: 1) In ultimii doi ani, o familie a avut uyn venit de 12 milioane lei pe luna. In fiecare luna, familia a cheltuit 80% si a economisir restul. Cat a economisit familia in cei doia ani? In fiecare luna, familia cheltuieste 80/100 12 milioane lei, adica 9,6 milioane lei. Cum intr-o luna familia economiseste 2,4 milioane lei, rezulta economia pe 24 luni, adica 57,6 milioane lei. 2) Un atelier a produs intr-o luna mobilier in valoare de 205 milioane lei. Pentru realizarea mobilierului s-au facut cheltuieli in valoare de 145.800.000 lei. Stiind ca impozitul pe profit este de 25%, sa se determine profitul net al atelierului. 205.000.000145.800.000= 59.200.000 (lei profit) 59.200.000 25% 59.200.000= 44.400.000 (lei profit net) Raportul procentual dintre profit si cheltuieli se numeste rata profitului. (rp (%) ). Exemplu: In problema anterioara, rata profitului este numarul dat de formula: Rp /100= 59.200.000/ 145.800.000 Se numeste investitie orice suma de bani plasata pentru crearea de mijloace fixe, pentru modernizare, reutilare, restaurare, etc., cu scopul obtinerii de profit. Prin amortizarea capitalului fix se intelege procesul de recuperare treptata a valorii capitalului fix. Pentru orice investitie in valoare de V unitati monetare (V= valoare capitalului fix), se defineste amortizarea anula sau anuitatea Aca fiind raportul

A=V/T unde T este termenul de amortizare (durata normala in ani a unei investitii). Problema: 1) Valoare unei instalatii este de 36 milioane lei, iar amortizarea anuala este de 9 milioane lei. Sa se calculeze termenul de amortizare si rata anuala a amortizarii. T=V/A= 36106 / 9106 si r= A/V 100= 25%

Dobanzi si aplicatii
Daca imprumutam (de exemplu, de la banca) o suma de bani pentru o anumita perioada de timp, trebuie sa restituim, dupa un anumit termen suna imprumutata plus o suma suplimentara, numita dobanda. In mod similar, daca depunem o suma de bani, pe un anumit termen, la expirarea acestuiia banca ne va restitui suma depusa plus o alta suma, numita dobanda. De regula, dobanzile se exprima procentual, pentru o perioada de un an. Imprumuturile la care apelam pentru cumpararea uynui obiect mai scump se numesc credite. Cand imprumutam bani ne numim debitori (sau datornici), iar in cand depunem bani ne numim creditori (sau deponenti). Raportul procentual dintre dobanda si capitalul plasat se numeste rata dobanzii.

Dobanda simpla
Se numeste dobanda simpla (necapitalizata) dobanda calculate asupra sumei depuse (deci fixe) pe toata durata depunerii. De obicei, dobanzile simple se utilizeaza pentru credite de un an sau mai putin. Se noteaza cu S suma depusa sau imprumutata, cu n timpul exprimat in ani, cu r% rata dobanzii si cu D dobanda simpla denerata de suma S pe perioada de n ani. Dobanda simpla generate de suma S intr-un an, cu rata anuala a dobanzii r % este r/100S astefel incat obtinem formula: D=r/100Sn, ce exprima faptul ca dobanda simpla este direct proportioanala cu suma depusa, cu procentul de dobanda si cu durata depunerii. . Daca impartim anul in k parti egale si tk este un numar de astfel de parti pentru care se calculeaza dobanda, atunci formula precedenta devina: D=r/100 S tk/k. Probleme:

1) O banca acorda un credit de 20 milioane lei pentru un an de zile, cu o rata a dobanzii de 5%. Care este valoare dobazii incasate de banca. D=5/10020.000.000= 1.000.000 lei 2) un agent economic depune la banca 20 milioane lei pentru 3 luni. Rata dobanzii este de 5%. Cat va fi dobanda platita de banca agentului economic? D=5/100 20.000.000 3/12= 250.000 (lei).

Dobanda compusa
Spunem ca un capital este plasat cu dobanda compusa (capitalizata) daca dobanzile simple produse pentru fiecarte perioada de plasare sunt integrate in capital si produc la randul lor dobanda. De obicei, dobanzile compuse se utilizeaza pentru credite pe perioade de timp mai lungi de un an. Vom stabili formula dobanzii compuse, Dc generate de capitalul initial S, plasat cu o dobanda compusa, pe o perioada de n ani cu rata anuala a dobanzii de r%. in primul an, suma S produce o dabanda D1=r/100S; in al doilea an, suma generatoare de dobanda va fi S 1=S+ r/100 S= SR1 unde R=1+r/100. Dobanda obtinuta dupa doi ani este:

D2=r/100S= (R1)SR, care este adaugata la capitalul existent S 1; suma S2= S1+D2= SR+ (R1)SR=SR2 devine capitalul care va produce dobanda in al ttreilea an: D3=r/100 S2=(R1)SR2; dupa n ani se va produce o dabanda compusa partiala

Dn=R-1)SRn-1, iar suma totala (majorata si cu ultima dobanda) va fi: Sn=SRn, R=1+r/100.

este

Formula de calcul pentru dobanda compusa totala, stiind ca Sn=S+Dc, Dc=S(Rn-1). Se observa ca Dc=D1+D2++Dn. Problema: Se acorda un credit de 100 milioane lei pentru o perioada de 5 ani si cu o rata a dobanzii de 10 %. Cat va fi dobanda incasata de banca la sfarsitul perioade? S5=108(1+0,1)5=161.051.000 (lei) Dc=161.051.000 100.000.000= 61.051.000 (lei)

TVA Tax ape valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, stability si perceput de catre stat, asupra valorii adaugate, in fiecare stadium al productiei si al distributiei bunurilor materiale, sub forma de procent din pretul acestor bunuri. TVA= (procent TVA) (pretul initial). Aceasta taxa este achitata de comparator, fiind cuprinsa in pretul de vanzareal fiecarui obiect. Pretul de vanzare= (pretul initial) + (procentul TVA)(pretul initial). Probleme: 1) Pretul afisat al unui produs este de 1.250.000 lei (fara TVA). Care este pretul de vanzare, stiind ca TVA este 19%? 1.250.000 + 19/1001.250.000=1.487.500 (lei). 2) pretul unui produs este 654.500 lei (inclusiv TVA). Care este pretul fara TVA (considerand ca procentul TVA este de 19%)? p- pret fara TVA 654.500=p+ 19/100p, de unde p= 550.000 (lei).

Culegerea, clasificare si prelucrarea datelor statistice

Fie E un experiment si X o marime referitoare la experimental E. orice sir finit de valori ale lui X, observate sau masurate, de forma x 1, x2, xn, nu neaparat distincte, se numeste sir (series au selectie) de date statistice, de volum n. *prin date statistice intelegem valori ale unor marimi fizice, economice, etc., rezultate prin masuratori. Orice subsir al acestuia se numeste esantion. Un esantion este considerat reprezentativ in functie de context (concluziile obtinute sa poata fi generalizate). Exemplu: Fie E= desemnarea rezultatelor la o lucrare scrisa, obtinute de elevii unei clase si X= nota la respective lucrare scrisa. Daca notele obtinute sunt 6, 7, 3, 4, 9, 9, 3, 5, 5, 10, 7, 7, 8, 6, 6, 6, 4, 5, 9, 9, 6, 7, 4, 7, 7 am obtinut un sir de date statistice. Dupa ce au fost culese, aceste date trebuie clasificate, mai ales avand in vedere ca unele dintre ele sunt egale si ca numarul lor este mare. Un tip de grupare este cel de table. Exemplul 1: Nota Numar elevi Exemplul 2: Note Bune Mediocr e Slabe Numar elevi 6 14 5 3 4 5 6 7 8 9 10 2 3 3 5 6 1 4 1

Orice studio statistic se efectueaza asupra unei anumite multimi numite populatie statistica si elementele ei se numesc unitati statistice. Analiza statistica are drept obiect o proprietate a unitatilor statistice, numita

caracteristica (sau variabila statistica) , ce poate fi cantitativa sau calitativa. Valorile caracteristicilor se numesc date statistice. Exista trei metode principale pentru culegerea de date: 1) date retroactive extrase din arhive sau anuare statistice, cum ar fi cele privind nivelul de trai; 2) observarea directa 3) experiment planificat, unde se urmaresc marimile care determina evolutia unor procese sau fenomene, pentru a prezice pe intervale scurte de timp comportarea acestora. Numarul ni de unitati statistice ale populatiei statistice corespunzatoare valotrii xi a aracteristicii X se numeste frecventa absoluta si de multe ori, numim sirul (xi, ni) serie statistica. Prin definitie frecventa absoluta a unei clase de avlori este numarul de unitati statistice corespunzatoare valorilor caracteristicii care apartin clasei representative.

Reprezentarea grafica a datelor statistice

A. Diagrame circulare In acest caz, un disc este impartit in mai mulkte sectoare, fiecare corespunzand unui arc de cerc. Masurile arcelor sunt direct proportionale cu frecventele absolute ale valorilor caracteristicii.

B. diagrame prin benzi si coloane Benzile sunt dreptunghiuri cu bazele egale, dispuse la distante egale. Inaltimea fiecarui dreptunghi este proportionala cu frecventele absolute ale valorilor caracteristicii. Exemplu:

Studiul numarului de spectatori care au vizionat o piesa de teatru in stagiunile din 2009-2012 a condos la tabelul urmator. An Numar de spectatori Cu diagrama: 2009 1400 2010 1450 2011 1700 2012 1500

C. Histograme Acest tip de reprezentare este format din mai multe dreptunghiuri cu bze egale, situate unul langa altul si inaltimi direct proportionale cu frecventele absolute ale valorilor caracteristicii. Exemplu: Fie tabelul de distriburie a unui grup de elevi dupa inaltime. Cu hirtograma corespunzatoare. Inaltime 155-160 160-165 165-170 170-175 175-180 180-185 Nuamr elevi 5 12 15 20 8 3 Frecvente absolute cumulate crescator 5 17 32 52 60 63

D. Diagrame prin batoane In acest tip de diagrame, inaltimile segmentelor sunt direct proportionale cu frecventele absolute ale valorilor caracteristicii. (tabelul 1).

Interpretarea datelor statistice prin parametric de pozitie

1)Medii Se numeste medie aritmetica a sirului de date statistice x1, ,xn numarul

Media patratica a sirului de dfate statistice negrupate x1,xn este numarul

3) Dispersia Sa consideram x1, xn o selectie de date statistice(negrupate). Dispersia sau variatia selectiei, notata 2, este numarul real:

Notiunea de probabilitate a unui eveniment. Probabilitati conditionate

O experienta este denumita aleatoare daca, repetand-o in conditii identice, rezultatele sale sunt intamplatoare. Ne ocupam numai de experientele aleatoare care pot conduce la un numar finit de rezultate, numit traditional probe. Daca x este generic o proba, atunci multimea tuturor probelor este: = {x| x=proba} = {x1,.., xn} este numita universal probabilitatilor. O submultime de probe A se numeste eveniment. Exemplu: 1) In cazul experientei aleatoare a aruncarii unui zar o singura data avem ={1,2,3,4,5,6}, iar A={1,3,5} este evnimentul aparitia unei fete cu numar impar{ si el se realizaeaza daca se obtine una dintre probele 1,3 sau 5. in cazu contrar, adica daca se obtine 2,4 sau 6, evenimentul nu se realizeaza. ] Spunem ca evenimentul A implica evenimentul B daca A B. Avem ca A imprica B daca si numai daca atunci cand se realizeaza evenimentil A se realizeaza in mod necesar si evenimentul B. 1) Fiind date doua evenimente A si B, evenimentul A B se numeste reuniunea evenimentelor A si B 2) Fiind date doua evenimente A si B, evenimentul A b se numeste intersectia evenimentelor A si B 30 Fiind dat evenimentul A, evenimentul A=\A se numeste eveniment contrar lui A.

Exemple: 1)In cazul experientei aleatoare care consta in aruncarea unei monede de trei ori se pot considera evenimentele: evenimentul A={bbs, bsb, s,bb}, care arata ca banul b apare de doua ori si evenimentul B={bbb, bbs, bsb, bss}, care arata ca banul apare primul in cele trei aruncari successive. Cu aceste doua evenimente, putem forma alte trei noi evenimente: A B={bbs, bsb, sbb, bbb, bss} A B={bbs, bsb} A= {bbb, bss, sss, ssb, sbs} 2) La aruncarea unui zar, aparitia unui numar cel putin egal cu 1 pe fata superioara este un eveniment sigur. 3) Extragerea unei bile rosii sintr-o urna care contine numai bile albe este un eveniment imposibil. Un eveniment A K este compus daca si numai daca exista doua evenimente B,C K, cu BA si CA, astefel incat A=B C. Deoarece ave,: I. A K rezulta A K si II. A,B K rezulta A B K,

pentru perechea (, K) s-a impus denumirea de camp de evenimente. Sa consideram un eveniment A, asociat unei experiente. Daca evenimentul A s-a realizat de nA ori din cele n probe, numim frecventa (relative) a evenimentului A numarul: fn(A)= nA/n. Definitia axiomatica a probabilitatii: consideram (, k) un camp finit de evenimente. O fractiune P:K R, care satisface axiomele: se numeste A K rezulta P(A)0; A1, A2 K, A1 A2= rezulta P(A1 P()=1; probabilitate pe K.

A2)= P(A1) + P(A2)l;

Teorema: fie (,K,P) un camp finit de probabilitate. Sunt edevarate urmatoarele proprietati: A K rezulta P(A)=1-P(A); P()=0; A K rezulta 0P(A)1; A,B K, A B rezulta P(A)P(B)

A,B K rezulta P(B\A)= P(B) P(A B); A,B K, A B rezulta P(B\A) = P(B) P(A); A, B K rezulta P( A B)= P(A) + P(B) P(A B).

Fie (, K, P) un camp finit de probabilitate si A 1, ,An K evenimente. Spunem ca evenimentele A1, ,An sune egal rpobabile sau echirpobabile daca: P(A1)= P(A2)= =P(An). Definitia calsica a probabilitatii: fie (, K) un camp finit de evenimente di fie A K un eveniment. Presupunem ca contine n evenimente elementare, iar evenimentul A contine k evenimente elementare, evelinemtele fiind egtal probabile. Atunci raportul P(A)= dintre cazutile favorabile realizarii evenimentului A si numarul cazurilor egal posibile, se numeste rpobabilitatea evenimentului A. Probleme: 1) Consideram experienta aleatoare a extragerii unei litere din cuvantul FRATE. Fie V evenimentul aparitiei unei vocale. Sa se calculeze probabilitatea evenimentului V. P(V)= numarul vocalelor/ numarul literelor= 2/5 2) Dintr-un pachet de 52 de carti de joc se extrage o carte la intamplare. Sa se calculeze probabilitatea de a extrage: a) o cupa sau regale de pica; b) o cupa sau un rege;

Ntam cu A evenimentul de a extrage o cupa, cu B evenimentul de a extrage regale de pica si cu C evenimentuol de a extrage un rege. Avem: P(A)= 13/52, P(B)= 1/52, P(C)=4/52

a) ne intereseaza evenimentul A B. intrucat A B=, gasim P(A B)=P(A) + P(B)= 14/52. b) aici, evenimentul este A C. deoarece A C= (regale de cupa), P(A C)= P(A) +P(C) P(A C)= 5/52 1/52= 4/52.

Probabilitati conditionate
Fie (, K, P) un camp finit de probabilitate si fie A, B evenimente, astefl incat P(B) 0. Raportul K doua

se numeste probabilitatea evenimentului A conditionat de B. Fie (, K,P) un camp finit de probabilitate. Spunem ca evenimentele A, B K sunt independente daca P(A B ) P(A) P(B)

In caz contrar evenimentele se numesc dependente. Teorema: fie A si B doua evenimente, cu P(A) > P(B) > 0. Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente: A si B sunt idependente PB(A)= P(A) PA(B)=P(B). Evenimentele A si B sunt idependente daca realizarea sau nerealizarea unuia nu influenteaza cu nimic realizarea sau nerealizarea celuilalt. Exemplu: Presupuneam ca aruncam un zar de doua ori. Notam cu A evenmimentul ca suma punctelor obrinute sa fie numar impar si cu B evenimentul ca numarul ce apare la prima aruncare sa fie mai mic sau egal cu 3. Obtinem ca evenimentele A si B au cate 18 elemente, iar A B are 9 elemente. Intrucat: P(A B)= 9/36=1/4=1/21/2=18/3618/36= P(A) P(B), deducem ca evenimentele A si B sunt independente. Schema lui Poisson sau schema binomiala generalizata: Daca Ai, , An sunt evenimente avnd probabilitatile P(A i)= pi, i {1,2, ,n}, atunci p[robabilitatea pk,n de a se realize k dintre cele n evenimente este coeficientul lui Xk din expresia

(p1X + q1)(pnX + qn),

unde qi=1 pi , i {1,2, ,n}. Schema lui Berboulli sau schema binomiala): daca evenimentele independente A1 , , An au aceeasi probabilitate P(A)=p1=p, iar qi=q= 1 p, i {1,,n}, atunci probabilitatea de a se realize k dintre cele n evenimente, notata pk,n, este coeficientuyl lui Xk din binomul (pX + q )n adica:

Problema: Se arunca un zar de sase ori. Care este probabilitatea ca fata 5 sa apoara exact de 4 ori? n=6, k=4, p=1/6 si q=5/6 p4,6= C64 (1/6)4 (5/6)2 0,008.

pk,n= Cnk pkqn-k