MATEMATICI FINANCIARE

Introducere:
Capitolul de fata cuprinde elemente de matematici financiare: dobanzi
simple, dobanzi compuse, constituirea unui capital, amortizarea unei datorii, taxa
pe valoarea adaugata (T.V.A.), profit. Sunt prezentate tipurile de credite si
metodele de finantare.
Acest capitol ofera o prezentare a obiectului de studiu al statisticii matematice, a
instrumentelor pe care le utilizeaza.

1. Matematici financiare

1.1 Procente. Raport procentual. Determinarea procentului dintr-un numar

Intalnim adesea in vorbirea curenta exprimari de felul: 1) intr-o clasa 70% sunt
baieri, iar restul (30%) fete; 2)preferintele electorale pentru partidul P1 sunt 25%,
pentru partidul P2 sunt de 35 %, pentru partidul P3, sunt de 30%, iar pentru restul
partidelor 10%; 3) sansele de castig ale echipei A in detrimentul echipei B sunt de
30% etc.
In toate enunturile de mai sus apare notiunea de procent (p% - citim p la suna). In
toate cazurile marimile se compara cu 100.

p
Definitie: Numim raport procentual un raport de forma 100 , p 0 .

Numarul p se numeste procent. Notatie: p%

p
a.
A afla p% dintr-un numar a inseamna a calcula 100

1
Exemple.

1)Se considera doua vase de 5 m3 si de 10 m3. In primul vas se afla 3 m3 de apa, iar
in al doilea 4 m3. Sa se exprime in procente cat este gradul de umplere al fiecarui
vas.
R. Pentru primul vas volumul sau (5 m3) reprezinta valoarea baza, iar gradul de
umplere (3 m3) reprezinta valoarea procentuala. Atunci, pentru un vas de 100 m3
avem un grad de umplere egal cu p. Aplicand regula de trei simpla gasim:
5 m3. 3 m3
100 m3. p m3

3 100
p= =60
5

Proprieti
Procentele sunt folosite pentru a exprima ct de mare sau mic este o cantitate n
raport cu o alt cantitate. De exemplu, o cretere cu 0,15 a unui pre de 2,50
reprezint o cretere cu o fraciune de 0,152,50 = 0,06. Pentru a exprima acest raport
ca procent, se mut virgula zecimal cu 2 poziii spre dreapta; creterea va fi atunci
de 6 %.

Dac ns preul iniial ar fi fost de exemplu de 8 , atunci aceeai cretere cu 0,15

, raportat acum la cei 8 , ar reprezenta numai 0,158 = 0,01875 sau 1,875 %.

Noiunea de procent, reprezentnd o evaluare la sut, este utilizat pentru

obinerea datelor comparative n operaii cu date financiare, economice,
demografice, etc.

A nu se confunda cu promila, care este un termen asemntor procentului, dar nu

identic: la promile este vorba de numitorul 1.000, semnul i mutarea virgulei
zecimale cu 3 poziii spre dreapta.

2
1.2 Dobanzi. Dobanda simpla

Cea mai simpla investitie care sa aduca un venit este depunerea banilor la o banca
sau C.E.C. pe o anumita perioada cu o anumita dobanda (care reprezinta o anumita
suma de bani pe care deponentul o primeste dupa o perioada de timp).
Aceasta este dobanda simpla.
Daca insa aceasta suma se adauga la cea initiala si pentru ea se calculeaza
dobanda pentru aceeasi perioada de timp, aceasta adaugandu-se la sfarsitul
perioadei etc. atunci vorbim de o dobanda compusa.
Pentru cele doua tipuri de dobanzi distingem: dobanda platita, care este
dobanda platita de banci sau C.E.C. depondentilor pentru sumele depuse si
dobanda incasata, care este dobanda incasata de banci sau C.E.C. de la debitori
pentru sumele imprumutate.

Dobanda simpla

Definitie: Dobanda simpla reprezinta dobanda calculata pentru suma depusa

pentru o anumita perioada.

Notatie: Dobanda simpla se noteaza cu D.

Procentul dobanzii reprezinta suma care se plateste pentru suma depusa de 100
unitati monetare (u.m.) pentru o perioada de un an.

Formula dupa care se calculeaza dobanda simpla este

S pn
D=
100

unde S este suma depusa, n numarul de ani pe care s-a depus suma, iar p este
S
procentul dobanzii ( 100 = numarul de seturi de 100 continute de suma S,

3
 S
p=
100 dobanda pe un an pentru suma depusa, iar D reprezinta dobanda pe n

ani pentru suma S).

De aici formula dobanzii pe m luni este data de formula :

S pm
D=
100 12

Iar pentru d zile:

S pd
D=
100 360

Exemple:
1) La o banca un deponent pune suma de 100.000 lei cu un procent al dobanzii
de 15%. Care este dobanda obtinuta dupa un an? Dar dupa trei ani?

15
R. Dupa un an dobanda este egala cu 100000 100 =15000lei , iar dupa trei ani

15
valoarea acesteia este egala cu 3 100000 100 =45000lei .

2) Sa se determin procentul dobanzii, daca o suma de 12.000 u.m. aduce in sase

ani o dobanda de 2.880 u.m.?
R. Aici S=12.000 u.m., D=2880, n =6. Din formula dobanzii simple rezulta
100 D
p= =4
Sn , ceea ce inseamna ca procentul anual al dobanzii este de 4%.

Dobanzi simple diferite

Este posibil ca pe termenul de depunere al banilor intr-o banca, aceasta sa-si

modifice dobanzile simple. Se pune problema determinarii dobanzii in acest caz.
Fie t termenul de plasare a banilor t=t1+t2+t3++tn, unde ti este perioada de timp
pentru care dobanda bancara este pi. Atunci dobanda simpla totala este egala cu
suma dobanzilor simple pentru cele n perioade.

4
Exemple:
Suma de 2.000.000 lei a fost depusa la o banca (cu dobanda simpla) cu procentele
anuale de 6%, 7%, 8% pentru perioade de 30 , 60 respectiv 90 zile. Dobanda
obtinuta pe perioada 180=(30+60+90) zile este egala cu:
S=2000000 ( 10030360
6
+
60 7 90 8
100 360 100 360 )
+ =73333

1.3 Dobanda compusa

Notiunile de exponential si logaritm isi gasesc aplicatii practice in probleme de

,,aritmetica comerciala. Reamintim ca un capital este plasat cu o dobanda
compusa daca la sfarsitul unei perioade determinate dobanda se adauga capitalului
pentru a produce o noua dobanda in perioadele urmatoare.
Este un concept economic ce caracterizeaz calculele financiare pe termen lung.
Caracteristic pentru regimul de lucru n dobnda compus este faptul c perioadele
de plasament sunt mari, iar pentru unitile etalon timp cea mai des ntlnit este
anul. Spre deosebire de regimul de lucru n dobnda simpl, dobnda obinut n
regim de dobnd compus este n general mai mare i de aici rezult
aplicabilitatea mai mare a regimului de dobnd compuse.
n situaia n care perioada de plasament t este un numr ntreg de ani se pornete
de la tabelul urmtor i de la faptul c plasamentul n regim de dobnd compus
presupune ca pn la sfritul perioadei t, suma plasat rmne neschimbat pentru
a aduce n continuare dobnda simpl.

Valoarea atinsa de un capital

Se considera un capital initial C0 pus intr-o banca sau la C.E.C., cu o dobanda

anuala de t% si vom calcula valoarea obtinuta de Cn din capitalul initial dupa o
perioada de n ani. Vom nota cu d dobanda obtinuta de 1 u.m. dupa un an. Aceasta
t
d=
are valoarea 100 .

Capitalul din banca dupa un an este: C1= C0+ C0d= C0(1+d).

Capitalul din banca dupa doi ani este: C2= C1+ C1d= C0(1+d)2.
Capitalul din banca dupa trei ani este: C3= C2+ C2d= C2(1+d)C1=C0(1+d)3.
5
Din aproape in aproape gasim ca dupa n ani capitalul din banca este:
Cn=Cn-1+Cn-1d=C0(1+d)n.

Asa dar am obtinut formula pentru Cn:

Cn=C0(1+d)n.

Exemple
1) Sa se determine capitalul obtinut dupa 7 ani prin depunerea intr-o banca a
sumei de 3000 u.m cu o dobanda de 4%.
R. Avem: C7=3000(1+0.04)7=3947,80 u.m.
Constituirea unui capital

In vederea constiuirii unui capital, se efectueaza o data pe an si la data fixa

depunerea unui sume constant C0 cu dobanda compusa. Sa determinam capitalul C
obtinut la momentul ultimei depuneri, stiind ca s-au efectuat n depuneri si ca
dobanda anuala este t%.

(1+ d )n1
C=C0
d

Amortizarea unei datorii

Pentru rambursarea unei datorii D contractata cu o dobanda de t%, se efectueaza

in fiecare an si la data fixa depunerea unei sume constante S. Ne propunem sa
stabilim o relatie intre D,S, numarul n de ani necesari rambursarii datoriei si
dobanda d=t/100. Daca nu efectuam nici o rambursare anuala, datoria D, dupa n
ani, va devenii datoria D=D(1+d )n. Va trebui deci, ramburasta suma D o singura
data, n ani dupa care s-a facut imprumutul.

n (1+d )n1
D(1+d ) =S
d

1.4 Taxa pe valoare adaugata

6
 Taxa pe valoare adaugata (T.V.A.) reprezinta un venit la bugetul de stat platit de
consumatorii de bunuri si servicii. Ea reprezinta un impozit care se plica asupra
operatiilor de vanzare-cumparare. Ea se aplica numai asupra valorilor adaugate de
fiecare agent economic, adica se aplica asupra diferentelor dintre pretul de vanzare
si cel de cumparare, ori de cate ori acest lucru se intampla.
Principiul care sta la baza T.V.A. il constituie faptul ca bunurile si serviciile din
tara sau import destinate beneficiarilor din tara noastra sunt supuse T.V.A., in timp
ce bunurilor si serviciilor destinate exportului nu li se aplica T.V.A..
In aceste cazuri distingem doua cote de impozitare: a) cota normal de 19%
pentru operatiile privind livrarile de bunuri mobile si transferurile proprietatii
bunurilor immobile efectuate in tara, prestarile de servicii, precum si importul de
bunuri, cu exceptia celor prevazute la cota zero; b) cota zero pentru exportul de
bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul de bunuri efectuat de
agentii economici cu sediul in tara noastra.
Pentru calcularea si decontarea T.V.A. se disting doua catedorii de operatii:
1. T.V.A. deductibila la cumararea bunurilor si serviciilor(notata T.V.A.D)
2. T.V.A. colectata la vanzarea bunurilor si serviciilor (notata T.V.A.C.).
Daca T.V.A.D.>T.V.A.C., adica incasarile T.V.A. sunt mai mari decat platile de
T.V.A. atunci avem de-a face cu o datorie la bugetul de stat, adica T.V.A. de plata.
In caz contrar spunem ca este vorba de o recuperare de la bugetul de stat, adica
T.V.A. de recuperat.

Exemple:
1) Un cumparator trebuie sa stie daca vrea sa cumpere un televizor care costa
S=5.300.000 lei fara T.V.A., atunci el mai adauga inca 19% din S, adica
19
S=1.007 .000lei
100 , adica in final palteste pentru a achizitiona televizorul

19
cu suma finala S f =S + 100 S=6307000 lei .

2) O masina de spalat cu program costa 12 000 000lei, iar T.V.A. este egla cu
1.900.000 lei. Sa se determina caloarea de productie a masinii de spalat si
care este procentul T.V.A..

7
 R. Valoarea de productie a masinii de spalat este egala cu 12.000.000-
1.900.000=10.100.000 lei.
12.000.000100%
1.900.000.p%

1.900 .000 100 190

p= = =15,83
12.000 .000 12

1.5 Costul de productie. Pret de cost al unui produs

Prin cost de productie se inteleg toate cheltuielile realizate de un agent economic

pentru producerea si comercializarea de bunuri sau servicii.
Cheltuielile pot fi fixe si variabile. Cheltuielile pot fi raportate la unitatea de
CT
CTM=
produs, cand il numim cost unitar si se exprima prin relatia Q (unde CT

sunt cheltuielile totale iar Q este productia).

Astfel se poate defini:
CF
1)costul fix mediu (CFM) care se calculeaza dupa formula CFM= Q , unde CF

sunt costurile fixe.

CV
CMV =
2)costul variabil mediu (CVM) dat de formula Q , unde CV sunt

costurile variabile.

1.6 Profit

Eficienta activitatii uni agent economic este apreciata prin ceea ce se obtine in plus
in raport cu ceea ce s-a cheltuit pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul
activitaii.

Definitie: Profitul (notat P) reprezinta diferenta dintre venituri (notate V) si

cheltuieli (notate CT). Deci: P=V-CT.

8
Tot profitul il puteam calcula ca diferenta intre valoarea productiei si costul total.
In acesc caz P=pQ CT unde p este pretul unitar (pretul produsului), iar Q este
productia.

Profitul net: Pnet=Pbrut impozit pe profit;

Profitul este un venit care rasplateste munca agentului economic.

Definitie: Prin profit normal sau ordinar intelegem profitul care asigura agentului
economic posibilitatea de a-si continua activitatea.

Cai de crestere a profitului:

1. Reducerea costului de productie
2. Productivitatea muncii
3. Promovarea metodelor moderne de management si productie a muncii
4. Reducerea cheltuielilor de productie
Al doilea indicativ calificativ pentru un agent economic, pe langa profit, il
reprezinta rata profitului (rp)
Definitie: Numim rata profitului raportul dintre profit (P) si costurile totale(CT).
P P
Deci, r p= CT 100 ( ) pentru rata profitului se mai poate utiliza r p= CA 100 ( )

unde CA este cifra de afaceri, CA=pQ.

1.7 Credite. Metode de finantare

Un agent economic, pentru a-si desfasura activitatea, are nevoie de bani pe care ii
poate obtine din surse proprii sau din surse atrase.

Definitie: Creditul este o suma de bani data cu imprumut unui agent economic si
care urmeaza sa fie restituita impreuna cu dobanda dupa o anumita perioada de
timp(scadenta).

Dupa durata de finantare avem trei categorii de credite:

9
 1. Credite pe termen scurt (cu durata finantarii sub un an, cu rambursarea
in cel mult un an a sumei S=S+D, unde S este suma imprumutata, iar D
este dobanda simpa)
2. Credite pe termen mediu(cu durata finantarii cuprinsa intre 1 si5 ani, cu
rambursarea 1-5 ani a sumei S=S+Dc, unde Dc este dobanda compusa)
3. Credite pe termen lung(cu durata finantarii de peste 5 ani, cu
rambursarea sumei S=S+Dc).
Daca rambursarea creditului S se face in transe egale in n ani, pentru credite pe
S
termen mediu sau lung, in fiecare an se plateste aceeasi transa din credit n , la

care se adauga o dobanda simpla la creditul ramas nerambursat.

1.8 Amortizari

Auzim adesea spunandu-se ca masina X si-a amortizat investitia, aceasta inseamna

ca dupa un timp de functionare masina a realizat produse a caror valoare acopera
costul masinii. Timpul in care s-a realizat recuperarea integrala a valorii investitiei
se numeste termen de amortizare. Daca aceasta perioada se refera la un an o
numim amortizare anuala. De obicei se considera ca amortizarea anuala este
aceeasi in fiecare an din durata termenului de amortizare si spunem ca amortizarea
se face in rate egale. Daca V este valoarea investitiei,T termenul de amortizare,
V
atunci A amortizarea anuala este egalu cu A= T .
A
r= 100 ( ) .
Rata anuala de amortizare are exprimarea: V

1.9 Bugetul familial

Bugetul familial este format din veniturile pe care le realizeaza membrii unei
familii pe un timp determinat. Din acesti bani familia trebuie sa-si acopere toate
cheltuielile pe care le prognozeaza ca le va face in acelasi interval si eventula sa-si
depuna restu de bani intr-un cont in banca sau la C.E.C. Veniturile unei familii pot
provenii din salarii, devidende, dobanzi etc. Cheltuielile se refera la intretinere,

10
alimentatie, telefon, transport, imbracaminte, alte cheltuieli gospodaresti,
divertisment etc. Este evident ca aceste cheltuieli nu pot depasi veniturile sau, daca
acest lucru se intampla, atunci familia trebuie sa-si ierarhizeze cheltuielile pe baza
de prioritati, renuntand la cele mai putin importante.

1.10 Bugetul personal

Bugetul personal este un plan pe care il poate alcatui orice individ, in care sunt
prevazute veniturile si cheltuielile pe o perioada data. Fiecare indivit trebuie sa-si
suplimenteze veniturile prin mai multe activitati care sa le fie retribuite. Aici
initiativa personala este decisiva in a trai mai bine. Lucrul bine facut te conduce la
o pozitie mai buna pe scara ierarhiilor si-ti ofera un venit suplimentar.

11