Dobândă simplă.

Dobândă compusă

An şcolar: 2014-2015
1.Dobândă simplă:
Cea mai simplă investiţie care să aducă un venit este depunerea banilor la o
bancă sau la C.E.C. pe o anumită perioadă cu o anumită dobândă (care reprezintă o
anumită suma de bani pe care deponentul o primeşte după o perioadă de timp).
Aceasta este dobânda simplă.

Dacă însă această sumă se adaugă la cea iniţială şi pentru ea se calculează dobânda
pentru o aceeaşi perioadă de timp, aceasta adăugându-se la sfârşitul perioadei etc. ,
atunci vorbim de o dobândă compusă.

Pentru cele doua tipuri de dobânzi distingem: dobânda plătită, care este dobânda
platită de bănci sau C.E.C. deponenţilor pentru sumele depuse si dobânda încasată,
care este dobânda încasata de bănci sau C.E.C. de la debitori pentru sumele
împrumutate.

Dobânda simplă:

Definiţie. Dobânda simplă reprezintă dobânda calculată pentru suma depusă pentru
o anumită perioadă.

Notaţie. Dobânda simplă se notează cu D.

Procentul dobânzii reprezintă suma care se plăteşte pentru suma depusă de 100
unităţi monetare (u.m.) pentru o perioadă de un an.

Notaţie. Procenul dobânzii se notează cu p.

S * p*n
Formula după care se calculează dobânda simplă este : D 
100

unde S este suma depusă, n numărul de ani pe care s-a depus suma, iar p este
S S
procentul dobânzii (  numărul de seturi de 100 conţinute de suma S, *p
100 100
dobânda pe un an pentru suma depusă, iar D reprezintă dobânda pe n ani pentru suma
S — într-o explicare a formulei). De aici formula dobânzii pe m luni este dată de
S * p*m
formula: D 
100*12

S * p*d
Iar pentru d zile: D 
100*360
 Exemple
1) La o bancă un deponent pune suma de 100.000 lei cu un procent al dobânzii de
15%. Care este dobânda obţinută după un an? Dar după trei ani?

15
R. După un an dobânda este egală cu 100000 • = 15000 lei, iar după trei ani
100

valoarea acesteia este egală cu 3 • 15000 =45000 lei.

2) Să se determine procentul dobânzii, dacă o suma de 12.000 u.m, aduce in 6 ani o

dobândă de 2.880 u.m.?

R.Aici S=12.000 u.m., D=2880, n= 6. Din formuła dobânzii simple rezultă

100* D
p =4, ceea ce înseamnă că procentul anual al dobânzii este de 4%.
S *n

Dobânzi simple diferite:

Este posibil ca pe termenul de depunere a banilor într-o bancă, aceasta să-şi
modifice dobânzile simple (fie din cauza inflaţiei, a existenţei unor dezechilibre grave
din economie etc.). Se pune problema determinârii dobânzii in acest caz.

Fie t termenul de plasare a banilor t =tl + t2 + … + tn, unde ti este perioada de

timp pentru care dobânda bancară este p i , Atunci dobânda simplă totală este egală cu
suma dobânzilor simple pentru cele n perioade.

Exemple
Suma de 2.000.000 lei a fost depusă la o bancă (cu dobânda simplă) cu procentele
anuale 6%,7%,8% pentru perioade de 30, 60 Ęi respectiv 90 de zile. Dobânda obţinută
pe perioada de 180 (= 30 + 60 + 90) zile este egală cu:

S=2000000 
30*6 60*7 90*8 
    73333
 100*360 100*360 100*360 
2.Dobânda compusă
Noţiunile de exponenţială şi logaritm îşi găsesc aplicaţii practice în probleme de
„aritmetică comercială”'. Vom prezenta în continuare câteva aplicaţii. Reamintim că
un capital este plasat cu dobândă compusă dacă la sfarşitul unei perioade determinate
(in generał un an) dobânda se adaugă capitalului pentru a produce o nouă dobândă în
perioadele următoare.

Valoarea atinsă de un capital

Să considerăm un capital iniţial Co (unităţi monetare — u.m. — pot fi lei, sute de

mii de lei, milioane, dolari, euro etc.) pus intr-o bancă sau la C.E.C., cu o dobândă
anuală de t% si vom calcula valoarea obţinută Cn din capitalul inţial după o perioadă
de n ani. Vom nota cu d dobânda obţinută de 1 u.m. dupa un an. Aceasta are valoarea
t
d .
100

—Capitalul din bancă după un an este: C1  C0  C0 d  C0 (1  d ).

— Capitalul din bancă după doi ani este: C2  C1  C1d  C1 (1  d )  C0 (1  d )2 .

—Capitalul din bancă după trei ani este: C3  C2  C2 d  C2 (1  d )C1  C0 (1  d )3 .

Din aproape în aproape găsim că după n ani capitalul din bancă este
Cn  Cn 1  Cn 1d  C0 (1  d ) n .

Aşadar am obţinut formula pentru Cn: Cn  C0 (1  d ) n .

Simbolic, sumele după primii 5 ani se pot reprezenta astfel:

C0 C0 d

C1  C0  C0 d  C0 (1  d ).

C1 C1 d

C2  C1  C1d  C1 (1  d )  C0 (1  d ) 2 .

C2 C2 d

C3  C2  C2 d  C2 (1  d )C1  C0 (1  d )3 .

C3 C3 d

C4  C3  C3d  C3 (1  d )  C0 (1  d ) 4 .

C4 C4 d

C5  C4  C4 d  C4 (1  d )  C0 (1  d )5 .

Partea scrisă cu roşu este dobânda obiţinută la sfârşitul fiecărui an si este mai
mare deoarece se calculează pentru sume din ce in ce mai mari: C0 < Cl < C2 < C3 <
C4.

Exemple:
1) Să se determine capitalul obişnuit după 7 ani prin depunerea într-o bancă a sumei
de 3000 u.m. cu o dobândă compusă de 4%.

R. Avem: C7 = 3000(1 + 0,04) 7 = 3947, 80 u.m.

2) Într-o bancă se depune o sumă cu o dobânda de 3%. Care este timpul după care
capitalul este dublul sumei depuse?

R. Fie C0 suma iniţială depusă şi Cn capitalul după n ani. Trebuie să avem relaţia

Cn  2C0  C0 (1  0, 03) n  2C0 , iar de aici (1  0,03)n  2 sau încă, prin logaritmare,

nlg1,03 = lg2.
 lg 2
De aici n   23, 45
lg1, 03

Deci durata după care se produce dublarea sumei iniţiale este cam 23,5 ani.

Constituirea unui capital

În vederea constituirii unui capital, se efectuează o data pe an la data fixă
depunerea unei sume constante Co cu dobândă compusă. Să determinam capitalul C
obţinut la momentul ultimei depuneri, ştiind că s-au efectuat n depuneri şi dobânda
anuală este de t%.

Vom calcula valoarea obţinută de fiecare depunere cu ajutorul formulei din paragraful
precedent.

— Prima depunere este realizată acum (n - 1) ani şi atinge valoarea C0 (1  d )n 1

— A doua depunere este realizată acum (n - 2) ani şi atinge valoarea C0 (1  d )n 2 ,

………………………………………………………………..

— Penultima depunere, adică a (n - l)-a este făcută cu un an în urmă şi are valoarea

C0 (1  d )

— Ultima depunere, adică a n-a, nu aduce nici o dobandă şi îşi păstrează valoarea C0

Adunând cele n valori calculate mai sus, se determină capitalul căutat:

C  C0 (1  d ) n 1  C0 (1  d ) n 2  ...  C0 (1  d )  C0 
1  (1  d )n
C0 [1  (1  d )  (1  d )2  ...  (1  d ) n1 ]  C0
1  (1  d )

(1  d )n  1
Deci: C  C0
d

1  xn
(Am utilizat egalitatea 1  x  x 2  ...  x n1  )
1 x
 Exemple:
1. Să se calculeze capitalul constituit prin 10 depuneri anuale a unei sume de 150 u.m.
cu dobândă compusă dacă dobânda anuală este de 4%.

(1  0,04)n
R. Avem: C  150  1800,90 u.m.
1  0,04

2. O persoană depune in fiecare an suma de 1000 u.m. cu dobânda compusă. Se ştie

că dobânda anuală este de 5%. Să se determine numărul de depuneri efectuate dacă s-
a obţinut un capital de 9549,10 u.m.

C *d
R. Din relaţia de mai sus rezultă (1  d ) n   1 sau prin logaritmare
C0
 C *d 
n lg(1  d )  lg   1 .
 0C 

Se obţine pentru Co=1000, C=9549,1,d=0,05, ca n=8 depuneri.