Circuitul RLC serie în c. a.

1. O bobină cu diametrul mediu 𝑑 = 10 𝑐𝑚, formată din 𝑁 = 100 spire, se poate roti cu
turația 𝑛 = 100 𝑠 −1, în jurul unui ax ce trece prin centrul său, normal pe generatoare. Capetele
firului sunt fixate la două inele situate pe ax. Bobina se roteşte într-un câmp magnetic uniform de
inducţie 𝐵 = 0,2 𝑇, liniile de cîmp fiind normale pe axul de rotaţie. Circuitul fiind închis şi
având rezistenţa totală 𝑅 = 10 𝛺, iar inductanţa bobinei fiind 𝐿 = 0,1 𝐻, să se calculeze:
a) tensiunea electromotoare de inducţie;
b) defazajul dintre curent şi tensiunea indusă în bobină;
c) valoarea efectivă a intensităţii curentului indus;
d) valoarea capacităţii introdusă în circuitul exterior al bobinei, pentru a determina
rezonanța circuitului.
2. O bobină are reactanţa de 25 𝛺 şi produce căldură cu viteza de 10 𝑊 când prin ea trece
un curent continuu cu intensitatea de 0,5 A. Să se calculeze: a) rezistența bobinei; b) irnpedanţa
bobinei c) defazajul dintre curent și tensiunea de la bornele bobinei; d) capacitatea unui
condensator electric ce trebuie înseriat cu bobina, încât defazajul dintre curent și tensiune să
scadă la jumătate, la o frecvență de 500 𝐻𝑧.
3. Un circuit serie de curent alternativ este alcătuit dintr-o bobină şi un condensator.
𝑈
Ştiind că 𝑈𝐶 = 𝑈𝐿 = 2𝑏 determină: a) defazajul la bornele bobinei; b) defazajul la bornele
circuitului.
4. În figura de mai jos este prezentată diagrama vectorială a unui circuit serie. Ce
fenomen este descris prin această diagramă și care este relația dintre reactanțele circuitului.
𝑈3
𝑈2
𝑈1 𝐼

𝑈4 𝑈6
𝑈5
5. În figura de mai jos este prezentată diagrama vectorială a unui circuit serie de curent
alternativ. Să se determine: a) schema electrică a circuitului format din elemente ideale; b)
irnpedanţa circuitului în funcție de tensiunile 𝑈1 − 𝑈5 ; c) defazajul dintre curent și tensiunea
totală în funcție de tensiunile 𝑈1 − 𝑈5 .
𝑈2

𝑈1 𝑈5

𝐼
𝑈3 𝑈4

6. În figura alăturată este prezentată diagrama

fazorială a unui circuit de curent alternativ. Precizează: 𝑈6
𝑈5
schema electrică a circuitului;
a) expresia intensităţii electrice a curentului din
𝑈4
circuit în funcţie de elementele circuitului, tensiunea la 𝐼
borne şi frecvenţa 𝜗;
𝑈1
𝑈2
𝜑3
𝑈3 𝜑4
 b) cunoscînd defazajele 𝜑3 şi 𝜑4 ale tensiunilor 𝑈3 și 𝑈4 faţă de curentul din circuit, care
este defazajul total dintre curent și tensiunea la borne;
c) tensiunea la borne în funcție de tensiunile 𝑈1 − 𝑈6 și defazajele 𝜑3 şi 𝜑4 .
7. Să se calculeze valorile momentane ale curentului 𝑖 şi tensiunilor 𝑢𝑅 şi 𝑢𝐿 dacă se
4
cunosc parametrii:𝑅 = 3 𝛺, 𝐿 = 100𝜋 𝐻, 𝑈 = 100 𝑉 și 𝜗 = 50 𝐻𝑧.
8. Îîntr-un circuit serie RLC tensiunea instantanee a generatoruului poate fi scrisă sub
forma:
𝜋
𝑢 = √2 [25 ∙ sin (100𝜋𝑡 + ) − 10 ∙ sin 100𝜋𝑡 + 15 ∙ cos 100𝜋𝑡] (𝑉)
6
Să se calculeze valoarea efectivă a tensiunii şi defazajul dintre curent şi tensiune în circuit.
9. O bobină şi un condensator sînt înseriate la bornele circuitului aflându-se un generator
de tensiune constantă 𝑈 = 52 𝑉 şi frecvenţă variabilă. Măsurînd tensiunile eficace pe bobină şi
condensator se găseşte 𝑈𝑏 = 30 𝑉 şi 𝑈𝐶 = 60 𝑉, la o frecvenţă 𝜗. Valoarea tensiunii pe
condensator la frecvenţa de rezonanţă 𝜗𝑜 = 159,2 𝐻𝑧 este 𝑈𝐶𝑜 = 520 𝑉, iar curentul din circuit
este 𝐼𝑜 = 5,2 𝐴. Se cere să se determine la frecvența 𝜗:
a) defazajul dintre curent şi tensiune la bornele bobinei şi la bornele circuitului;
b) valorile elementelor circuitului;
c) frecvenţa tensiunii alternative 𝜗.
10. Prin legarea unei bobine într-un circuit de curent continuu cu tensiunea la borne 𝑈 =
12 𝑉 un ampermetru înseriat în circuit indică valoarea 𝐼1 = 4 𝐴. Prin legarea aceleaşi bobine
într-un circuit de curent alternativ cu frecvenţa de 50 𝐻𝑧 şi tensiunea la borne de 12 𝑉
ampermetrul indică un curent 𝐼2 = 2,4 𝐴. Să se calculeze:
a) inductanţa bobinei;
b) intensitatea curentului și defazajul total dacă se leagă în seric un condensator cu ca-
pacitatea 𝐶 = 394 𝜇𝐹.
11. Circuitul serie reprezentat în figura alăturată este parcurs de un curent de intensitate
𝑖 = 10√2 ∙ 𝑠𝑖𝑛(400𝜋𝑡 − 𝜑) 𝐴. Cunoscînd că 𝑅1 𝐶 𝑅2 𝐿 𝑅3
2 −2
𝑅1 = 5 𝛺, 𝑅2 = 6 𝛺, 𝑅3 = 4 𝛺, 𝐿 = 𝜋 ∙ 10 𝐻
𝑢′ 𝑢′′ 𝑢3
5 −4
și 𝐶 = 𝜋 ∙ 10 𝐹, să se determine: 𝑢
a) frecvenţa tensiunii u de la bornele circuitului;
b) defazajul dintre u şi i;
c) impedanţa circuitului;
d) expresiile tensiunilor 𝑢′ . 𝑢′′ , 𝑢3 , 𝑢 şi valorile efective corespunzătoare;
e) diagrama fazorială a circuitului.

Circuitul RLC paralel în c. a.

1. Un circuit RLC paralel este format dintr-o bobină ideală cu reactanţa 𝑋𝐿 = 314 𝛺
(pentru frecvența 𝜗 = 50 𝐻𝑧) în paralel cu un condensator cu capacitatea 𝐶 = 4 𝜇𝐹 și cu un
rezistor cu rezistenţa 𝑅 = 50 𝛺. Circuitul este legat la o sursă cu tensiunea 𝑈 = 10 𝑉 şi frecvenţa
𝜗 = 50 𝐻𝑧. Să se determine:
a) impedanța 𝑍 a circuitului;
b) intensitatea 𝐼 a curentului prin circuit;
c) defazajul 𝜑 dintre tensiunea la borne și intensitatea curentului din circuit;
 d) valoarea instantanee a intensității curentului total din circuit;
e) valoarea instantanee a intensității curentului prin bobină;
2. Un rezistor cu rezistenţa 𝑅 = 1 𝑘𝛺, o bobină ideală cu inductanţa 𝐿 = 0,2 𝑛𝐻
şi un condensator cu capacitatea 𝐶 = 300 𝑝𝐹 sunt conectaţi în paralel la o sursă cu tensiunea
𝑈 = 1 𝑉, faza inițială nulă şi frecvenţa 𝜗 = 250 𝑘𝐻𝑧. Precizează:
a) intensităţile instantanee ale curenților prin laturile circuitului;
b) defazajul 𝜑 dintre tensiunea la borne și curentul total din circuit;
c) diagrama fazorială a circuitului;
d) intensitatea instantanee a curentului total din circuit.
3. O bobină ideală cu inductanţa 𝐿 = 1 𝑚𝐻 este legată în paralel cu un
condensator cu capacitatea 𝐶 = 40 𝜇𝐹 la o sursă cu tensiunea efectivă U=2 V, fază inițială nulă
și frecvenţa variabilă. Să se precizeze:
a) frecvenţa de rezonanţă 𝜗𝑜 a circuitului;
b) intensităţile instantanee ale curenţilor 𝑖𝐿 𝑖𝐶 şi 𝑖 din circuit, în acest caz;
c) diagrama fazorială a circuitului.
4. Un circuit paralel de curent alternativ este format dintr-o bobină, un condensator
variabil şi o rezistenţă 𝑅 = 316 𝛺. Alimentarea circuitului se face de la un generator care poate
debita curenţi cu frecvenţe variabile, dar cu o intensitate efectivă constantă 𝐼 = 0,3 𝐴. Atunci
când capacitatea condensatorului este 𝐶1 = 150 𝜇𝐹, intensitatea curentului in bobină este 𝐼𝐿 =
0,3 𝐴. Menţinînd frecvenţa constantă dar modificînd capacitatea condensatorului se constată că
pentru 𝐶2 = 100 𝜇𝐹 intensitatea curentului prin rezistenţa R are valoare maximă. Să se
calculeze:
a) inductanţa bobinei;
b) frecvenţa 𝜗 atensiunii la borne;
c) tensiunea la bornele generatorului în cazul valorii 𝐶2 a capacităţii.
d) diagramele fazoriale la cele două valori ale capacității condensatorului.
5. Un circuit 𝑅𝐿 serie este echivalent cu un circuit 𝑅𝐿 paralel. Determină parametrii 𝑅𝑝 și
𝐿𝑝 ai circuitului paralel funcție de parametrii 𝑅𝑠 și 𝐿𝑠 ai circuitului serie, la aceiași pulsație 𝜔 a
tensiunii la borne.

Puterea în circuite de c. a.

1. Un cadru dreptunghiular cu aria suprafeţei 𝑆 = 100 𝑐𝑚2 este bobinat cu 𝑁 = 20 de

spire de rezistenţă neglijabilă. Cadrul se roteşte uniform în jurul axului său de simetrie într-un
câmp magnetic uniform de inducţie 𝐵 = 1 𝑇, perpendicular pe axul său de rotaţie. La bornele
cadrului se conectează un bec cu o putere de 𝑃𝑏 = 12 𝑊 şi de tensiune 𝑈𝑏 = 12 𝑉, în serie cu o
bobină cu rezistenţa 𝑅𝐿 = 10 𝛺 şi inductanţa 𝐿 = 0,1 𝐻. Determină:
a) numărul de rotaţii pe secundă pentru ca becul să funcţioneze la valorile nominale de
putere şi tensiune;
b) unghiul de defazaj dintre curent și tensiune la bornele bobinei și la bornele circuitului.
2. Înrt-un circuit serie 𝑅𝐿𝐶 se disipă o putere activă 𝑃 = 120 𝑊, la un factor de putere
cos 𝜑 = 0,7. Puterea reactivă a condensatorului este 𝑃𝑟𝐶 = 200 𝑉𝐴𝑅. Tensiunea la bornele
circuitului are frecvența 𝜗 = 50 𝐻𝑧 și valoarea efectivă 𝑈 = 220 𝑉. Determină:
a) valorile parametrilor 𝑅𝐿𝐶 ale elementelor circuitului;
b) puterea aparentă a circuitului;
 c) diagram fazorială a puterilor.
3. O sursă cu tensiunea efectivă 𝑈 = 100 𝑉 şi frecvenţa 𝜗 = 500 𝐻𝑧 alimentează un
circuit RLC serie pentru care puterea aparentă este egală cu dublul puterii reactive. Curentul din
circuit are intensitatea 𝐼 = 50 𝑚𝐴, iar tensiunea la bornele condensatorului este 𝑈𝐶 = 120 𝑉.
Să se calculeze:
a) valorile rezistenţei R, inductanţei L şi capacităţii 𝐶;
b) factorul de putere al circuitului.
4. În circuitul din figura de mai jos legătura din în punctul 𝑃3 poate fi făcută. în oricare
din punctele 𝑃1 , 𝑃2 , … 𝑃𝑛 . Condensatoarele sunt identice. Determină:
R 𝐿 𝐶 𝑃 𝐶 𝑃 𝐶 𝑃 𝐶 𝐶 𝑃
1 2 3 𝑛

~
a) expresia puterii medii disipate în rezistenţa 𝑅 în funcție de parametrii circuitului
𝑈, 𝑅, 𝐶, 𝜔 și 𝑈, dacă legătura este făcută în punctul 𝑃𝑘 , unde 0 < 𝑘 < 𝑛;
b) pentru ce valoare a lui 𝑘 puterea disipată în R este maximă dacă 𝐿 = 10 𝐻, 𝐶 = 20 𝜇𝐹 și
𝜔 = 100 𝑠 −1 .
5. Să se calculeze valorile posibile ale capacităţii unui condensator variabil 𝐶 montat în
paralel cu o bobină având rezistenţa electrică 𝑅 = 8 𝛺 şi inductanţa 𝐿 = ( 6/𝜋 )10−2 H, pentru a
se realiza un factor de putere al circuitului cos 𝜑 = 0,9 la o frecvenţă 𝜗 = 50 𝐻𝑧 .
6. Un motor de curent alternativ absoarbe de la reţeaua de ca. la tensiunea 𝑈 = 220 𝑉 o
putere 𝑃 = 4,4 𝑘𝑊 la frecvenţa 𝜗 = 50 𝐻𝑧. Să se calculeze:
a) valoarea capacităţii condensatorului ce trebuie montat în paralel cu motorul pentru a-i
creşte factorul de putere de la valoarea 𝑐𝑜𝑠 𝜑1 = 0,6 la valoarea 𝑐𝑜𝑠 𝜑2 = 0,8;
b) variaţia intensităţii curentului prin circuit prin legarea condensatorului de la punctul a).
7. Un receptor cu puterea activă 𝑃 = 100 𝑊 este alimentat la o tensiune 𝑈 = 220 𝑉 şi
frecvenţă 𝜗 = 50 𝐻𝑧 prin intermediul a două fire conductoare, de la un generator de curent
alternativ. Factorul de putere este inductiv şi are valoarea 𝑐𝑜𝑠 𝜑1 = 0,5. Determină:
a) elementul de circuit ce trebuie introdus în paralel pe receptor şi valoarea sa pentru a
majora factorul de putere la 𝑐𝑜𝑠 𝜑2 = 0,8;
b) raportul pierderilor pe linie în cele două cazuri.
8. La bornele circuitului din figura alăturată tensiunea are valoarea efectivă 𝑈 = 220 𝑉.
Circuitul este alimentat de la un generator de curent alternativ prin
intermediul a două conductoare, fiecare avînd rezistenţa 𝑅𝑜 = 1 𝛺..
𝑅1 𝑅2
Parametrii elementelor de circuit sunt: 𝑅1 = 10 𝛺, 𝑋𝐿 = 10√3 𝛺, 𝑅2 =
5 𝛺 și 𝑋𝐶 = 5 𝛺. Determină: ~
a) valorile efective ale intensităților curenților prin cele două ramuri
și a intensității curentului total; 𝑋𝐿 𝑋𝐶
b) unghiul de defazaj dintre intensitatea curentului total și tensiunea
de la borne;
c) puterea activă, puterea reactivă și puterea aparentă din circuit;
d) pierderile de putere pe conductoarele de alimentare ale circuitului.
9. La bornele circuitului din figura alăturată tensiunea are valoarea 𝑅1 𝑋𝐿
efectivă 𝑈 = 220 𝑉. Parametrii elementelor de circuit sunt: 𝑅1 = 20 𝛺,
~
𝑋𝐿 = 20 𝛺, 𝑅2 = 10√3 𝛺 și 𝑋𝐶 = 10 𝛺. Determină:
𝑅2 𝑋𝐶
 a) valorile efective ale tensiunilor pe cele două grupări paralel și a intensității curentului
total;
b) unghiul de defazaj dintre intensitatea curentului total și tensiunea de la borne;
c) puterea activă, puterea reactivă și puterea aparentă din circuit;
d) relația dintre reactanțele 𝑋𝐿 și. 𝑋𝐶 pentru ca circuitul să se comporte rezistiv.
10. Factorul de putere al unui circuit serie 𝑅𝐶 este 𝑐𝑜𝑠 𝜑𝑠 = 0,6. Calculează factorul de
putere al circuitului paralel realizat cu aceleași componente 𝑅𝐶 dacă:
a) frecvența rămâne constantă;
b) frecvența se dunlează.
11. Într-un circuit derivație RLC puterile activă respectiv reactivă ale circuitului P şi Pr
sunt în raportul 𝑃/𝑃𝑟 = 3/4, iar 𝑋𝐶 = 2𝑋𝐿 . Determină raportul 𝑅/𝑋𝐿 .