'..

3. CAMPUL ELECTROMAGNETIC. UNDE ELECTROMAGNETICE

(Fl,F2)

3.1. Descrierea calitativii a campului electromagnetic

In studiul dimpurilor electromagnetice apar doua situatii. Prima, se refera la cfunpuri care, de~i pot fi diferite de la un punet al spatiului la aItul, sunt to~i stationare in fiecare punct In astfel de situatii, putem trata efunpurile eleetriee ~i magnetice in mod independent tara a ne preocupa in mod special, de interactiunile dintre ele. A doua categorie, include situatia in care campurile, fiind variabile in timp, nu este posibila tratarea lor independenta.

r
I
..

~:G

G,it-T-J..,
I

Ck--: R

WA I I,
.

" I' I

Fig. 42 Dipol

~ Dispozitivul din figura 42 este alcatuit dintr-un generator de inalta tensiune care oscileaza sinusoidal ~i care este aplicata dipolului format din cele doua bare ~eparate intre ele printr-un strat izolator de aer (G). Intre cele doua bare ia na~tereun arc electric. Acest dispozitiy este folosit ca emitator. Alaturat, un dipol identic este conectat la un instrument de masura. Acest montaj functioneaza ca receptor, aparatul de masura prezentand deviatii odata cu producerea descarcarilor electrice la emitator.

o instalatie asemanatoarea fost utilizata in 1887 de catre

Heinrich Hertz pentru a demonstra ca un curent alternativ care parcurge un conductor poate "injecta" energie in altul aflat la distanta, prin spatiul ce Ie separa (fig. 43). Campul electric care oscileaza la emitator este orientat vertica: ~i in acela~i timp, in jurul dipolului ia na~tere in plan orizontal, un camp magnetic, de asemenea oscilant Energia evidentiatala receptor se datoreaza,deci unei perturbatii electromagneticecare se propaga in mediu sub forma unei unde. In principiu, legea inductiei electromagnetice a lui Faraday afirma ca un camp magnetic variabil in timp actioneaza ca 0 sursa de camp electric. Similar, in obtinerea formei generale a legii lui Ampere se impune ideea ca un camp electric trebuie privit ca 0 sursa de camp magnetic. Reunind cele doua legi rezuM urmatoarea concluzie. Cand oricare dintre aceste campuri (electric ~i magnetic) variaza in timp, in regiunea inconjuratoare a spatiului este indus un camp de celalalt tip ~ise ajunge in mod natural, ca 0 perturbatie electromagnetica, constand din campuri electrice ~i magnetice variabile in timp ~i legate cauzal, sa se propage in spatiu de la un punct la altul, chiar in absenta "substratului substantial" (sursei). Aceasta perturbatie, daca exista, va avea proprietatea unei unde ~i0 denumire convenabila este aceea de unda electromagnetici. Sa presupunem ca intr-un anumit punct din spatiu la momentu~ t, se manifesta pe directii recipr~c perpendiculare, un camp electric i ~iun camp magnetic iJ care, la momentul urmator t + dt, se manifesta pe acelea~i directii, dar intr-un plan paralel cu cel initial (fig. 45) Fluxul magnetic prin aria ha~urata este dlt>= Baedt ~i,conform. legii lui Faraday, intre capetele segmentului vertical de lungime (a) fata de care perturbatia se deplaseaza pe directie perpendiculara e~ . . . dlt> vlteza e, se Induce 0 tensmne eIectromotoare e = - = Bae . dt .
I I

Fig. 43 Primul oscilator electromagnetic construit de H. Hertz in 1889.

E (X,t)

x
z

Fig. 44 Vectoriiintensitate a ctimpului electric ~i inducfia ctimpului magnetic sunt perpendiculari intre ei ~ipe direcfia de propagarare. Miirimilefizice ale proceselor ondulatorii (0), T, v, A)~i ecuafia undelor plane sinusoidale au aceea~isemnificafie ca ~i la undele mecanice

98

colectia
EDUCATIONAL

- --

~,- - - ..

IlL Osci/a!ii ~i unde electromagnetice

~c
r

-.

y
;,' , , , , , ,

" " : ;1' ,,' :

I ' ' ' ' ' '

~,'. .,,' "'

j~.t

x ..
ttont de unda

.-

:.' :.1 z
z

Fig. 45 ~('respunde
-'-

diferentei

de potential

dintre

_':~_~ paralel cu directia intensitatii dimpului

Jeci E = cB ceea ce vectorial, se exprima

\..!.:' ..

_- :azul unei unde deosebit de simple pot fi ~STIcile undelor electromagnetice prezentate
'!

;;
\I; ,;

--' '

:. .

-...
,.,. I 'I ~ II

--~-

_ ___

r electromagnetice ~ de nergie prin unda electromagnetica _- de 0 marime vectoriala difinita prin relatia:
~

Fig. 46

S este a~anumitul vector Poyting.

Info Dlus Atunci ccmd se puneau bazele teoriei electromagnetice (inceputul sec. al XIX-lea) se foloseau doua unitali diferite pentru sarcina electrica, una in electrostatica ~i alta in studiul fenomenelor magnetice. Din punct de vedere dimensional, raportul lor avea semnificatia unei viteze. Determinari experimentale arata ca valoarea rapo'rtuluiarfi trebuit sa fie de ordinul 3 .1(ftmis, ceea ce arfi coincis cu valoarea, cunoscuta atunci, a vitezei depropagare a luminii. In 1864, Maxwell a demonstrat pe cale teoreticafaptul ca 0 perturbatie de sa natura electromagnetica trebuie se propage
]

.e::s~tateaundei electromagnetice. Directia ~i sensul

.. .~

..::: acelea$i cu cele ale vectorului viteza de propagare. _ em.:.. s

!::.S . /).t

~W , vectorul Poyting semnifica energia

tic: dm apt
-rice ~m: sei. m<k
en n:.. ic E

- _ .: -= nnitatea de timp prIn unitatea de suprafata a~ezata _ ...: pe directia de propagare. .x.a ca undele electromagnetice transporta energie este ~_a ca ~i aceea ca se consuma energie pentru a produce ;;:~e ~i magnetice.

:#tI de propagare a undelor electromagnetice

..;:::oscilator care genereaza unde electromagnetice. -_re ale campurilor electric ~imagnetic Bs, Es, se gasesc - _ e de oscilator, nu depind de coordonatele spatiale ci - '" fund defazate cu 1t/2. ~ =E..sinrot, Bz=Bssin(rot-1t12)
:...;: -.=sa S. dupa timpul t '=x/c, avem cfunpuri care se genereaza

in vid cu
8

viteza

c= ~ "" 3 .] 0 m I Sunde 0 este v~o)lo permltivitatea electrica a vidului ~i 1-10 estepermeabilitatea magnetica a vidului. Undele, a caror existenta afost postulata de Maxwell, au fost obtinute experimental de catre H Hertz, care a reu~it sa determine ~i viteza lor de propagare, masurdnd distanta dintre nodurile unei unde electromagnetice sta(ionare.
colectia
EDUCATIONAL

ifes~

~atoarelor

ecuatii(unde k - numar de unda): t

X

(t

= Emaxsin21t ( T

- ~ ) = Emax sin( rot- kx)

X = Bmax S)1I 21\ T -~ = Bmax S)1I\ U>1-kt)'

99

_ -..::r

"" ....

---

-- -

- ---

-- -- - -

--

Ansamblul campurilor electrice ~i magnetice care oscileaza in faza ~i se genereazii reciproc se nume~te camp electromagnetic. Unda electromagneticii (camp electromagnetic care sepropaga in spapu) este transversala; vectorii E ~i jj sunt reciproc perpendiculari ~i,in acela~i timp, perpendiculari pe direcpa de propagare. Raportul E/B este bine precizat ~iare semnificapa vitezei de propagare a

undei. Undele se propaga in vid cu 0 viteza fini1:a ~i constanta c = viteza luminii. "Ealla ------- ---(FI,F2)

==

3. J08 m/ s -

3.3 Producerea

# propagarea undelor hertzienL

Fig. 47 Re/eu (antenii)

Din categoria undelor electromagnetice. fac parte undele hertziene. in functie de lungimea de unda, acestea se pot clasifica in unde centrimetice, decimetrice, metrice, scurte, medii, lungi, acoperind o plaja de frecvente intre 1()4... JOlI Hz, utilizandu-se astfel, in diferite domenii ca: radiolocatie, televiziune, radiocomunicatii. Sursa de oscilatie pentru producerea acestor unde este de obicei un circuit osciiaIrt deschis (antena), cuplat cel mai ades~ inductiv cu un circuit oscilant inchis. Antena este un fir conductor de lungime I pecare sum distribuite uniform pe fiecare metru de lungime 0 inductanta L ::::2Jlll ~i 0 capacitate C ::::5pF, putand fi asemanata cu U~ dipol electric a ciirui lungime variaza in timp sinusoidal. Oscilatiile electrice din circuitul oscilant inchis se transm.. antenei, unde electronii sunt accelerati. Aceste sarcini in mi~care rectilinie neuniforma radiaza in j~ energie sub forma de unde electromagnetice. Antenele se pot clasifica functie de lungime, astfel: a) dipoisemiunda l=1J2 unde A = vT = v21t.jLaCa= v21t.J LC ; b) dipol sfert unda: l=1J4.

[ ___u intensitatea curentului ~i potentialr..

in antena oscileaza sarcina electrica.
1

Observafii electric.

Is

Mic~orarea lungimiide unda

..

Fig. 48 Propagarea unde/or hertziene de /a sursii (emitor) /a receptor Circuitu/ osci/ant deschis (antena) se obline prin simp/a deschidere a unui circuit osci/ant LC $i dii posibilitatea ca energia e/ectromagneticii din circuit sii piiriiseascii circuitu/ # sii se propage in mediu/ inconjuriitor. din aproape in aproape, panii /a receptor
\.

antena a unei inductante variabile. Proprietap Propagandu-se in spatiu, campul electromagnetic pierd: legatura cu conductorul in vecinatatea caruia a fost produs initial, aces~ continuandu-~i deplasarea chiar daca se intrerupe-oscilatia curentuh.. in conductor (fig. 48).

antenei se face inseriind cu anten.; un condensator (variabil).

Marirea lungimii de unda a antenei se face prin conectarea in serie Ct.

Campul electromagnetic se propaga in directia axei dipolulu:.

prezenmnd simetrie fatii de axa dipolului iar componenta electrica .. campului este paraleIa cu aceasta. Undele hertziene sunt intotdeatm.. polarizate, directia de oscilatie a vectorului camp electric fiind paralel_ cu axa dipolului (fig. 49).

Undele

hertziene nu manifesta

propagare

rectilinie (cu except;.

100

coleclia
EDUCATIONAL

Fig. 49

celor avand v > 50MHz, folosite in TV: UHF, VHF) descriptibila pI'::' raze, datorim lungimilor marl de unda; fenomenele de difractie s manifesm ~i cand sunt inmlnite obstacole de dimensiuni mari (cladi:forme de relief etc.).

---

-------

oM.._

IlL Oscilafii i unde electromagnetice

. :. ~ele
a a

hertziene sunt intotdeauna coerente.

. s.e propaga prin vid eu c = 3 .]()8 m/s ~i nu neeesita pentru propagare niei un purtator material (spre -_ .;.e~dele meeaniee).

. s~~ prezente fenomenele de reflexie, refractie, interferenta, difraetie, polarizare. . ~ele hertziene nu se propaga in medii eonductoare.
~

(FJ,F2) _ .:!.c:::da Lungimea de unda (m)

3.4 Clasijicarea undelor electromagnetice

Generare curent altemativ circuite electrice oscilante (antene) sau cavitati rezonatoare
in urma excitarii electronilor, tuburi electronice (trioda)

Detecpe circuite de curent altemativ

Proprietap

Jete lin: rind ~ri te este esea mnt lOti I un

-

_:

rnIce

106_ 107

-......:3d1o

>iF :"-S.
... L-

0,1 - 105

receptori radio,
televiziune, radar

nu se propaga in conductori electrici, - sunt difractate de relief,

ceea ce da posibilitatea ocolirii obstacolelor

10-3

-10-1

maseri, cavitati rezonatoare

detectori cu cristal (siliciu, germaniu)

folositi in radar, telemetrie

lsmit ~eare unde

:..R. )

10-7_10-3 .

- emise se corpuri calde, spectrullor depinzand de temperatura corpului, se obtin din oscilatiile
sarcinilorelectricedatonite agitapeimoleculare

pile termoelectrice, filme fotografice

- folosite in "semnalizarea
de noapte"

-sunt absorbite de apa, -produc incalzire,

....
/

-u..

= .o.et
:triea, Itialul

- apar ca rezultat al rearanjarii celule electronilor in atomi; plasma; 3,9' 10-7 fotoelectrice, ocm, -7,8'10-7 - emisa de corpuri foarte fierbinti (ex. becuri, lampi incandescente, filme fotografice laser, scantei) -

- impresioneaza retina,

-determina fotosinteza
plantelor - produc ionizari i fluorescentii; influenteaza reactiile chimice, - impresioneaza filmde fotografice; produc efectul fotoeleetric, sunt absorbite de apa

filmelefotografice,

:-\/

6.10-10 -3,8 . 10-7

Ia a ntena neeu pierde aeesta :ntului

olului, triea a leauna aralela
._

se obpn ca rezultat al rearanjarii electronilor pe ultimele nivele energetice liratomi (ex. lampi cu vapori de mercur, Soare, lampi cu cuart)

celule fotoelectrice, material fluorescent, filme fotografice, pielea

- apar ca rezultat al rearanjarii

gen
10-12_10-10

electronilor intre paturile interioare ale atomului, emise de atomii unui metal prin bombardarea acestuia cu electroni

emise de nucleul atomic (reactii nucleare), insotesc fenomenele

(eeptia la prin ctie se cladiri,

10-13_10-10

de dezintegrariradioactive i
interactiile intre particulele elementare, pot proveni din radiatii cosmice

penetreaza prin substanta in mod diferit in functie de nr. atomic (ex. oprite de calciu osos), utilizate filme fotografice, contori cu la determinarea structurii scintilatii, detectori retelei cristaline pe cu semiconductori baza fenomenului de difractie, inipresioneaza placa fotografica, produc fluorescenta unor subsuinte detectori cu impresioneaza placa scintilatii, detectori fotografica, produc cu semiconduct6ri, fluorescenta unor camera de substante, foarte penetrante ionizare, contor prin substantii,provoaca Geiger-Muller modificari fiziologice
colectia
EDUCATIONAL

101

!)

Fig. 50

min loe de refine(i Toate' tipurile de unde electromagnetice prezintii dite'_ proprietati: indiferent de ftecventa lor, se propaga in vid cu aceea~i vitez;;. constanta absoluta (c = 3 .]()8 m/s); in functie de ftecventa pe care 0 au, traverseaza diferite med. materiale (de exemplu, razele X traverseaza straturi metal ice in tim,ce lumina vizibila sau undele de radioftecventa nu, fiind reflectate de acestea); cand se propaga printr-un mediu material transparent, vitez.. undelor electromagnetice este mai mica decat in vid, valoarea So. depinzand de natura mediului ~i de ftecventa undei - propagarea i: ;

medii materiale are caracter dispersiv; traversarea unui mediu material este insotita de fenomene ~
reftactie ~i dispersie;

11-

Fig. 51

o. mediile ma~riale care nu sunt transparente pot sa reflec~ sau sa absoarba undele electromagnetice. Aceasta depinde de natur.. mediului ~ide ftecventa undelor; cand radiatia electromagnetica este absorbita, ~ interactioneaza cu atomii ~i moleculele din mediu determinan.. modificari ale energiei mi~carilorde vibratie sau de rotatie ale acesto~ Particulele astfel excitate elibereaza in general, surplusul de energi;: sub forma de caldura; propagarea undelor electromagnetice este insotita ~ asemenea de fenomene de impra~tiere datorita modificarii aleatoare a directiei de propagare intr-un mediu prin reflexia sa.. difractia undelor de catre particulele mici ale acestuia Daca obiectele ce a1catuiesc mediul au dimensioc comparabile cu lungimea de unda se produc fenomeG~ de diftactie eventual, insotite de interferentii; daca oscilatiile campurilor electric ~i magnetic se produc permanent in acela~iplan, undele sunt polarizate acest fenomen aparand fie in urma reflexiei pe lli" mediu dielectric (respecmndu-se conditia lui Brewster i ~ tgi. = -), fie cand undele traverseaza anumite med.. t

u,

in generalcristaline.

Fig. 52

A1catuiti un referat care sa reflecte 0 parte din aplicatiile undelor electromagnetice ilustiate in fotografiile cuprinse in paginile 102-103, folosindu-va de cuno~tintele teoretice dobandite in decursul capitolului.

! nivelul ,~

Unde la
atmosferei
~ -.,

I --

... ,""..,.""

I")

"..

.
I
Und e. refIectatto

~
'/

..,..;

.:- .:::.

Und~" sQ'u '

If
1.-

Unde de
sol

\~:...,"'/... ",-' L
~

II
J ~_

102

colectia
EDUCATIONAL

.Microunde l!ilJlsID}!ator Microunde L~ - . e de antene.. radIO recellPonate dean~

'\.~

-- .""':::. ~"":':...- -

va

FI~i~
IOCUIIE-!'III
..

_ "'18- - _____

----..........--

IlL Oscilafii i unde electromagnetice

za
dii np de :za sa In de cte ura

REPREZENTARE SCHEMAT1C4 A MODULUJ DE UT1L1ZARE A SEMNALELOR ELECTROMAGNET1CEiN DOMEN1UL CARTOGRAFJEI - .. - . $1 TELEDETECTJE1

-------

Concepful feledefecfiei mu/fiplafforma

Informatll tranjferate

prln sateUt

.
Date culese Ib inalta altltudlne

ea ind )ra. 'gle

de lare sau uia.
LUll! lene ; se :ate, un 5ter:
-- ...

. Eecfromaanetic
..",

ledii
OI!Iservl la niveJulpamOntulul .' ,
,
....... ....... ....... ...
~

====_NEGRU

'" ,..

~e..crorea semnalelor !!ec""Onice de catre ..:::'-e geos1at1onar

tate ra

~UALB CONTRAST

~_GRI ~

Procesul

I 1-+ .
colectia
EDUCATIONAL

103

--

. - F I SA

DOCU;\IEi\'T

RADIOCOMUNICATIILE Dupa primul razboi mondial (J 914 - 1918) dezvoltarea tehnologica a perm is utilizarea undelor electromagnetice fn domeniul radiocomunicaliilor. Emisiuni/e de radio ~i televiziune sunt astazi ceva obi.nuit. lnformalia este transportata de undele electromagnetice produse cu ajutorul unor circuite oscilante conectate la 0 antena, aceste unde fUnd fnsii modulate - amplitudinea, frecvenla sau faza undei prezinta varialii dupa 0 anumita lege caracteristicii informaliilor transmise. Procesul de modulare se realizeaza prin suprapunerea semnalelor electrice provenite de la microfon sau camera video captatoare peste 0 unda sinusoidala - unda purtatoare. Dacii varialiile sunt impuse amplitudinii undei se realizeaza modulare de amplitudine, iar daca este modificatii frecvenla se obline modulare de frecvenla. Cand unda modulata proven ita de la antena de emisie fntalne~te 0 antena de receplie acordatii pe frecvenla respectiva informalia uti/a va fi.extrasa prin demodulare separand semnalul modulator de

oscilalii purtatoare.
reprezentate

in continuare sunt
schemele bloc ale

EMqA.TORUL

anteni1

instalaliilor de radioemisie ~i radioreceplie precum ~i structura semnalelor a~a cum rezulta dupa realizarea modulara de amplitudine sa.u Sunet )))\ defrecvenla. ') Mai jos este reprezentata schema bloc a unui receptor de radiocomunicalii. Un astfel de receptor se numeoJtesuperheterodinii oJieste conceput astfel fncat pentru fnlaturarea perturbaliilor datorate propagarii, fnainte de realizarea demodularii, se efectueaza un amestec al semnalului purtator (care este fnsolit de perturbalii) cu un semnal local de frecvenla comparabi/a, dar puternic oJineperturbat.
microfon

antena circuit oscilant

RECEPTORUL

demodulator

I)))sune.
difuzor

oscilator local

RADIOLOCATIA Este un procedeu prin care, utilizand unde electromagnetice de frecvenla fnalta ~i ultrafnaltii (microunde) pot fi detectate ~i localizate obiecte care reflecta aceste unde. Undele electromagnetice sunt emise sub forma unor fascicule fnguste oJiintense pe direclie datii sub forma de impulsuri scurte ce se repeta periodic dupa un interval dat de timp. in intervalul de "tacere" antena receplioneaza undele reflectate de 0 eventuala "Iinta" aflata pe aireclia de propagare. lnformalii/e care pot fi oblinute prin acest procedeu se refera la: - distanla (d) de la antena la "Iinta". Astfel, dacii se masoara timpul t necesar "ecoului" (semnalul reflectat) sa aparii, dupa ce afost emis un impuls, distanla este d = 2ct.

104

coleclia
EDUCATIONAL

--

--.

--

.-

.
IlL Oscila{ii

unde electromagnetice

.
'or
de 'sa ca 'ce 'ca ita ita de

;;

I ~ ~-\
'.

~T

...

, - _____- - -~_-./, ;.
L;,z. :J"C ,<?ction And Ramping) este un dispozitiv care ils..J..7...~ J" microunde unidirecfionalepentru localizarea '': ,inte) pe care aceste unde se reflecta.

, ~
~

~ : : :h
:

I
~

Dacii antena emite 0 unda modulata

in frecvenla, timpul de revenire al ecoului

deplasarea in frecvenla

I este masurat prin

I

dintre momentul emisiei ~i cel al recepliei semnalului.

. - ."':g

_0

-azimutul(g)esteunghiulpecarelaun
emis cu direclia

.---I

moment dat if face fascicolul I nord - sud

sunt estimate prin deplasarea

- altitudinea (h) ~i elevalia (s) ale lintei

in plan vertical a unui semnal reflectat
~

_ ___

_ ..,

antenei pana . . la receptarea

. . e m tenSitate maxima.

--..

- viteza de deplasare a lintei poate ji. determinata daca se masoara deplasarea Doppler cufrecvenla ecranuluifala de semnalul emis de antena. -------II

~p

'na -ea wi

it

181..:r "":; .k> amp'litu7f{;ie:

:: ..;,; J.Sii frecvenfa);

0) semnal

-I

b) unde

J8r..i
_

: ale semnalului; c) unde

~ 2"'..=-'-iiudine modulata

'ita 1ta
"e"

Emisia de unde electromagnetice de tip 'Y de catre 0 porfiune a Caii Lactee. Intensitatea maxima corespunde culorii galbene iar cea minima culorii violet.

'lul

Undele de radiofracvenfa i microundele sunt utilizate ca suport pentru transmiterea informafiilor. Antenele folosite In domeniul radiocomunicafiilor au diferite configurafii In funcfie de domeniul defrecvenfa pentru care sunt realizate. Pentru lungimi de unda mari se folosesc antene dipol (amplasatepe pilonul din stCingafotografiei) iar pentru domeniul microundelor structuri de tipul "lentilei Luneberg" (din dreaptafotografiei).

---

-IcoleClia EDUCATIONAL

105

-.. ,.

.....

(Fl,F2)

4. POLUAREAELECTROMAGNETICA
centrala telefonicii

Undele "invizibile" i efectele lor Liniile de inalia tensiune determina in atmosfera zone (culoare) invizibile de poluare electromagnetica, extrem de nocive prin actiunea lor asupra organismelor vii; aceasta cu atat mai mult cu cat poluarea electromagnetica se asociaza tulburarilor naturale suferite de campul electromagnetic terestru. Campurile electromagnetice continue, chiar puternice, au un efect limitat; in schimb, campurile electromagnetice alternative - in special acelea care sunt create de aparate folosite sub tensiune mare - provoaca perturbari ale somnului ~i tulburari cardiace. Problema este ca aparatele electrocasnice pe care Ie folosim noi (televizorul, combina audio, ma~ina de spalat, frigiderul, fierul de ca1cat, ca1culatorul, telefoanele celulare, prajitorul de paine, cuptorul cu microunde etc.) creeaza tocmai astfel de campuri electromagnetice. Un studiu suedez releva faptul ca riscurile aparitiei leucemiei sunt de 4 ori mai mari la copii care traiesc in proximitatea liniilor de inalta tensiune fata de cei care nu intra in contact cu acest gen de factori polu~nti. Cercetatorii belgieni avanseaza ideea ca nu ploile acide, ci actiunea radarelor cauzeaza diverse maladii copacilor. Ei sugereaza ca aceste efecte pegative ar putea fi inlaturate daca s-ar modifica sistemele de emisie ale radarelor prin inversare de polaritate. Aceasta ar face ca arborii sa nu-~i mai scuture frunzele decat toamna tarziu.

scaner halogen
fotocopiator

aina de scris e.lectricii

imprimantii calculator

frigider
inciirciitor de baterii radio deteptiitor prajitor de pliine maina de spalat
aeroterma de 1000W

fier de calcat cuptor cu microunde cuptor electric combina audio

decodor
magnetoscop

televizor

50

100 150 ~.

Perico/u/ de po/uare e/ectromagneticii repre=..

de aparate/e e/ectrice (graficu/ prezintii disur Crescatorii de animale se plang din ce in ce mai mult medii - in em - de po/uare e/ectromagneticii c-~ de mortalitatea in continua cre~tere a oilor, vitelor dar ~i de aparate/e e/ectromagnetice ~i care depii~e~te productivitatea-scazuia, consecinte (se pare) determinate de liniile de inalia tensiune sau antenelor situate in apropierea stanelor sau a altor locuri destinate cre~terii animalelor. Sugestii utile pentru a ne feri de radiafiile electromagnetice Cum se poate corecta instalatia electrica? Se verifica impamantarea, care nu trebuie sa aiba nici 0 defectiune. Cablurile de alimentare ale aparatelor trebuie sa fie izolate. La ce distanta trebuie sa dormim fata de aparatele casnice? Cel putin 70 cm fata de radioul cu ceas de~teptator, perna electrica, fata de prize etc. Micile transformatoare de exemplu cele ale lampilor cu halogen, genereaza campuri magnetice puternice; de aceea ele nu trebuie sa fie amplasate in apropierea patului. Ce pat trebuie sa alegem? Trebuie evitate saltelele care au spire metalice. Televizoarele sau combinele audio sunt periculoase? Aceste echipamente sunt periculoase; razele emise de ele traverseaza peretii despartitori. Din acest motiv este necesara inchiderea sau chiar debran~area lor inainte de cu1care. Cum trebuie amenajata instalatia electrica intr-.o camera?

i . .!"'t.

Circuitele electrice genereaza campuri electrice chiar daca aparatele nu sum

functiune, deoarece una dintre cele doua faze ramane activa. De aceea trebuie folosite cu intrerupator bipolar, care dezactiveaza ambele faze. Pot fi folosite ~iintrerupatoarele ::.. instalate la niv~lul tabloului electric; sau, in loc de 220 V in dormitor putem instala nW'~

106

coleclia
EDUCATIONAL

---

--

--

.
.
'Jrezentat
200 251

IlL Oscilafii # unde electromagnetice

L ~-erationale

3. Se considera circuitele ~ ::--.rcuitul paralel reprezentat alaturat, din figurile alaturate (a ~i e ale tensiunii ~i curentului sunt: b). Ce rezistenta Rp ~i ce =. -: A, puterea activa P = 100 W ~i capacitate Cp trebuie sa =: H=. Se cer: R, IR' Ie Xc ~i cos <po Sa se aiM elementele circuitului _ ~a fazoriala a circuitului. b cunoscand ca Rs= 5Q ~i Cs = 153 J.lF, astfel ca cele doua circuite sa fie echivalente? Sa da: v = 200 Hz.
ic
.U I Rezolvare

cp

._

,.

3C'tivii a circuitului este puterea disipata

Circuitele RC serie ~i RC paralel sunt echivalente daca puterile activa ~i reactiva au valori egale.
F:.(a)=F:.(b)SaU Xc);

..:c _~=-

l./1 . = 100 Q, lar I R P

este dreptunghic

==1 A . U
deci,

= U2 Xcp

. _ =-=-- ~ntilor

--

=: A . Din U = XJc rezulta ~ . C=~=100 ~l I.'v J.lF . . llli1-c n

. Im

Exprimand Is in functie de tensiune ~l ~ . U2 =- U2 b p edanre " , 0 tmem: x cs 2 2

Rs +Xcs
.

Xcp

1
cp

Tinand cont ca X

-- ~

pmere este cos <p= Ui

= .J2'

rezulta: -=
~

1
R2 s

= roC p
=roC ,
p

roCs

+_

fistante1e
'i creata d~

~itatile
.

curentilor

iJ din circuitele C p =-.

1
2 R2 s

ro2C2 s

Ie 0,5 mG.

..

_ ~ ~..urat, in care: i2 = 10.J2 sinro( (A);

ro c s

+_ 1
ro2 C2 s

=80 "f:? ~

In
~
~""3

2n r:; i4 = 10..; 2 sin rot -""3 ) ( ) (A).

B

it:::.

.
_ _ :-='.:00 lege a lui Kirchhoff in nodul A

sau

~ -..:- /OJ}Sin( rot + 23X

--="':ede calcul trigonometric obtinem: ~;:.~( ro(+~ )=1O.J2 sin( ro(+~).=.~'.ll B 21t 21t . . - -Sin ( ro/+3 ) +SIn( ro/-3 )u=
11

4. Circuitul paralel reprezentat in figura de mai jos, format dintr-un condensator variabil, 0 bobina ideala cu inductanta de 100 WI ~i un rezistor cu rezistenta de 10 Q, este alimentat de un generator de curent altemativ cu frecventa de 10kHz, asigurand 0 valoare efectiva constanta 10= 20 mA a intensitatii totale a curentului. Sa se deduca: a) valoarea maxima a puterii din rezistor; b) capacitatea condensatorului pentru care puterea disipata pe rezistor este maxima;c) capacitatile CJ ~i C2 ale condensatorului variabil pentru care puterea disipata in rezistor este egala ClJ jumatate din puterea maxima.

c
10

It puse ::. ~ veiozel automa~ mai 12\

- - ~ rot+ -cas : 2

J3

rot- - Sin ro/- -cas 2 2

1..

J3

ro/

u
coleclia
EDUCATIONAL

107

--

r.,

Rezolvare

a) In starea de rezonanta a curentilor

IL = -Ic rezulta IR =:= 10 . Puterea maxima disipata in

In cazul de fata, Z}= Z2 = J2R. 1 1 1 2 J2 Z} = R Z2 = Z2 } + Z2 2 = Z2 } , Z = 2

rezistoreste Pm =Rl2 0 =10. (0 ' 02 )2 =4 mW.

ULl

IJ 0/"1

<!':z R1

o
lIe

12 0

UAB

r-+

~
;
1

z;

.....

Z;

... = ...
~

~:.. _

o
..> 1

6. Se da circuitul din I figura urmatoare. Sa se determine natura impedantelor Z} ~i Z2 ~i relatia dintre ele pentru ca 12 sa riimana constant la orice valoare a impedantei Z2
"

5. Rezistoarele,bobina ideala ~i condensatoruldin

circuitul reprezentat in figura alaturata satisfac relatia: R = XL = XC' Sa se calculeze impedanta circuitului.

Rezolvare Aplicandlegilelui Kirchhoff,rezuM I = I} + 12i I}Z.} = Ift2"

Legea lui Ohm pentru intreg circuitu.

Rezolvare Pe ramura superioara, rezistorul ~ibobina sunt

con~ctate in serie: Z} =~R2 + xi

(1); tg<p} = ~L .

Pe ramurainferioara,rezistorul~icondensatorul sunt
conectate in serie: Z2 =~R2 +X~ (3); tg<P2 = Xc R Impedantele Z}~iZ2 sunt conectate in paralel.

Pentru ca 12sa nu depinda de Z.2 es~

ca 1 + -}

,;:

108

coleclia
EDUCATIONAL

i=

0 =>~} = -~

adica

R}

+ }X}

= -.- -

.
-- ---

--- ---

:1.___

IlL Oscilafii ~i unde electromagnetice_

-_.-

"""1, _

_-~ R = - R, posibil dind RJ = R = 0 -_ ~rre reactante este capacitiva, iar

~-.e a'and 0 rezistenta Rs= 1 Q ~i 0 _ = : H. este alimentat de 0 tensiune - -dala. avand valoarea efectiva U ~i ~ ~ se ca1culeze valoarea inductantei _ iezIstentei Rp care trebuie legate in ~c-.'- ~ensiune la borne, pentru a absorbi -z- :lcela~i defazaj ca ~i primul circuit.

I. ...
12

JI:iC: _

9. Inventatorul Nikola Tesla a propus transmiterea puterii electrice prin unde electromagnetice. Presupunem ca puterea trebuie transmisa printr-un fascicul avand 0 sectiune transversala de arie 100 m2. Ce intensitate E ~i inductie B sunt necesare pentru a transmite 0 putere compatibila cu cea transportata pe liniile modeme de transmisie (de ordinul 5OOk V ~i 1000A)? Rezolvare Densitatea de energie pentru 0 unda electromagnetica care se propaga in vid cu viteza c: a) ro = EcP2;

r-~
-_ ~.:!'CUitul serie: 111
_

~s = Rs + jroLs ~l

~el:

-=-+-

/1

~p Rp jroLp ...:.:1 :egea lui Ohm ~i I -p

-[

=U
Z -p
1

ro= W = Ult = UI ~ EoE2= UI V S.c.t S.c S.c 'I 4 E= =43,38.10 V 1m. S .c .Eo

-=- =z

= ~p)
RF

1 -+=> R + jroLs Rp
$

B2

jroLp

b)ro=-

Jlo

_==~_-:L
roLp
.

-.1

jroLs _ 1 R: . +ro2L2-Rs p

j roL p

ro= S.c UI ~ B2 UI ~B=~UIJlo Jlo = S.c S.c =1,44.JO-4T 10. Un circuit oscilant este compus dintr-o inductanta L=2mH ~i un condensator cu capacitatea variabila, fiindu-i ata~atain paralel 0 antena de inductanta 2JlH ~l ~i0 capacitate proprie Ca=15pF. Care este capacitatea condensatorului inseriat pe antena daca circuitul este acordat pe lungimea de unda ')..=300m?Dar a condensatorului variabil?

=.:i partile reale, respectiv ro2 L 2 -_ i R_.=Rs +---t-~Rp s --~L

p

cele ima-

=108,5 Q

=01l01H. , din doua condensatoare

-~ fermata
.

cu

Rezolvare Frecventa circuitului: = _ __H ~i R = 50Q. Cum trebuiegrupate _~ e. astfel incat sa apara oscilatii prin 1 C ')..2 ~ :: mF fiecare, se descarca printr-o
V

aitul:

LC ').. ~ C = 41t2Lc2 - 25pF , capacltatea = 21t ../LC=-

condensatorului variabil al circuitului oscilant. gruparii serie Cs = CI2 = 1J.IF. 4'3ritiei oscilatiei - . ~Q > R . este: R>2

Ce =

'

41t Lac

~2

,=

12,5 pF,

capacitat~a echivalent~ a

antenei.

e Ca +C' . se produc oscilatii periodice amortizate. -= cazul gruparii paralel Cp = 4J.IF, rului ce trebuie inseriat pe antena.

C =

CC' . a ~ C' = 75pF ,capacltatea condensato-

este necesc..

.-~Q

< R . Deci nu se produc oscilatii.

colectia
EDUCATIONAL

=-R- jX
109

.....-

Probleme propuse aspunde repede

# bine!

8AP/ica

i aprofundeaza!

respecte
~n

Completeazaspafiile punctate, astfel incat sa se

adevarul ~tiinfific.

~~ ~

llltensitatea curentuIUl eIectnc mtr-un _ depinde de timp conform graficelor de mai

~

cazul rezistorului alimentat de curent alt~at~v, ~ila!iile de tensiune ~i intensitate sunt ~f.Y.~.. dMO efectiva a intensitii!ii acestui curent in fiecare ~ -r}JCand bobina este ideaHi,defazajul dintre tensiune ~i intensitate este de .!Alli~... de perioada. - - - - _1- _ _ _ _ 1I lnstrumentul care permite determinarea tensiun~i. . ' ~. . moment, este ..W~.::'f.'t'o-:. r. ,-~ f)C "Jr<>~JY vana b 1l e m tlmp Ia once . ....

functie de 10, care va fi valoarea medie ~i

'...

~ Rezonanta tensiunilor lntr-un circuit RLC serie are loc daca iar intensitatea curentului din
circuit devine .
.

1.

\c~~~~~~~~~~..~~.e~odiceintr-un circuit RLC au loc

- -.- - T/4
L-I

~
T/2

3T/4
I I ~ I I

Unda electromagnetidi este , iar ~ctorii intensitatea campului electric ~i induc!ia . campului m.agneticsunt

u(t)= 31lsinIOO 1tt (V) ~abomele unui aparat ~ .\CZ)Rezonan!alntr-un circ~it de curent altemativ are curentul care il strabate are intensitatea de fo~ atoarelecaracteristici: . i(t )=2,4 sin (J 00 1tt + rr/IO) (A), sa se calcul~ a) epinde de frecventa generatorului; a) valorile efective pentru tensiune ~i intensitz:... ) nu depinde de valoarea R; j::' b) factorul de putere al circuitului; c) depinde de impedan!a caracteristidi a circuitului; Ac) puterile aparenta, activa ~i reactiva; d) depinde de frecven!a generatorului. I+d) energia electrica (exprimatii in kWh) pentr~ /).t = I2 h de functionare. ~ ' c.ircuit RLC paralel: (8:e~tru

A!.ege raspunsul corect

Daca In condi!iile aplicarii unei'tensiuni ~

\:..!JL=-sm XL

}(~ ) I~ -

m-~L'

. oot-, 2) (
1t

Un circuit fQrmatdintr-o rezisten!3.~i0 ~

-_
-

~istenta neglijabila)legatein serie este ex=

urmatoarele situatii:

A) Circuitulestealimentatcutensiuneacon~_ _
9. Undele electromagnetice radio, luminoase, X, y, In vid au aceea~i: b) perioada; a) lungime de unda;
c) frecven!3.;

d) viteza;

e) amplitudine. (1Jit:..La rezonanta RLC serie tensiunile la bomele 'eIimentelor reactive pot avea amplitudini foarte mari. De ce? 11. Care sunt tipurile de unde. electromagnetice cunoscute? 12. Ce tip de unde electromagnetice sunt folosite In radiocomunicatii? 13. Ciind au loc oscilatii periodice amortizate?

~ise masoara un curent care il strabate cu in:e= de 0,2 A. B) Circuitul este alimentat cu tensiunea a:-ecu valoarea efectiva de 6 V ~i frecven!a de iar curentul are intensitatea efectiva de 0.:-::.. calculeze: a) rezisten!a electrica din circuit ~i ~_ bobinei; b) factorul de putere al circuitului In curentu: ~ _~iputerea activa. C) In condi!iile alimentarii cu tensiune alte!""'_

adaugain seriecubobina~irezistorulun co::

factorul de putere devine 0,8. Sa se calculeze a) impedanta circuitului; b) valorile posibile ale capacitii!ii condensaI~-

c) puterea medie consumata de circuit daca efectiva la borne este 6 V.

.:::

110

coleclia
EDUCATIONAL

IlL Oscilafii i unde electromagnetice_

RLC are urrnatorii parametri: _ = ::n mHo C = 5 ~te alimentat cu 0
~_-

n circuit li jos. In valoarea

e caz? .
a)
,...

~.!!!1a: u (t) = 24-J2 sin 960xt (V) --: e::re intensitateamomentanain circuit? .~ -enJa R este variabila, sa se exprime in __~ta puterea activa a circuitului. Pentru

variabil. Care este intervalul de variatie al capacitatii condensatorului pentru a corespunde domeniului de frecvente cuprins intre 0,5 - 1,5 MHz? 22. Care este raportul dintre energia campului electric. ~imagnetic intr-un circuit ideal dupa un timp: a) t = T18; b) t = T112.

---T!
b)
T f-+

23. Folosind un rezistor, 0 bobina ideala ~i u.n condensator, se realizeaza mai intal un circuit serie ~i -:.i reala este alimentata la 0 tensiune apoi un circuit paraJel. Cat trebuie sa fie factorul de __ ~"area efectiva U = 220 V ~ifrecventa calitate al circuitului serie pentru ca cele doua circuite = ::":3 i:1circuit intensitatea efectiva este ~...5ta un defazaj <p= xl6 intre tensiune ~i sa aiM acela~ifactor de putere.

_ R devine

puterea activa maxima?

~ se calculeze: -::,a circuitului,

rezistenta

electridi

_ ..,-t'~1:

~1 inmagazinata de un condensator, respectiv de 0 bobina,

24. Stabiliti care grafic se refera la energia apartinand unui circuit oscilant ideal, ~tiindca la t = 0, condensatorul este incarcat cu sarcina maxima.

_ ~ :ensiune datorata rezistentei bobinei;

_ ...;--renta. activa ~i reactiva;
.

__ yata in circuit timp de 2 ore;

_ .:= ~ui condensator care, legat in serie cu ~~e circuitul in regim de rezonanta;

li de fo~ rat electric forma uleze: sitate;

_ =~epsatorului.
_- =~mF,

...r:

catitate al noului circuit format dupa

1(,)

t(s)

~. figura are urmat?rii parametri: 3~

u = 220 V~i v = 50Hz.

ntru
bobina (CL

examinat i: '
1~inua ~e 6

-~
.

u.v

e .:a1culeze:
_
~

mtensltat~
1
_

::-:rcuitului ~idefazajul dintre u ~i i;

I altemath
1 de 50 H:

---

O,lA. Sa 5'. I_

_-=eIlta. activa ~i reactiva; ~-:. :::eibobine de rezistenta Rb = 4012 care _""""e ~ circuit l-ar aduce la rezonanta; ~ .:alitate al circuitului in acest caz. ...::.eneze circuitul corespunzator urrnatoarei ~'"":.ale.
..;

25. Intr-un circuit oscilant inchis de rezistenta neglijabila: a) frecventa proprie a oscila!iilor este.... b) amplitudinea oscilatiilor ~i energia c sistemului sunt... c) sarcina pe condensator la momentul T/8 este... d) sistemul mecanic analog este... 26. Un circuit oscilant compus dintr-o inductanf1i L = 0,2 mH ~iun condens~tor de capacitate variabila, este asociat in paralel cu condensatorul C2 = 2 pF al unei antene de radioreceptie. Cat trebuie sa fie capacitatea condensatorului variabil pentru a putea sa se receptioneze undele emise de 0 antena a unui post de emisie, lungimea antenei semiunda fiind I = 30 m? 27. a unda electromagnetica cu frecventa 3MHz trece din vid intr-un mediu nemagnetic cu permitivitatea relativa Er = 4. Calculati variatia lungimii de unda.

inductaff_ tul altemat lltemativa .. condensateIleze:

~--

ls~torul~i; lca tensnm..

oscilant al unui aparat de emisie

.=e Gbobina L = 0,1 mH ~iun condensator coleclia
EDUCATIONAL

111

---

Probleme propuse
',..,

.operaponalizare

-transfer

32. A) Folosind un rezistor R, un condensator _

bobina ideala L se realizeaza trei circuite ca ic : __de mai jos. Circuitele sunt alimentate cu tet" altemativa de valoare efectiva u ~i pulsatie variat

28. Circuitul oscilant al unui post de emisie are: L = 20 mH ~i C = 8 pF, fiind acordat cu 0 antena ce emite unde spre un perete metalic reflectator. La ce distantii minima de perete trebuie pus un receptor pentru ca unda emisa ~iunda reflectata sa se anuleze in acelloc? 29. Un radar emite impulsuri cu durata IJlS, iar pe 0,99 JlSlucreaza un receptor. Care este raportul dintre bataia maxima a radarului ~i distanta minima dintre doua puncte aflate pe directia de propagare care pot fi detectate separat?
30. 0 bobina cu inductanta L = 0,2 H are rezistenta r = 36 Q, Tensiunea la borne are forma

a) Sa se exprime inpedantele celor trei circ~ functie de R, L, C ~iro. B) Pentru valori diferite ale pulsatiei, impa:... circuitelor prezinta dependentele, in cazul E-._circuit, conform figurilor:

u(t) = 220.J2 sinl00nt

.' "

(V).Pentruaevitadeteri9rarea

bobinei, intensitatea efectiva a curentului nu trebuie sa depa~easca 2A. in aceste conditii se pot utiliza doua montaje: A) Montaj realizat prin conectarea in serie cu bobina a unui condensator cu capacitate variabila. B) Montaj realizat prin conectarea in serie cu bobina a unei rezistente variabile. Sa se determine: a) conditiile care se impun valorilor capacitatii condensatorului de la pct. A ~i rezistentei de la pct. B pentru ca bobina sa nu se deterioreze; b) raportul puterilor active ale celor doua montaje in conditiile aceleia~i intensitati efective. Care dintre montaj este mai economic? 31. intre punctele A ~i Bale circuitului din figura se conecteaza ~i impedanta 2} ~i intre B ~i C 0 rezistentii R]' lntensitatea curentului in circuit este de forma i (t)= Imsin (rot + <p).

a) Care impedantii corespunde fiecaceia dintt'~ trei variante ale circuitelor? b) Care este semnificatia ordonatei notate ~ fiecare diagrama? c) Sa se argumenteze faptul ca la frecvente '-.Yjoase, inductanta se compocta ca un scurt circ~ frecvente (pulsatii) inalte, capacitatea se comp -_ un scurt circuit. d) Pentru varianta circuitului RLC serie. stabileasca expresia pulsatiei pentru care irr:.r este maxima. 33. 0 bobina este. alim~ntata cu 0 tensiune c de 120 V ~i curentul ce 0 strabate are intensl...
~~

2A. Alimentand bobina cu 0 tensiune sinusc:.... frecventa 50Hz ~i valoarea efectiva 100 V, inter:. efectiva devine 0,5 A.
.

A) Un voltmetru ideal se conecteaza succesiv inn-e a) Ce valoare are R, respectiv XL? punctele A ~i B, B ~i C, respectiv A ~i C. Valorile b) Ce valoare (exprimata in grade) are defazaJ... efective sunt: UAB= 45 V,UBC = 40 V,UAC = 75 V. Sa intensitatea curentului ~i tensiunea aplicata la:? c) Care sunt expresiile dependentelor de ~. se arate ca factorul de putere satisface relatia: intensitatii ~itensiunii? U2 _U2 _U2
cos<p B) Daca R2

-_

AC

BC 2UBCUAB

AB

= 20 Q sa se calculeze:

34. Circuitul oscilant al unui r~dioreceptor pacordat in intervalul de frecvente 500 - 16

a) puterea disipata in R2; b) puterea activa la bobina 2}; c) rezistenta R) a bobinei.

DacaL = 100 ~ ~i C} = 80pF in ce interv~F

ia valori condensatorul variabil C2?
c,

.
t

L,.R,

R,

z,

z,

c,

.',

112
.. r

colectia
EDUCATIONAL

35. Este periculos sa purtam 0 bratara din metal intr-o regiune unde se manifesta un camp magneti~ intens? Discutie!

- ---

--

Test oscilafii ~i unde electromagnetice C ~i 0 1 figura ensiune lbila ro. TEST PENTRU VERIFICAREA CUNO$TINTELOR (F2) _.::::e unitiitile de masura de mai jos nu sunt corecte pentru masurarea frecventei: s: _ @Iz; . . C)H~lF-I.; . ... d) ~/~ . _ . _-:.e::.~ele de masura pentru mtensitatea curentulm ~Itensmnn alternatIve mdica valon: _ . .maginii alaturate relatiile care se potrivesc:
~

--

~ii:

b) instantanee;
I X

c) maxime;

@fective.

:
;uite in ~dantele fiecarui

E x,t) = Emax sin 21C (T

- i ) = Emax sin(rol- kx);

- '"= E",sinro/;

c) E = Bxc
sunt ~eversibile;

:"'Garea de adevar a urmatoarelor afirmatii:

.::=enrele reactive de circuit procesefe

_ B

~
~ _::":"'

lungimii de unda a antenei se faceinseriind

ariabil;

cu antena un

Ii

E~

...~ .xnziene, ca ~i celelalte unde se propaga rectiliniu. F. :=~r serie RLC este alimentat cu 0 tensiune u(I) = 25sinJOOTCI (V) iar intensitatea are forma:

.
ltre cele ;u A pe pulsatii) lit, iar la lporta ca , sa se Ipedanta continua itatea de >idalacu ensitatea

=
:

.: _
.

~~

(JOOTCI -1t/4) (A). Sa se calculeze: a) impedanta circuitului; b) rezistenta circuitului; c) inductanta

:.. ~icapacitatea condensatorului (C) ~tiind ca, pentru 0 frecventa v 0 = 44 Hz a generatorului, intensitatea rensiunea aplicata oscileaza in faza. Amplitudinea tensiunii la borne este constanta.

'-

-"':' ",entAeste legata in serie cu un condensator de 100 JlF daca la frecventa tensiunii de alimentare de ~ta circuitului este de 45 o.? TEST PENTRU VERIFICAREA CUNO$TINTELOR (Fl) .::::::aroarele afirmatii:
.1 fiUexista generator in circuit; b) circuitul este de tip RC;
-

;: circuitul este de tip RCL; d) pierderile prin efect Joule sunt compensate. ~rribuiti oscilatorilor enumerati mai jos, cate una din afirmatiile date: ~ascilant in care au loc oscilatii electromagnetice sinusoidale; Ov -__~ ascilant in care au loc oscilatii amortizate;~
~ ;:.ar electromagnetic in regim aperiodic;

ale carui oscilatii sunt intretinute.(,.

- o..:nacu rezistenta R ~i inductanta L are la borne tensiunea U = 12 sin 500 1 (V) ~i este parcursa de curentul - 5001 .::

~ )cA). Energia consumata de bobina in timp de 5 minute este:

b) 3600J; c) 3000J; d) nu se poale calcula I.e.m. e = 220J2 sinrol (V) ~i debiteaza un curent de intensitate

4160 J;

jul dintre l borne? timp ale poate fi SOOkHz. Ipoate sa

:: sursa ideala de tensiune are

- .ns~taneJ~izata desursa?

~ ~:n( rol -

~ 1cA). Sa se calculeze puterea activa ~i reactiva data de sursa. Care este valoarea maxima a

'::!1. un condensator alimentat la 0 sursa de tensiune alternativa se cunosc urmatorii parametrii: C = 5

H=.I = 0,16 A. lntensitatea curentului are forma: i (I) = I J2 sin 21CV1 . ~ esre expresia tensiunii la bornele circuitului? - -.;: 3cela~i curent strabate 0 bobina ideala cu L = 3mB, care este expresia tensiunii la borne in acest caz? - -Aibobina cu L = 3 mH prezinta ~i rezistenta R = 200., care este expresia tensiunii la borne in conditiile ...;.s: curent? -.:a:nsatorul ~ibobina ideala (pct. b) sunt legate in serie, iar curentul ce strabate circuitul este cel de la punctele

-, _"e.Care este acum expresiatensiuniila borne? ~talintr-o lCintens?

=~

circuit oscilant RLC oscilatiile sunt slab amortizate. Pentru a intretine oscilatiile neamortizate, de

~ mrr-o perioada, in momentul in care sarcina condensatorului este maxima, armaturile suilt repede
e eu !!.d, iar cand sarcina este nula sunt apropiate la locoAflati raportul !!.d/d necesar, cunoscand factorul e Q - 100 Icolectia 113 ~.. . EDUCATIONAL
-~'

Thomas Young Jean Augustin Fresnel (1788- 1827) (1773-1829) Lucriirile sale in Fizicianfrancez-care a avansat teoria ondulatorie caftind fimdamentalii domenilll intelferenfei au readus in discufie in explicareafenomenelor de interferenfii ($i difracfie. Pentr/f teoria ondulatorie asupra naturii luminii. studiile sale asuprafenomenului de difracfie i s-a decernat in 18).9 premiul Academiei de $tiiltfg,. Franceze. A adus contribufIi importante ($iin opticii.

1664... Robert Hooke -formuleazii ipoteza naturii ondulatorii a luminii in lucrarea "Micrographia" . 1665...
Francesco Maria Grimaldi

in lucrarea

"Physisco-matheris

de lumine coloribus' et iride" descrie

experimente de difractie a luminii care intaresc convingerea asupra naturii ondulatorii a acesteia. 1669... Erasmus Bartholin descoperafenomenul de birefringentiipe care-l prezinta spatul de Islanda. 1676... Qle Christensen Roemer demostreaziifaptul ca viteza' luminii este fin ita, in urma observiirii eclipselor satelitilor lui Jupiter, dar nu reu~e~te# determinarea valorii acestei viteze. 1690... Christiaan Huygens - in "Tratatul asupra Luminii" prezintii teoria ondulatorie privind natura lumini: precizdnd ~i valoarea vitezei de propagare a acesteia de 2,3 .1()'imls. 1704... Isaac Newton publica tratatul "Optica" in care descrie lumina atdt prin teoria ondulatorie cdt ~i pe bazti. modelului corpuscular. j728... James Bradley - descoperii fenomenul de "aberatie stelarii ", ~i miisoarii viteza luminii confirmdnt. rezultatele anterioare. 1801...

ThomasYoung- studiazafenomenelede interferenta # depolarizarea luminiisugerdndca luminaeste .

vibratie a eterului transversalape directia de propagare a undei. 1814... Augustin Jean Fresnel - a studiat independent de predecesorii sai fenemenele de interferenta a lumim explicdndu~leexclusivpe bazii ondulatorie. 1849... A.H.L. Fizeau - initiaza experimente pentru determinarea vitezei de propagare a luminii. Rezultate:: obtinute cufoarte mareprecizie confirma ipotezele lui Fresnel. 1855-1868 James Clerk Maxwell elaboreazii teoriafenomenelor electromagnetice,formuleazii ipoteza existentei une unde de naturii electromagneticii a carei vitezii calculatii teoretic coincide in mare miisurii cu valoarea determinau experimental de Fizeau.

Pentru a afla mai multe accesati: http://en.wikipedia.org/wiki/; www.e-scoala.ro; www.fendt.com; http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/hframe.html

114
...

colectia
EDUCATIONAL

---

-.

OPTICA ONDULATORIE
n
...Nimicul ziicea-n agonie, cand singur plutea-n intuneric :fidat-a un semn Nepiitrunsul: "Siifie luminii!"... ~. Blqza - Lumina

lescrie

ripselor

luminii

pe baza

nfirmand

'na este 0

a luminii

~ezultatele

'ten{ei

uneJ

leterminata

----.
ULA

~tml

~rnnmlJlft,n
...

EdltlllI n.J..m.tftdtL
III

- .----

1-

OPTICA ONDULATORIE

Optica este ~tiinta care studiaza lumina. Studiile sistematice asupra luminii au conturat doua conceptii distincte privind natura acesteia. Fenomene precum interferenta, difractia, polarizarea, conduc la concluzia ca lumina este de natura ondulatorie- mai precis este 0 unda electromagnetidi. Optica ondulatorie studiza lumina din aceasta perspectiva. Fenomene precum emisia ~i absorbtia radiatiei, efectul fotoelectric, efectul Compton, conduc la concluzia ca lumina este de natura corpusculara reprezinta un flux de particule aflate in mi~care,numite fotoni. Reconcilierea acestor doua puncte de vedere aparent contradictorii a fost realizata in cadrul electrodinamicii cuantice, 0 teorie completa care include atat proprietatile ondulatorii cat ~ipe cele corpusculare. Fenomenele propagarii luminii pot fi descrise mai bine prin teoria electromagnetica ondulatorie, in timp ce interactia luminii cu substanta in procese de emisie ~i absorbtie, este un fenomen corpuscular.

1. DISPERSIA LUMINII. INTERPRETARE ELECTROMAGNETIC~

(Fl,F2)

1.1. Nofiuni de bazO,

SPECTRUL VlZlBIL

400

500

SOO

700

Lunglmea de unda (nm)

Fig. J Spectru vizibil

Conform teoriei campului electromagnetic fundamentata de Maxwell ~i verificatii experimental de Hertz, lumina este 0 undi electromagnetica. In spectrul undelor electromagnetice lumina ocupa 0 regiune extrem de ingusta avftnd lungimea de unda cuprinsa aproximati' intre 4010-.7 m ~i 7.J(j7 m (spectrul vizibil). Deoarece aceste lungirr. de unda sunt foarte mici, este convenabil sa Ie exprimam in unital" corespunzatoare: micrometru (1Jlm = 10-6m), nanometru (1nm = 10-9m)

---

~iangstrom (1A = 10-10m).

Ceea ce diferentiaza lumina de restul undelor electromagnetic,

este capacitateaacesteiade a il!lpresionaorganulvizual uman, de .

Pentru un-experiment virtual accesa(i:

www.portal.edu.ro

116
I

colectia
EDUCAPONAL

produce senzatia vizuala. In mod evident, caracteristicele ochiuh. variaza de la 0 persoana la alta in functie de circumstante; aceasta condus la definirea in cadrul opticii, prin conventie, in urma studiill statistice, a unui observator normal mediu. Senzatiavizualaprodusa de luminaasupraochiului, semanifes in doua moduri: senzatia de culoare ~isenzatia de intensitate.

..

I~ Optica ondulatorie
L..iIDlina cu 0 distributie spectrala data va produce unui

- _ ;;r normal

0 senzatie de culoare specific/!.Lungimile de unda

Culoarea Violet Albastru Verde Galben Portocaliu Rou

a. ra 'a. ta tia uc i ~te de lrul llde are. nne ce e ~l

9"Y _or spectrului vizibil sunt cele prezentate In tabel. Lumina .: z:ua printr-o singura lungime de unda este numita lumina ~-r::natica (de 0 singura culoare). De~i, utila In teorie, lumina _- :matica reprezinta 0 idealizare, 0 imposibilitate experimentala. _ ...zarea unor surse sau filtre speciale, este posibiIa limitarea -_~ ~ :ungimilor de unda la 0 banda Ingusta ce poate sa ajunga
~

A(nm) 400 - 450 450 - 500 500 - 550 550 - 600 600 - 650 650 - 700 e Iii

lumina aproximativ monocromatica). Lumina alba consta

..

...: ~estec de unde ale caror lungimi de unda se extinde pe tot -_ --:zibil (lumina policromatica). Senzatia de intensitate produsa de lumina asupra ochiului, -= .:.:.;1t de energia transportata de unda luminoasa ce patrunde In __ $. de aptitudinea ochiului de a transforma aceasta energie In ~ ~..mla. Sensibilitatea unui ochi mediu normal difera pentru
_

Tab. 1. Lungimi/e de unda ale culori/or spectrului vizibi/

~girni de unda ale luminii, adica pentru diferite culori. in fig.

'01

sensibilitatea spectraIa relativa a ochiului In functie de unda a luminii. Se constata ca aceasta este maxima -_ ~gimea de unda de 550 om (culoarea verde - galben). ::;.:mdaelectromagnetica, deci ~ilumina, este 0 unda transversala

-f~ea

~entata

;; ..

... ..

CI. .., 01 01

~ I

_ ~

ecrorii intensitate camp electric

E ~i inductie camp magnetic

:=
= .. 00

.eaz3 in faza pe directii reciproc perpendiculare ~i In acela~i timp

- - -

; ..,
0 400 550 700

-~"":ar pe directia de propagare ~dica pe viteza: E = B x v . Efectele luminoase sunt produse de componenta electridi a _ _ electromagnetic ~i sunt independente de orietarea acestuia ~ea interactiuniimagnetice cu mediiIemateriale este In general ~enoara celei electrice). : onform teoriei lui Maxwell, viteza de propagare a luminii 1 =ediu omogen este: v = c-::

Lungimea de undii (nm) Fig. 2 Sensibilitatea spectrala relativa a ochiului

...

:ntam .unda gmne math nglml mitati

vE'/l

!4

reprezinta permitivitatea electrica respectiv permeabilitatea

_ _ _:3 a mediului. in cazul vidului: E = Eo~i /l

.:=e a luminii devine: c = ~

= /lo'viteza de

Info Dlus Cea mai precisa metoda de determinare a vitezei luminii consta in determinarea independenta a lungimii de unda ~ifrecvenfei luminii emise de un laser stabilizat, viteza

Eo . /lo

- 3.108m I s

Raportul dintre viteza luminii In vid ~i viteza luminii ~ ~ediu oarecare este cunoscut In optica sub numele de ~ _.: refractie absolut al mediului n =~ = .JEr ./lr , , V
~

~netice I, de a ;hiulm ~asta a udiilor mifesta

luminii in vid fUnd c = A .v. Metoda propusa de K.M Evenston dapentru = e.Eo ~i /lr = Jl! /lo sunt valorile relative ale permitivitatii viteza de propagare a luminii in vid - _e respectiv permeabilitatii magnetice ale mediului. Relatia valoarea c = 299792458::1:: 1 mls. _"3 stabile~te 0 legatura Intre proprietatile optice, electrice ~i Aceasta valoare a fost : ~e ale unei substante. adoptata ca viteza standard in anul ~eoarece Er > 1 ~i/lr > 1rezultaimediatca n > 1 ~iv < c. v = c/n 1983 ~i folosita pentru definifia --~zentarea teoriei onduJatorii, frecventa v a undei ramane metrului. Noua definifie a metrului -~ara la trecerea Intr-un alt mediu. Notand prin Ao= c/v ~i face legatura intre unitatea de JIlgimea de unda a luminii In vid respectiv Intr-un mediu lungime ~i unitatea de timp prin relafia fundamentala A = c . T. ~cele de refractie n, obtinem: A= Ao I n. colectia
EDUCATIONAL

117

'":'-.. J...."..,!,,~~~~-

Prin urmare, atat viteza cat ~i lungimea de unda a luminii se modifica la trecerea acesteia dintr-un mediu in altul - marimea fizica decisiva pentru caracterizarea luminii monocromatice ramane frecventa. Sa presupunem ca in intervalul de timp I.:1t, propagandu-se intr-un mediu de indice de refractie n cu viteaza v, lumina parcurge
distanta I.:1x= v. I.:1t. Yom numi drum optic (1.:1x), distanta parcursa de lumina in acela~i interval de timp, propagandu-se in vid cu viteza c, (1.:1x) = c. I.:1t. Din aceasta definitie rezulta imediat relatia dintre drumul optic (1.:1x) ~i drumul geometric I.:1x
(1.:1x)

= n . I.:1x.

Fig.3 Modificarea lungimii de undii la trecerea dintr-un mediu in altul

Substituireadrumului geometric cu drumul optic conserva fazau~dei: o{t-~ )=oo(t- x~n).

(Fl,F2)

1.2. Dispersia luminii

118

Determinari precise ale indicelui de refractie au ptL in evidenta faptul ca acesta depinde atat de natura mediuh.. prin care se propaga lumina cat ~i de lungimea de un<U. (frecventa) acesteia. n = n (A,) 2,4 Yom numi dispersie fenomenul de variatie a indicek.. 1,7 de refractie cu lungimea de unda (frecventa) luminii c: strabate mediul. Vidulreprezinta singurulmediumediu optic.n~dispers~ - undele luminoase se propaga in vid cu aceea~i viteza . independent de lungimea de unda. Toate celelalte med. opticeprezinta fenomenulde dispersie. In generalla cre~tere_ lungimii de unda indicele de refractie scade (dispers:: normala). Exista insa ~icazuri in care la cre~terealungimiido.: Cuar( topit unda indicele de refractie cre~te(dispersie anormala). Fenomenul de dispersie poate fi bine evidentiat (:. ajutorul unei prisme optice. Un fascicul de lumina aT". 1,4 (policromatica) incident pe prisma sufera doua tefrae' succesive la cele doua fete plane ale prismei. Deoara..: Apa deviatia produsa de prisma cre~te cu cre~terea indice_ de refractie, lumina violeta este deviata eel mai mult _' 400 700 500 600, lumina ro~ie eel mai putin, celelalte culori ocupand pOl: Luogimea de uodi (om) intermediare. La ie~irea din prisma fasciculul de lumina .: desface sub forma de evantai dupa cum se poate obser_ Fig. 4 Variafiaindicelui de refracfie cu lungimea de undii ~i in figura 5. Lumina a fost dispersata (raspandita spa!tformand un spectru. coleclia
2,5
EDUCATIONAL

--

--

--

a._.

If: Optica ondu/atorie

f,c,~";'~~'-'i'-,.

difidi cisiva ldu-se rcurge

lfCUrSa viteza dintre Cand lumina alba este dispersata de 0 prisma, intregul fascicul este deviat in raport cu directia incidenta. 0 masura
Fig, 5 Dispersia luminii prin prisma

mserva

- -~!'!l1ii de evantai
~-

.:nabilii pentru aceasm deviatie este data de unghiul de deviatie al .:!- galbene, deoarece galbenul este situat aproximativ la jumatatea _.~.J~i vizibil ~ieste u~or de verificat in practica. 0 masura simpla _ .o.-persiei 0 constituie distanta unghiulara dintre raza ro~ie ~i cea ~-.a. Deoarece deviatia ~iindicele de refractie sunt corelate, deviatia e';" !ui spectru este raportata la indicele de refractie corespunzator =- galbene, pe cand dispersia depinde de diferenta dintre indicii ~~c!ie pentru lumina violeta ~icea ro~ie.
:;'r?/orare.lnvestil!are

Lumina alba

Fig. 6. Deviatia

i dispersia

IUl)1 in ii prin

prisma

,
_~

Tineti 0 prisma aproape de ochi ~i priviti in jur prin ea.

:lIimarginileobiecteloralbecaredevincolorate.

Ie au pus mediului
,

de unda

,. Cu ajutorul unei fante simple se realizeaza un fascicul de ~gust, paralel, orientat vertical. Se a~aza 0 prisma optica pe _-::-.:1 orizontal, astfel incat fasciculul sa cada pe 0 fata a prismei. ~:e prisma pana cand pe ecranul a~ezat lateral (sau perete) apare '!".-.~ontinuu.

Fig. 7

1indicelui ummll ce

ledispersh j viteza c. lalte medii

la cre~terea

(dispersie lungimiide ila).

'identiat CI:. umina alba ua tefracti i. Deoarece ~a indicelu. 1ai mult ia: pand pozitr Ie lumina se

sa ne reamintim!

\
nIsin i = n2sin r
A

. :"'egea refractiei:
_ "Uei incidente):

. :Jnghiulde deviatie(formatde directiarazei emergentecu

. ~viatia

<> = i + i '- A . minima (se produce in cazul mersului simetric al .:miniiprin prisma - directia razei prin prisma este paralela cu =ei): <> m = 2i -A

. :~nditia de emergenta (0 raza incidenta pe prisma parase~te - .:.;.ferentde unghiul'de incidentfl): A::;;; 21 (/- reprezinm unghiul
-e care apare reflexia totala sin 1= l/n) . <>m+A Sln. =Drmula spectroscopica: n=
Fig. 8 Mersul razelor de lumina prin prisma
colectia
EDUCATIONAL

)ate obsef\ '" ldita spatia,

2 sin2

119

Stud;u de caz

Dispersia luminii prin prisma subtire o unda monocromatica la incidenta normala pe suprafata prismei suportii 0 deviatie unghiulara 8. La baza prismei frontul de unda parcurge distanta I cu viteza c/n. La varf grosimea prismei este zero, frontul de unda are viteza c, deci, in ac~la~i interval de timp parcurge distanta n . I. Deoarece prisma este subtir~, unghiul A este mic, putem utiliza aproximatia unghiurilor mici, sin A ~A i CDS A ~ 1. Din geometria figurii rezuM:

Fig. 9 Prisma subfire

FronlU/ de undo incident

n'/

tg8:::: 8=

(n-1 ) 1 .
L

I ~l tgA:::: A=- . L

a) deviafia razei emergente

Substituind A in expresia lui 8 obtinem: 8 = (n-1)A. Valoarea lui n pentru lumina ro~ieeste n)ar pentru cea violeta nv (extremele spectrului vizibil). -1 8r' = {j /nr - 1) A '. 8v = /n ) A. {j v Dispersia unghiulara poate fi exprimata prin relatia: 8v - 8r = \/n - n) .A. .. j v
"

Pe un ecran aflat la distanta D in spatele prismei distanta ce separa radiatia violeta de radiatia ro~ie (largimea spectrului vizibil) este: .c::lx= x v - x r = /n - n) DA. {j v
(Fl*)

b) dispersia unde/or /uminoase

1.3. Interpretarea electromagneticii a dispersiei

clectmmagnetic
II 1111I11 IIIn..'I\II

raRNI.nrD alciituiesc substan!a.

Interpretarea fenomenului de dispersie se bazeaza pe conceptii bine definite cu privire la natura undei luminoase ~i mecanismul de interactie al acesteia cu substanta. Unda luminoasa este 0 unda electromagnetica iar substanta reprezinta un sistem de sarcini electrice, atomi ~i molecule. Interactia dintre lumina ~i substanta se reduce la interactia dintre campul electromagnetic al undei luminoase ~isarcinile electrice care intra in structura substantei. Proprietatile electromagnetice ale substantei sunt descrise prin parametrii macroscopici E~iIl,permitivitatea electrica~ipermeabilitatea magnetica. Interpretarea microscopica a acestor parametri presupuhe studiul polaritiitii electrice ~i magnetice, adica studiul deplasiiFii sarcinilor electrice ~i orientarea dipolilor sub actiunea campului electromagnetic. 0 asemenea tratare clarifica influenta campului electromagnetic asupra marimilor fenomenologice E ~iIl, in particular dependenta acestora de frecventa undei electromagnetice. Cat timp frecventa undei electromagnetice este mica in comparatie cu frecventa proceselor ce caracterizeaza atomii.

permitivitateaelectricaE ~iperrileabilitatea magneticaIl sunt practic

constante (valori statice). Odatii cu cre~terea frecventei undel electromagnetice, apara 0 dependenta a acestor marimi de frecventii (valori dinamice). Aceasta dependenta determina variatia indicelm de refractie n =.JEii cu frecventa, ceea ce explica fenomenul de dispersie.

120

coleclia
EDUCATIONAL

""'-~:~;;~_,_

H'-<'

.,~ '

,".C.~,

'>~-~:'~'~k~~~:;.'~._,~:~~~t~':.~:~~;;~~1-.~:;_;d:~

IJ-':Optica ondulatorie

CURCUBEUL Curcubeul se produce prin efectele combinate ale refractiei, -=-;~trsiei $i rejlexiei luminii soarelui de catre picaturile de ploaie. ~-:'7',- cand condifiile de observare sunt favorabile, se pot vedea .j, ,;...;curcubee, cel interior numit ~i primar ~i cel exterior secundar. C;..r~ r,beul interior care este mai stralucitor este ro~u la margine ~i JrI,.c: :>1 centru, pe cand in cU/:cubeul exterior, mai stins, culorile sunt
K,~--r<Jle.

irec(ia ciden/a

~ ~ irec(ia 'ergen/a

Lumindsoarelui

- "10
-~-.: -r-'

p. -~~

refracfle

este rejlectata atat la intrarea cat ~i la ie$irea din picatura de apa. in interiorul pireflexie caturii, lumina este dispersata # sufera 0 rejlexie in cazul curcubeului primar, doua rejlexii in cazul curcubeului secundar. Direcfia de emergenfa a razei luminoase depinde de indicele de refracfie deci de lungimea de unda.

in curcubeulprimar unghiul de deviafie e este

:spersiei

Je conceptii cnecanismul ~ste 0 unda mi electrice, ;e reduce la e ~i sarcinile

t
f
'
I

yxq
$.!.2:

curcubeu/ secundar

de 42,5 pentru lumina rO$ie $i 40,8 pentru cea violeta. in cazul curcubeului secundar unghiurile corespunzatoare sunt de 50,1 pentru lumina ro~ie ~i 53,2 pentru cea violeta.

SPECTROSCOPUL CU PRlSMA
~',: domeniu important de utilizare a dispersiei este cel al spectroscopiei optice care vizeaza obfinerea <C'ectrelor de lumina. Aparatele optice folosite in acest scop poarta numele generice de spectroscoape ;:"" ~'e - ,dadi spectrul se inregistraza pe 0 placa fotografica, spectrometre - dadi se inregistreaza cu :5..""'C<-lroscopul cu prisma folose$te ca mediu dispersiv 0 prism a optica care descompune lumina :;rc-~lelesale spectrale. Radiafia luminoasa patrunde in spectroscop printr-o fanta liniara S}' este : ='Oi cu ajutorul lentilei L}' in a$a fel incat strabate sub forma unui fascicul paralel prism a P. in aceasta se produce dispersia $i apoi fasciculul Prisma este focalizat de ditre lentila L] (numita ~i lentila de camera) pe ecranul E pe care se inregistreaza spectrul respectiv. Acest spectru f este format dintr-o serie de imagini liniare distincte ale fantei S}' date de fiecare Ecran componenta spectrala A. din fasciculul incident.
coleclia
EDUCATIONAL
'

1=
,

'1! = c..lronice).

descriseprin meabilitatea ri presupune 11 deplasarii ea campului lta campulm in particular

"

este mica :eaza atomii.

.Lsunt practic

ventei unde{
de frecventA

latia indicelu. fenomenul de

121

--

~-

..

1. Exprimati lungimea de unda a radiatiei albastre de 480 nm in metri, micrometri ~i angstromi?

.

R: 480'10-9m/0,48J!m/4800A

2. Calculati timpul necesar luminii pentru a ajunge de la Soare la Pamant. Distanta ce separa cele doua corpuri este de aproximativ 1,5 '108kIn. R: 500 s 3. Pentru caracterizarea unei unde monocromatice este mai bine sa precizam frecventa sau lungimea de unda? Justificati raspunsul.
.

8. Folosind graficul din fig. 4 precizati valoarea indicelui de refractie al cuaqului pentru radiatia de 450 nm precum ~i variatia indicelul de refractie al stidei de flint cu silicat pe intreg domeniu vizibil. R: nc = 1,55/ nv - nr = 0,05. 9. 0 radiatie monocromatica avand frecventa v = 0,5 ,1015Hz parcurge un mediu optic de indice de refractie n = 1,5. Determinati lungimea de unda ~iviteza radiatiei in mediul considerat. R: A = 400 nm / V= 2. 1()8m/s 10. Explicarea fenomenelor luminoase in cadrul teoriei electromagnetice a luminii se face netinand seama de contributia campului magnetic al undei electromagnetice. Explicati de ceo 11. Privind fotografia din fig. 5 precizati ce fel de dispersie (normala sau anormala)prezinta materialul din care este confectionata prisma. Justificati raspunsul. 12. In practica sunt utilizate pentru analiza spectrelor spectroscopul, spectrograful ~i spectrometrul. Verificaticu ajutorul dictionarului definitiile acestor aparate ~i intocmiti un referat in care sa descrieti aplicatii ere necesita diferentierea constructiva a acestora. .,.

4. Frecventele a trei radiatii monocromatice sunt

V I' =

5 5 . 1014Hz , v2'= 4 5 . 1014Hz "f ~i

v3 = 3,5' 1014Hz. Precizati culorile aproximative ale celor trei radiatii. R: verde / rO$U / invizibilii (fR)

5. Precizati i:~tervalul de frecvente corespunzator spectrului vizibil. R: 0,428' ! 015Hz - 0,750' ]015Hz 6. 0 radiatie monocromatica se propaga in doua medii optice avand indicii de refractie nI > n2. Ce relatie exista intre vitezele, lungimile de unde ~i frecventele radiatiei in cele doua medii? R: VI < V/AI < A/VI < v2 7. Se modifica lungimea de unda a luminii la refractie? Dar la reflexie?

2. INTERFERE NTA , LUMINII

(Fl,F2) 2.1. Notiuni de baza ,
Interferenta este un fenomen specific ondulatoriu, caracterisc. tuturor undelor indiferent de natura lor. De~i multe din trasa~: interferentei undelor luminoase sunt comune cu cele ale interfereof: undelor mecanice studiate anterior, exista ~i aspecte fundameo:distincte legate de modulin care este emisa ~ireceptionata lumina. Rezultatul interferentei undelor luminoase nu este direr observabil ca in cazul undelor mecanice. Ceea ce inregistrea:. receptorul optic, in particular ochiul, este intensltatea undei luminoo." proporti~nala cu patratul amplitudinii de oscilatie a campului electP_ Prin interferenta luminii yom intelege deci suprapuoer:.:.
undelor luminoase avand drept rezultat modificarea repartitiei spat.:..
.

Fig. 10 Interferenfa /uminii

122

coleclia
EDUCATIONAL

a intensitatii luminoase. Ca ~i in cazul undelor mecanice obtinerea unei interfere'!": stationare conditioneaza observabilitatea fenomenului. Interferf'"~ estestationaradacadiferentade fazaLlq> dintre undele care interferase modifica in timp. Undele pentru care diferenta de faza ramane constanta in t:..-: se numesc unde coerent~. Coerenta reprezinta deci 0 conditie nec~_pentru obtinerea interferentei undelor luminoase.

---

-- -

___ _4t'

I~ Optica ondulatorie
Sursele de lumina sunt formate din atomi care In cadrul area lade fie al ,bil. 0,05.

procesede natura cuanticaemit undt?electromagnetice.Emisia =.::r -=e. unde de catre un atom este un proces aleatoriu de durata finita, .-ne scurta 't::::10-8S. 0 astfel de unda (tren de unda) are 0 lungime = :. c :::: 3 m. Pentru ca acela~iatom sa emita un alt tren de unda .~cterizat In mod evident printr-o alta faza initiala, este necesar medie un interval de timp de aproximativ 1O-4s.Lumina unei

_"'"Se este formata dintr-un numar foarte mare de astfel de trenuri

In general In mod independent, care sensibilizand

-c .;:nda, emise
indice ~unda
.

:~~rorul optic fac observabilfenomenulluminos.

Un receptor optic, In particular ochiul, prezinta 0 anumita -.:=pe adica, vit~za de reactie la Inregistrarea unor variatii ale -ensitatii luminoase este limitata. Variatii ale intensitatii luminoase a~e sub un anumit interval de timp specific receptorului sunt ;:~trate prin valorile lor medii. In cazul ochiului acest interval de ~ este de aproximativ 1O-]s.Pede alta parte lumina Inregistrata de .- :eceptor optic nu provine dintr-un punct ci dintr-o regiune mai mare' _ ~i mica circumscrisa punctului. Variatii ale intensitatii luminoase . .$eriorul acestei regiuni sunt Inregistrate tot prin valorile lor medii. - _~cluzie procesul de Inregistrare a intensitatii undelor luminoase - di ill mod determinant 0 dubla operatie de mediere, atat In timp
~

rOS m/s

cadrul etinand 11undei

~efel de laterialul ustificati

mspatiu. .

spectrelor trometrUl. ile acestor a descrieti ;trUctiva a

Avand In vedere mecanismul de emisie a luminii, In cazul a ~ JUdeindependente, diferen.tade faza ~<Pare un caracter aleatoriu ..zde initiale ale celor doua.unde sunt nedeterminate). Deducem de .:a doua unde luminoase independente nu pot sa interfere. Obtinerea unor unde luminoase corente este posibila prin ~rea luminii provenita de la 0 singura sursa. Undele rezultate sunt ;pusedupa c..e In prealabil au parcurs drumuri optice diferite. Orice '_. .=:.bareInmmplatoare a fazei, afecteaza In aceea~i masura undele :;atelasand nemodificata diferenta de faza. Pentru undele coerente diferenta de faza ramane constanta In -.- ~ poate varia de la punct la punct. In campul interferential vor _ maxime ~iminime luminoase numite franje de interferenta.
(Fl *)

u, caracteristi~

Jin trasaturil; le interferen\e e fundament<. lata lumina. nu este dirae inregistre Indei lumino mpului electri. Cl suprapunen
~partitiei spatia. unei interferer. ului. lnterfer ~care interfera
: constanta

2.2. Studiu cantitativ

P

- _-r

Fie doua surse punctiforme S] ~i S2 care emit unde luminoase, monocromatice de aceea~i frecventa, avand vectorii de oscilatie - -.4!i pe aceea~i directie. Campurile electrice ale celor doua unde = ~ pUllct P situat la distantele r] respectiv r2In raport cu cele doua ,_- '. s:mt descrise prin ecuatiile:
E]

= EO]sin [ 2n( - ~ )+

;
I

<POJ

]
r

r2

E2 -E02sm

[ 2n ( T

-i

] ) +<P02

Fig. 11 lnterferenta undelorparalele de aceea~ifrecventii

Prin <POI respectiv <P02 am notat fazele initiale ale celor doua 8IL-: ~ baza principiului superpozitiei intensitat-eea campului electric

z::-_ ~ in punctul Peste: E

= E] + E2'

in t_ ) conditie nec

A.plicand un procedeu similar celui folosit la compararea . _ ~~r mecanice (metoda trigonometric a sau metoda fazoriala) - ,,,::pentru amplitudinea undei rezultante expresia: Eg =Eg] + Eg2 + 2EO]E02 cos ~<P

Pentru un experiment virtual accesati:

www.portal.edu.ro
colectia
EDUCATIONAL

123

- - - - --

Info olus o unda luminoasa de forma arbitrara poate fi reprezentata ca o suma de unde monocromatice (descompunere Fourier). Atata timp cat este adevarat principiul superpoziliei (efectul acliunii simultane reprezinta suma efectelor
provocate defiecare aCliune inparte)

Diferenta de fazii d~ dintre cele douii unde este determinata - atat de fazele initiale cat ~ide distantele ce separiipunctul P de ~urse: r -r d<p=<PI - <p] =21t.2.-i + d<Po; d<Po= <POI - <PO] A Observabila in punctul Peste valoarea mediata in timp a intensitiOitii luminoase. Cum aceasta este propoqionalii cu piitratul amplitudinii de oscilatie a campului electric ~i avand in vedere proprietatile operap.eide mediere obp.nem:
E: =E:I +E:] +2EOJEo2COSd<p

t ~

j i

l
I

putem inlocui unda cu componentele sale $i studia acliunea fiecarei componente in parte. Procedand in acest mod analiza problemei generale a propagarii unei .J!!!.de luminoase de forma arbitrara se simplifica considerabil.

Bara planarn deasupra marimilor desemneazii operatia de mediere. Nomnd valorile medii ale intensitatii luminoase

I
:

1- E:;II - E:I;I2- E:];I/2=2~II .1] ,cosd<p-2EoIEo2coSd<p

rezulrn:

. I = II +1] + 112, in relatia precedentii prin 112am notat termenul de interferenta. I Dupa valorile pe care Ie poate lua acest termen distingem doua cazuri: t 11]= o=> 1=11+12 , Fenomenul de interferentii a undelor luminoase nu este observabil. Cele doua unde actioneaza independent astfel ineat intensitatea luminoasii in Peste egalii cu suma intensirntilor lumininoase I produse de fiecare undii separat. . III * 0 => I * II +1]

Fig.I2 Interferenfii constructivii

Interferenta undelor este in acest caz observabilii. Actiunile celor douii unde sunt corelate iar intensitatea luminoasiiin P difera de suma intensirntilor. in cazul undelor independente diferenta de fazii d<pare w: caracter aleatoriu (fazele initiale <POI ~i<P02 sunt nedeterminate). Intr-w: interval de timp extrem de scurt, d<pparcurge toate valorile cuprinse intre 0 ~i21tradiani astfel incat valoarea mediarn in timp a termenulu:. de interferentiieste zero. Pentru undele coerente obtinute prin divizar~ fasciculelor de luminii diferenta de faza d<pramane constanrn in timr (d<p= const.). Termenul de interferenta este in acest eaz nenul, decinterferenta este observabilii. Presupuniind satisfacute conditiile de interferentii, observfu: cii rezultatul interferentei este conditionat de valoarea diferentei d; fazii d<pdintre undele care interferii.Distingem ~iaici douii cazuri. Intensitatea luminoasa in punctul eonsiderat este maximi: (interferenta constructiva) atunci cand d<peste maxim
cos d<p

j I

= 1 =>

= 1M = (JI; +

Ji:t

d<p = 2k1t; k - numiir intreg

r -r A d<p= 21t.2.-i = 2k1t=>dr = r]-lj = 2kA 2 Diferenta de drum d<pdintre cele douiiunde este in acest caz un nu par de semilungimi de undii - condipa de maxima interferenta.

Dacii COSd<p este minim atunci ~i intensitatealuminoasa.

punctul considerat este minimii (interferenta distructiva) , \
Fig. 13 Interferenfii distructivii

cosd<p=-l=>I=IM =(JI; -Ji:t

d<p = (2k+ 1)1t; k - numiir intreg

124

colectia
EDUCATIONAL

r -r A d<p=21tY- :=(2k+1)1t=> dr = r]-lj = (2k+ 1)2

~ ..-

I~ Optica ondulatorie
[lata :se: .~ acest caz diferenta de drum dintre cele doua unde este un numar
=par de semilungimi de unda

- conditia

de minim de interferenta.

ap a ratul ~dere

eratia noase

Dependenta periodica a intensitatii luminoase de diferenta .:e drum dintre undele care interfera determina aparitia in campul .!lterferentiala unor maxime ~iminime luminoase alternative, franjele ...i:interferenta. Forma franjelor de interferenta depinde de geometria spozitivului utilizat pentru obtinerea interferentei. Sa realizam in continuare 0 scurta analiza a distributiei ~~rgiei in interferenta stationara. Pentru simplificare yom considera _~mtensitatile undelor care interfera sunt egale I} = 12 = 10' Intensitatea luminoasa intr-un punct corespunzator unui maxim _~ mterferenta este in acest caz ~\,f = 410' Prin suprapunerea celor doua ~e luminoase avand fiecare intensitatea Io rezulta 0 intensitate ~oasa egala cu 41, ceea ce pare sa contravina principiului ~rvarii energiei. Intr-un punct corespunzator unui minim de
A 0

LI

;:renta. ;:azun:
.

IU este 1 indit amoase

-erferenta intensitatea luminoasa este 1m= O. Rezultatele anterioare sugereaza faptul ca interferentadetermina - proees de redistribuire spatiala a energiei tara incalcarea conservarii -.::rgiei. in punctele corespunzatoare maximelor de interferenta exista e~ees energetic in timp ce in punctele corespunzatoare minimelor

.ctiunile lifera de ) are un I.intr-un cupnnse nnenului divizarea a in timp :nul, deci observam ?rentei de ;azuri. ;: maxima

.
..
. . _

=~erferenta exista un deficit energetic. La nivel global energia se

conservare a

-:.serva. Stud;u de caz

. ==terferenta undelor neparalele

in tratarea fenomenului de interferenta am presupus ca vectorii de oscilatie ai celor doua unde sunt '-entati pe aceea~i directie. Aceasta ipoteza nu trebuie sa creeze falsa impresie ca interferenta undelor este E} ~i E2 sunt orientati arbitrar unul in raport cu celalalt, in baza

- .."hiliinumai in-acest eaz. Daca vectorii

~~ipiului superpozitiei obtinem:

E = E}

+ E2

(E)2

= (E})2 + (E2)2 + 2E)

. E2

Termenul de interferenta deriva din produsul scalar E}. E2 ~ieste nul (undele nu interfera) numai . ...3ZUI in care in toate punctele spatiului ~iin fiecare moment cei doi vectori sunt perpendiculari unul in ""'.un eu celafalt.
'

: 2.3. Interferenfa nelocalizatii. Dispozitivullui Young

J serie de dispozitive experimentaleutilizeaza drept modalitate ,,"":"~re a undelor coerente, divizarea froDtului de uDd!. Din ~ tategorie face parte ~idispozitivullui Young cu ajutorul caruia -ealizat primul experiment de interferenta a undelor luminoase. ::>ispozitivuleonsta dintr-o sursa de lumina monocromatica S
subtire, incandescent, prevazut cu un filtru optic), un .;. P in care sunt practicate doua fante dreptunghiulare S} ~i S2'

~)'

(5;

_- _TI.drept,
IZun numii.;

renta.
Imino as a t-

_
:
.&.

e:cit intre ele cat ~icu filamentul ~iun ecran E (fig.14 ).

:"':1deleemise de sursa S ajung la cele doua fante S} ~i S2 care,

prineiph!lui lui Huygens, devin surse secundare. Undele :. sunt coerente, deci 'interfera. Rezultatul interferentei este
~

. _"""eemise de aceste surse, provenind de pe aceea~i suprafata

Fig. 14 Dispozitivullui Young schema de principiu

A.

1)-2

r--. - _ - pe ecranul E indiferent de pozitia acestuia in raport : . _'_ ::.al P, motiv pentru care spunem ca interferenta este
~ ~~rj.

colectia
EDUCA pONAL

125

IS
./

Ix 10

T:
S}I

y
D

Fig. 15 Dispozitivullui Young schema simplificatii

Sa estimam in continuare starea de interferenta intr-un punet P apartinand ecranului. IIi schema simplificata a dispozitivului Young am notat prin 21 distanta dintre cele doua fante, prin D distanta dintre paravan ~iecran iar prin x coordonata punctului P in raport cu centni ecranului O. Deoarece in generallargimea fantelor ~idistanta dintre ek reprezintii fractiuni de milimetro in timp ce toate celelalte distante swr. de ordinul sutelor sau miilor de milimeqi, yom lucra in aproximatu unghiurilor mici. Diferenta de drum 0 dintre cele doua unde se exprima pf'.Il ~ relatia: 0 = 21. sine ~ 21e Din geometriafigurii tg e ~ e = x/D. Substituind in expresia lui ~ . ~ 21x obtmem: u=-. , D Dupa cum 0 este numar par sau impar de semilungimi de unda, . i .

. I

punctulM obtinemun maximrespectivun minimde interferenta.

')..,

Pentru 0 = 2k] interferentii:

cu k numar intreg rezulta pozitia maximelor

xk

= k-21 .

AD

Fig. 161nteifranja

Primul maxim de interferenta se obtine pentro k = 0 ~i se gase~te . centrol ecranului. Maximele de ordin superior sunt plasate siri1e~ in raport cu centrol ecranului. In mod similar putem obtine ~i po:n::. minimelor de interferenta. Distanta dintre doua maxime sau minime consecutive, poa., numele de interftanje~iin acestcaz nu depindede ordinulde interferl . AD 1=Xk+J -Xk =n Figura de interferenta se prezinta sub forma unor rectilinii, paralele ~i echidistante (franjele luminoase alterneaza cele intunecoase).

~ Priviti 0 sursa de lumina (beculet sau lumanare) cativa metri printr-un diapozitiv de fante Young (distanta dintre 0,2-0,6 mm) tinand diapozitivul aproape de ochi. Se pot observa franjele de interferenta colorate produse prin dispoizitivul Young. ~ Se proiecteaza raza unui. laser de buzunar pe un

aflat la 4-5 m distanta.In fata laseruluise a~azaun dispozitivcu Fig. 171nterferenfii in luminii monocromaticii

Young avand grija ca fasciculul de lumina sa treaca prin cele fante. Pe perete pot fi observate franjele de interferenta in 1 monocromatica.

\
maximcIor: de

ftm ~

t!I[I 'R.I.~ LIII(II II\!J t!J1nD~ I3Dm 1.~",nmt11J nmmr. 1kJ:p~

~tlngrlllm1(!h1rmntn~

126

..............

--I~ Optica ondu/atorie

Stud;u de caz

punct ~oung dintre entrul tre ele ~esunt .imatia 1a pnn a lui 8

Interferenta in lumina alba Dupa cum am vazut lumina alba (policromatica) consta dIDtr-unamestec de unde ale caror lungimi de unda se extind pe tot spectrul vizibil. Deoarece in dispozitivul Young pozitiile maximelor .:1einterferenta depind de A prin relatia ...:..matoarele concluzii:
Xk

=k AD
2/

putem trage
Fig. 18 Interferenfa produsa de lumina alba la trecerea prin doua fante inguste

mda, in 1ta.
1elor de

pozitia maximului de ordinul zero nu depinde de lungimea .:.eunda, deci franja centrala este alba; pentru ordine de interferentii k diferite de zero franjele ~:ete vor fi mai aproape de franja centrala decat franjele ro~ii; incepand de la anumite valori ale ordinului de interferenta ':3Djelediferitelor culori se suprapun ~ipe ecran apare 0 iluminare ~~tanta in care franjele nu se mai disting.

(Fl *) 2.4.

Dispozitive interferenfiale
8
21

,ase~tein simetric ~i pozitia ve, poartii terferentii.

Obtinerea undelor coerente prin divizarea frontului de unda se _e realiza prin: . r:::.area a doua imagini ale ac~leia~i surse luminoase; ~-Slreasursei luminoase ~i a unei imagini a sa. Redam in continuare cateva tipuri de dispozitive interferentiale ~sesc aceste metode.

81

,,

D
D E

aor franje :rneaza cu

Oglinda Lloyd Dispozitivul experimental cunoscut sub acest nume este - .':'..=:3tin fig. 19 ~i are drept piese principale 0 sursa de lumina

Fig. 19 Oglinda Lloyd

nare) de 121 dintre fante Iserva astfei

\.:wmatica ~i0 oglinda plana. Interferenta are loc prin suprapunerea ~~.. -I' provenite direct de la sursa cu undele reflectate de oglinda. - ,... e reflectate par sa provina din sursa virtuala S'. :>iferep.tade drum optic se determina ca ~iin cazul dispozitivului _-; ~and cont insa de saltul de faza de 1t radiani pe care 11poate
'

'_ - ~
_

reflectatii 8 = 2/x _ A

Young. )e un perek :itiv cu fant.: in cele dO\L ta in luminl

"2 A

:mpunand conditia de maxim 8 =2k"2 obtinem pentru pozitia

;:

- e-~ de interferentii
x

= k+i k ( 2 ) 2/'

DA
Ca :ji in cazul undelor mecanice la reflexia unei unde luminoase pe suprafala unui material awjnd indicele de refraclie mai mare decat cel al mediului din care provine unda,apare un salt infaza undei de
1t radiani. Altfel spus unda pier de (ca:jtiga) 0 semilungime de unda. colectia
EDUCATIONAL

::s .-- ~~:mediat ca expresia interfranjei nu se modifica . DA 1=, 2/'

'"-;.1 de figura de interferenta obtinuta in cazul dispozitivului ...:...::_- g-..:Ta de interferenta obtinuta in acest caz este deplasata --= - _ __ '1lluide faza cu i12.

127

Oglinzile Fresnel

In acest dispozitiv interferential, cele doua surse coerente SI ~i S] sunt imaginile virtuale ale sursei S in oglinzile plane 01 ~i 0] care fac mtre ele un unghi apropiat de 1800. Din geometria figurii, confonn legilor reflexiei se observa ca cele trei surse se gasesc pe cercul de raza r, avand centrul in C. Deoarece a este mic, distanta dintre cele doua surse coerente poate fi exprimata prin relatia:

2/ = 2r sina ~ 2ra.
Prin analogie cu dispozitivul Young D
interfranja este
~

L + r, iar

L D
Fig. 20 Oglinzile Fresnel

..

. = (r+L)A . 2ra

In aceea~iaproximatie, rezulta imediat ~iurma campului

de interferenta pe ecranulE:X ~ 2La.

Pentru determinarea numarului N de franje lumitioase intregi. observabile pe ecran yom consider~ partea intreaga [R], a raportulUI R = Xli. Deoarece din simetria aranjamentului instrumental Neste totdeauna impar, rezulta: N = [R] pentru [R]- impar N = [R] - 1 pentru [R] - par Biprisma Fresnel Dispozitivul este format din douaprisme dreptunghiulare drepte identice, de unghi refringent A mic, cu bazele comune. Dupa reflexia prin cele doua prisme lumina provenita de la sursa monocromatica S situata pe axul de simetrie al dispozitivului, formeaza doua imagm. virtuale S/ ~i S] care constituie surse coerente. Pentru fascicule de raza de lumina cu deschiderea unghiulara mica, aflate sub jncidenra normalii, putem folosi din nou aproximatia unghiurilor mici. Ca ~iin cazul dispozitivului Young interfranja are expresia: . A(d+D) 1= 2/ Deviatia prismei este data de relatia 0 = i + i' - A. Deoareoe

a) E p

unghiurilesuntmici legilerefractieila feteleprismeisunt i ~ nr ~i

i ~ nr '. Avand in vedere ca A = r + r ' deviatia devine 0 = (n-l)A ~i m.

b)

Fig. 21 Biprisma Fresnel a)formarea imaginilor virtuale; b) schema de principiu.

depinde de unghiul de incidenta. Prin urmare toate razele emergentt din prisma sunt deviate sub acela~iunghi, deci par'a proveni din acel~ punct S1' Conform fig. 21, / ~ d' 0 = (n-l)Ad ~iinlocuind in expresi:<. interfrarijei obtinem: . A(d+D) 1= 2(!J-1)A.d
Urma campului de interferentii pe ecran este: X~ 2Lo

= 2 (n-l)A' L

128

colectia
EDUCATIONAL

----

I~ Optica ondulatorie
Bilentile Billet Dispozitivul interferential cunoscut ~mbnumele de bilentilele Billet se realizeaza prin taierea unei Ientile convergente in douajUll1atati .TJpaunul din diametre. Fragmentele obtinute sunt lipite pe un opturator Je dimensiuni mici care impiedica patrunderea in campul interferential ::razelor provenite direct de la sursa S. Imaginile sursei Sin cele doua semilentile constituie sursele coerente SI ~iS2ale dispozitivului. Yom nota prin d distanta dintre sursa ~i bilentile, L distanta .1mtrebilentile ~i ecran, 2a distanta ce separa cele doua semilentile. :"-rilizandrezultatele stabilite in cazul dispozitivului Young, interfranja ~ate fi scrisa sub forma: . ').J) . 1=21 . ::~ relatia lentilelor subtiri obtinem: :urse ;ei S mghi ,form asesc 1.este late fi

r, mr

---=-~x2=-.
X2 Xl

1 1

!xl

I
-d

+ Xl
Fig. 22 Bilentile Billet

lmpului intregi, portului l Neste

:~ geometria figurii (relatii de asemanare) rezulta: l=a(J+fIx), D=L-xl"

Pentru cazul considerat Xl =

.
~

I=a

l-/

. D=L- I.d d )' d-I

In mod similar putem obtine ~iurma campului de interferentii

ocran (pentru L suficient de mare)

x=
aredrepte ,areflexia omatica S
La imagim scicule de ) incidenta

2a(L+d)

:xpresm:

(Ft,F2)

2.5. Interferenfii localizatii

1. Deoarece

i ~ nr ~i

(n-l)A ~i~ e emergen~ li din acel~ d in expresi-

Divizarea fasciculelor de IUll1ina pentru obtinerea undelor _ :- ~ se poate realiza ~i cu ajutorul unor suprafete reflectatoare. :....: '. _zhd incident este in parte reflectat, in parte transmis, cu intenstitati "';:;:-:c -.=ziitoare, motiv pentru care metoda este cunoscuta sub numele a _ ~ea amplitudinii(intensitateaundei este proportionalacu :8:":"-- amplitudinii). Fatii de suprafata reflectatoare, interferenta poate fi observatii

.;...~i

parte cu sursa (interferenta in reflexie), de cealalta parte

.~_.=-~oren!ii in transmisie).Figura de interferentaeste localizatala -= .= imediata vecinatatea suprafeteireflectatoare dupacumsursa

_- .=.ase gase~tein apropierea suprafetei reflectatoare respectiv la - _::laTede aceasta.

~ practica acest tip de interferenta este cunoscut sub nUll1ele

_.
.~

e lamelor subtiri" ~ipoate fi u~orobservat pe peteIe de petrol _ s:uprafataapei sau pe peretii balona~elor de sapun. In scopul .~-,, fenomenului yom studia cateva cazuri particulare.

Fig. 23 InterferenfCi localizatCi colectia

EDUCATIONAL

129

------

--

..1
Fig. 24 Mersul razelor de lumina prin lama cufefe plan paralele

Lama cu fefele plan paralele (. Fie 0 lama cu fetele plan paralele, de grosime d ~i indice de refractie n. Lumina monocromaticii incidentii pe lama suporta doua reflexii pe cele doua suprafete ale lamei. Undele emergente sunt paralele (conform legilor reflexiei ~irefractiei) ~icoerente (provin din aceea~i unda) deci interfedi la infinit. Din geometria figurii putem exprima diferenta de drum optic dintre undele care interfera:

b=2nAB-( AD-~ )
unde am avut in vedere saltul de faza de 1tradiani al undei reflectate in A. Exprimand distantele AB ~i AD in functie de grosimea lamei ~i folosind legea refractiei sin i = n sin r, obtinem .
b=2ndcosr+-.
)\,

2 Relatia precedentii conditioneaza starea de interferentii a undelor reflectate. Observam ca razele incidente pe lama sub acela~i unglri determina raze emergente paralele caracterizate prin acee~i diferentii de drum optic. Rezultatul interferentei este un maxim, respectiv un minim. dupa cum b este un numar par sau impar de semilungimi de undii. Figura de interferenta poate fi observata direct privind lama cu ochiul acomodat pentru vederea la infinit sau utilizand 0 lentililconvergentii care focalizeaza razele paralele in acela~i punct. Dk: motive de simetrie franjele de interferentii sunt inele concentrice numite ~i "inele de egala inclinare" deoarece .fiecare inel este determina~ de razele incidente pe lama sub acela~i unghi indiferent de punctL.. luminos din care provin sau de punctul de incidenta. Inelele sunt dee. clar conturate numai daca lama este perfect plan-paralela. Pe aceasti ultima observatie se bazeaza metoda interferentiala de verificare "" planeitatii suprafetelor. La incidenta normala i = 0 rezulta r = 0 ~i diferenta drum opu.: devine: b=2nd+-.
A.

~ Pe suprafata apei dintr-un vas de sticla se lasa cu ajutor:: unei pipete 0 picatura de ulei uzat tratat eventual cu un solvent. Pelic"

de ulei se intindepe suprafataapeiformand0 pata subtirede gros'

comparabila cu lungimea de unda a luminii vizibile. Privind p:.. reflexie spre geam, la lumina zilei se observa aparitia unor maxime interferenta pe anumite poqiuni ale suprafetei peliculei, corespunza: realizarii conditiei:
2dncos

r + -

A.

= kA.

Fig. 26 Interferenfa localizata

130

colectia
EDUCATIONAL

Daca se prive~te suprafata de ulei sub unghiuri de incidenta din ce C: mai mari, se remarca schimbarea culorii petei spre albastru ~i indigc urmare a realizarii conditiei de maxim pentru aceste radiatii.

,.

""

--

---

--

---

-~..

:... L___

If: Optiea ondulatorie

:e de doua sunt n din optic Pana optiea Pana optica este 0 lama subtire deliffiitat~de doua suprafete - ~e ce fac intre ele un unghi a mic. Ca ~i in cazul lamei cu fetele
.

~ paralele, lumina incidenm pe pana determina aparitia unor unde _-ente dar neparalele. Franjele de interferenta sunt localizate la
.

~tia

prelungirii razelor emergente in planul virtual OP (fig. 27).

lectate mel ~l

In cazul unui fascicul incident normal pe suprafata superioara -eoei. valoarea mica a unghiului a determina deplasarea planului de .-:zare a franjelorin imediata apropiere a suprafetei penei (franjele sunt -~~::C localizate pe. pana). Starea de interferentfl intr-un punct dat este __mninatii de grosimea penei in acel punct (franje de egala grosime). In acord cu cele stabilite la studiul lamei cu fetele plan - -'" _ele. diferenta de drum optic intre razele care interfera in conditii ~'!dentfl normaHi este:

1/. j-------------a)

,
P

mdelor
.

b=2dn+-

A
2'

unghi
-

'entflde minim. t ld lama

I

~otand prin dk grosimea lameiin punctul in care se formeaza _ ..'!nulde ordinul k ~i folosind conditia de maxim de interferentfl
- .=.em:
2ndk + -

b) Fig. 27 Pana optica: a) mersul razelor de lumina; b) determinarea interfranjei

lentiHi

A = kA . 2

lCt.Din : numite terminat punctu: .unt deci : aceastii ificare a um optic

In mod similar pentru maximul de ordinul k+ I: A 2ndk+1 +-=(k+l)A. 2

- geometriafiguriirezulta: .Z - c ~ja

dk+1 -dk -- A tga 2na'

esteindependenm deordinulde interferentfl decifranjelede

- .-'-erenta vor fi drepte paralele ~i echidistante. Cu ajutorul a doua lame subtiri transparente se poate obtine 0 - _- _ ~ aer(fig._28 ).In acestcaz saltul de faza(pierdereade semiunda)
_-

Fig. 28 Pana de aer

~ la suprafata inferioara a penei. Pana de aer are numeroase ;ii in tehnologie.

:u ajutoru. It.Pelicul.. Ie grosiIne ivind pm naxime de

espunzato:-

, Pe un cadru de sarma se realizeaza 0 pelicula de lichid .:l.ddetergent concentrat "Pur" amestecat cu apa. Se tine cadrul - ~ ~i se prive~te pelicula prin reflexie, utilizand lumina ce ~ de la 0 sursa extinsa. Pe masura ce pelicula se subtiaza sub _ gravitatiei, se va putea observa formarea unor dungi orizontale

- franje

de interferenta

- incepand

de la marginea

superioara

din ce in Cc ~i indigo c,_ ii.

.=sand spre mijlocul peliculei. Aparitia franjelor de egala grosime _;.)rat formarii unei "pene optice" de apa pe conturul cadrului de _ - _ ~'-andmuchia in partea superioara.
.

Fig. 29 Inteiferen/a in lumina reflectata de 0 peliculii sub/ire de siipun

coleclia
EDUCATIONAL

131

'L

TV. Optica ondulatorie ice de l doua e sunt vindin m optic Pana opticii Pana optica este 0 lama subtire de1imitata de doua suprafete - .=e ce fac intre ele un unghi a. mic. Ca ~i in cazul lamei cu fetele - ..::.paralele, lumina incidenta pe pana determina aparitia unor unde erente dar neparalele. Franjele de interferentii sunt~ocalizate la ~tia prelungirii razelor emergente in planul virtual OP (fig. 27). in cazul unui fascicul incident normal pe suprafata superioara -enei. valoarea mica a unghiului a. determina deplasarea planului de -=..zarea ftanjelorin imediataapropierea suprafeteipenei (ftanjelesunt -.& localizatepe.pana). Starea de interferentiiintr-un punct dat este _.fmlinatade grosimeapenei in acel punet (ftanje de egala grosime). in acord cu cele stabilite la studiul lamei cu fetele plan :::...ele,diferenta de drum optic intre razele care interfera in conditii ~identa normala este:

eflectate lamei ~i

a)

A.

0= 2dn+-.

i a undelor la~i unghi iferenFi de unrninirn. .mda. 1vind lam.. ld 0 lentila punct. Dm ,trice numite : determina. t de punct\.. ele sunt dec a. Pe aceas;..
:

Notand prin dk grosimea lamei in punctul in care se formeaza

_

=:ul de ordinul k ~i folosind conditia de maxim de interferenFi

~:
A.

b)
Fig. 27 Pana optica: a) mersul razelor de lumina; b) determinarea interfranjei

2ndk +-

= kA..

in mod similar pentru niaximul de ordinul k+ 1:

A.

2ndk+J +-=(k+l)A.' 2 ;eometria figurii rezulta:

verificare

,.-

dk+J -dk

tga.

--

A.

2na. .

"":::::ja este independenta de ordinul de interferentiideci franjele de ~ntii vor fi drepte paralele ~iechidistante. Cu ajutorul a doua lame subtiri transparente se poate obtine 0 ...eaer (fig. 28). in acest caz saltul de faza (pierderea de semiunda)
~

Fig. 28 Pana de aer

:a suprafatainferioaraa penei. Pana de aer are numeroase

in tehnologie.

_ ~

:: '"IJ/orare.Investif!are lasa cu ajutc-solvent. Pelic'btire de gros:..~ lle. Privind :unor maxime ei, corespunz;..

--

;identa din ce lbastrU ~i indig ~radiatii.

, Pe un cadru de sarma se realizeaza 0 pelicula de lichid _ detergent concentrat "Pur" amestecat cu apa. Se tine cadrul si se prive~te pelicula prin reflexie, utilizand lumina ce je la 0 sursa extinsa. Pe masura ce pelicula se subtiaza sub ?,!vitatiei, se va putea observa formarea unor dungi orizontale - franje de interferentii - incepand de la marginea superioara ~ spre mijlocul peliculei. Aparitia franjelor de egala grosime : formarii unei "pene optice" de apa pe conturul cadrului de ~d muchia in partea superioara.

Fig. 29 lnterferenfa in luminii reftectatii de 0 peliculii subfire de siipun

colectia
EDUCATIONAL

131

,.(;. -------

..
Pana optid de unghi variabil. Inelele lui Newton Prin punerea in contact a unei Ientile plan convexe de distanta focaHi mare cu 0 lama plan paralela se poate obtine 0 pana optica de unghi variabil. Pentru un fascicul de lumina monocromatica aflat sub incidenta normala, pe lentila se observa, in lumina reflectata ftanje de interferenta circulare, cu centrul in punctul de contact dintre cele doua suprafete, numite inelele lui Newton. Undele luminoase reflectate la suprafetele penei interfera. Presupunand forma:

Pentrn un experiment virtual accesali:

ww'''portal.edu.ro

11, I,
JI

,I , ,

,, , ,, ,

\R I
,I

,,

n, diferenta de drum optic dintre aceste unde poate fi scrisa sub A o=2ndk +-2
n21 I
I

, ,, ,I

unde am avut in vedere saltul de faza care apare la reflexia pe suprafata inferioara

~
k '

, '" , \

n
---{dk

a penei. Din geometria figurii: R2 = (R-dkF+ r/ ~ideoarece dk mult mai mic decat R deci (d/RF este neglijabil obtinem:
2

I
Fig. 30 Pana optica de unghi variabil

d
k

=!L

2R'

Diferenta de drum optic devine o=nrk +~. R 2 Dupa cum 0 este un numar par sau impar de semilungimi de unda,
avem un maxim respectiv un minim de interferenfa: 0 = k

~ . 2
Fig. 31 1nelele lui Newton in lumina monocromatica

Cu aceasta conditie raza inelului de interferenta se scrie

sub forma

rk

=V2;;(k-I).

Pentru k = 1, obtinem rk = 0 adica la punctul de contact dintre lentila ~ilama se obpne un minim de interferenta (diferenta de drum optic apare doar datorita reflexiei pe suprafata inferioara a penei). in lumina transmisa fenomenul este complementar in centrul figurii de interferenta obtinandu-se un maxim de interferenta. Utilizarea luminii albe conduce la formarea unor inele de interferenta colorate, numarul acestor inele scazand (pentru ordine de interferenta k relativ marl, suprapunerea inelelor luminoase de diferite culori determina uniformizarea intensitatii luminoase).

Fig. 32 1nelelelui Newton

132

coleclia
EDUCATIONAL

---

--

L-

---

I~ Optica ondulatorie

CONTROLUL CALITATII SUPRAFETELOR

Asigurarea

unei precizii

ridicate

in confecfionarea

suprafefelor

oglinzilor,

lentilelor.Ji

prismelor,

~::-=intii 0 condilie necesarii in construirea instrumentelor opfice moderne de calitate. Metodele

8it!""'-':renfialepermit, controlul cu mare precizie a calitiifii suprafefelor polis ate. Utilizarea metodelor interferenfiale se bazeazii pe folosirea unui etalon, construit cu multii precizie. bc=.i7ld suprafafa testatii peste suprafa!a etalonului, obfinem intre aceste suprafefe un strat subfire de aer, CIr .M in luminii rejlectatii 0 figurii de interferenfii netii. Dupii forma franjelor de interferenfii precum .Ji ~..; !argimea lor putem sii facem aprecieri asupra imperfecfiunilor suprafefei pe care 0 examiniim. Dacii ~'r{ec!iunile suprafefei studiate sunt neglijabile,inelele de interferenfii VOl' fi bine conturate.

in cazul cercetiirii unoI' suprafefe plane,

-.c,.,;{ara cercetatii .Ji cea etalon sunt a.Jezate astfel ...it acestea sii formeze 0 panii de aer de unghi : Franjele de egalii grosime formate intre douii -.c' Jfe!e perfect plane, trebuie sii aibii forma unor .r",-;,!e paralele cu muchia penei. Cele mai mici JCtZc?r1de la planeitate duc la curbarea acestor .rc'!'!e intr-un mod foarte vizibil .Ji caracteristic. :_"'-')5ind aceastii metodii pot fi puse in evidenfii zt,;!t?ri de la planeitate cu 0 preci:ie de 0,003J..L. ---

suprafata verificata lama eta/on

- ---

--

--

OPTICA STRATURILOR SUBTIRI

nghi Interferenfa pe straturi sub!irf stii la baza unui nou domeniu al opticii numit optica straturilor

I
I

o peliculii plan - paralelii, subfire .Jitransparentii poate servi fie ca strat antirejlectiitor (antirejlex) -:c ~a strat rejlectator. Dacii undele rejlectate pe cele douii fefe ale peliculei sunt in opozifie de fazii, la II .c;"f!Q din peliculii interferenfa lor este distructivii. Dimpotrivii, dacii grosimea peliculei .Ji indicele de -",-'>-:zc!ie al acesteia sunt aStfel alese indit undele emergente siifie infazii, prin interferenfii aces tea se VOl' !I Pentru exemplificare sii consideriim un strat subfire dintr-un material dur .Ji transparent depus ,;t -' suprafafii de sfic/ii. Prin alegerea convenabilii a indicelui de refracfie al materialului, lumina poate I .: ~"f7ectatiiin mod egal pe suprafafa interioarii .Ji exterioarii a stratului. in plus, consideranrf indicele de -~-7-ac!ieal materialului mai mic decat cel al stic/ei, diferenfa de fazii introdusii de cele douii rejlexii este I r_ '..i La incidenfii normalii pentru 0 grosime a stratului subfire egalii cu fJ4n, interferenfa celor douii unde I --~ectateeste complet distructivii. Lungimea de undii A se alge de obicei in porfiunea centralii a spectrului I =:bil. in acest caz rejlexia are loc intr-o oarecare miisurii atat pentru lungimi de undii mai mari, cat.Ji I ::':. --=mllungimi de undii mai mici, iar lumina rejlectatii are 0 nuanfii purpurie. Rejlexia globalii se reduce in est mod la mai pufin de 1%. Peliculele subfiri se aplicii pe anumite piese optice, reducandu-se astfel pierderile de.luminii. Prin combinarea mai multor pelicule subfiri, se pot construi "filtre interferenfiale" care permit -~.:erea radiafiei cu 0 anumitii lungime de undii. Au fost aStfel realizate filtre care rejlectii radiafia infraro.Jie ~r care sunt transparente pentru radiafia vizibilii. Cli ajutorul acestor filtre numite "anticalorice" obiectele ::. fi iluminate fiirii afi inciilzite.
.j.,
'

~~:;ri sau optica albastrii.

!Wton atica

-.. -

- - -

INTERFEROMETRUL
Vewton 1

MICHELSON

Marea popularitate de care se bucurii acest dispozitiv interferenfial este legatii in primul rand de ~sirea lui in e.xperienfele avand drept scop studiul injluenfei mi.Jciirii orbitale a Piimantului asupra vitezei
colectia
EDUCATIONAL

133

I!.-

-"-

- -

--

de propagare a luminii. lnterferometrul Michelson are numeroase alte aplicatii cum ar fi: masurarea cu mare precizie a lungimilor, determinarea indicilor de refractie ai gazelor, masurarea lungimii de unda a luminii. Schema de principiu a interferometrului este prezentata fnfigura de maijos. Unfascicul de lumina de la izvorul I cade pe 0 lama plan-paralela avand una din fete astfel metalizata fncat confera lamei calitatea de a fi semitransparenta. Prin semitransparenfa ~i rejlexie fn punctul A, fasciculul initial se fmparte fn fasciculele I ~i 2 orientate perpendicular unul pe altul. 0 raza din fasciculul I dupa ce se rejlecta fn C pe oglinda 01 ~i apoi fn puni::tul A allamei plan-paralele LI ; se va propaga pe direcfia de

-. - ---

--

observare O. Raza 2 dupa ce iese din lama divizor LI' se rejlecta fn B pe oglinda 0 2 ~i dupa ce strabate
din nou pe acela~i drum aceia~i lama, se propaga pe directia de observare O. Prezenfa celor doua raze coerente I ~i 2 creeaza posibilitatea obfinerii unei figuri de interferenfa. Figura de interferenfa poate fi observata cu ochiulliber sau cu ajutorul unui instrument optic. Diferenta de faza dintre undele care interfera este conditionata de brafele interferometrului (distantele masurate de la lama divizor la cele doua oglinzi).
Ogllnda mobila

--

_ _-C' ~.

2
'-1

--

Trebuieprecjzat ca lama divizor L 1 care are 0 grosimefin ita,

introduce ~i ea 0 diferenta de drum optic fntre cele doua raze care interfera, deoarece raza I strabat-e aceasta lama 0 singura data,

~
A Lama compensator darvl"~r Ogllnda flxa

pe cand raza 2 0 strabate de trei ori. Pentru compensarea acestei

diferente de drum, fn calea razei I se introduce 0 lama compensator L2' prin care aceasta raza trece de doua ori. Proprietatea fundamentala a constructiei acestui interferometru consta fn posibilitatea deplasarii fine a oglinzii O2 ~i prin urmare posibilitatea unor variatii fine a lungimii bratului corespunzator acestei oglinzi. Prin deplasarea oglinzii 02se schimba diferenta de drum a undelor care interfera. De urmarirea deplasarii oglinzii se leaga toate posibilitatile de aplicare a interferometrului ca aparat optic de masura. cd

# consolideazd
5.Diferentade drum opticdintredoua unde luminoase este de 0,5 A. Determinati diferenta de faza dintre cele doua unde ~iprecizati daca interferenta lor este constructiva sau distructiva. 6. Figurati campul de interferentii in cazul unei oglinzi Lloyd. 7. Determinap distanta dintre un maxIm ~I un minim de interferenta exprimat in interfranje in cazul dispozitivului Young. 8. Aparitia unei pete intunecate pe suprafata unui balon de sapun indica faptul ca in curand acesta se va sparge. Explicati de ceo

1. De ce nu observiim fluctuatiile intensitatii luminoase ale unui bec alimentat in curent altemativ? 2. Cum se deplaseaza pozitia maximului central intr-un dispozitiv Young daca in calea unuia din fasciculele care interfera introducem 0 lama subtire din sticla? 3. Cum se modifica interfranja intr-un experiment Young daca intreg dispozitivul este scufundat in apa? 4. De cate ori scade intensitatea luminoasa in centrul ecranului daca una din fantele dispozitivului Young este acoperita?

--,

134

colectia
EDUCATIONAL

- .'7!"'--...
~./

I~ Optica ondulatorie

3. DIFRACTIALUMINII ,
.

(Fl*)

3.1. Nofiuni de bazii

Alaturi de interferenta luminii, fenomenul de diftactie ..escoperitde E.M. Grimaldi in anu11665, confmna natura ondulatorie _ ~cesteia. Lungimile de unda extrem de mici ale luminii fac dificila _ .dentierea experimentala a acestui fenomen inseparabil de eel de -;-erferenta.TotU~i,daca privim 0 sursa de lumina indepartata printr-o .:samravom observa 0 serie de irizatii care au drept cauza fenomenul ~ diftactie. In accePtiunea cea mai larga a termenului, prin diftactie
~

;ntelegeorice modificarea repartitieispatialea intensitatiiundei

Fig. 33 Difracfia la marginea unuiparavan opac

~oase suferita ca urmare a intalnirii unor neomogenitati ale OOiului. In sens restrans vom considera neomogenitati ale mediului erse ecrane sau deschideri practicate in paravane. Deoarece in cele

_ ::1Ultedintre

problemele de diftactie 0 parte de lumina este regasita

.:::.reriorul de umbra geometrica, diftactia este uneori definita ca fiind ..Gfueaunui obstacol de catre lumina". Caracteristicile esentiale ale efectelor de diftactie pot fi
"'~cate pe baza principiului Huygens

- Fresnel,

conform caruia
s

Ogllnda fbca

...=te punct al unei suprafete de unda poate fi considerat sursa unor ~ secundare, care se propaga in toate directiile. Undele secundare 5 compuse conform principiilor interferentei, tinand cont de - "'_rudinile ~ifazele lor relative. Operatiile matematice sunt de cele _ :!lUlteori extrem de complicate. Fenomenul de diftactie poate fi urmant analizand modul de -:oortare a luminii in cazul plasani in drumul acesteia a unui paravan _ semiplan).a mica parte din lumina "se curbeaza" injurul muchiei

Fig. 34 Difracfie Fresnel

-...::.anului patrunzand

in zona umbrei geometrice,

care este marginita

E

r
luminoase faza dintre nta lor este cazul une
.

~ alternative luminoase ~i intunecoase. Observam ca in prima ~ 1uminoasa,in imediata apropiere a umbrei geometrice, iluminarea .:iiar mai pronuntata decat in regiunea de iluminareuniforma. Aparitia ftanjelor de diftactie poate fi explica~ pe baza ... plUlui Huygens - Fresnel. Fronturile de unda, paralele cu

L,

L,

-":le care se formeaza in jurul punctului marginal al semiplanului

~and aparitia ftanjelor luminoase ~iintunecoase. Diftactia care apare in lumina divergenta este cunoscuta sub _ ~ de diftactie Fresnel. Diftactia care apare in lumina paralela -_ numele de diftactie Fraunhofer ~i reprezinta un caz limita al ,.el Fresnel. Pentru obtinerea diftactiei Fraunhofer este necesar
.

~..anul sunt partial blocate de obstacol. Celelalte unde se suprapun

_-sa de lumina ~i ecranul sa se gaseasca la distante mari de __:.'.. in laborator acest lucru poate fi obtinut prin folosirea unor .. .:nnvergente care sa transforme fasciculele de lumina divergente _ :~:e paralele.

Fig. 35 Difracfie Fraunhofer

~axim ~i ur rerfranje m ~prafata um.. tmd acesta sc

:: ...,/orare. Investillare
,. Priviti 0 sursa de lumina (beculet sau lumanare) de la -=etriprintr-un diapozitiv cu fante, tinand dispozitivul aproape .argimea fantelor este de 0,2-0,3-0,4 mm). Observati aparitia ~"e de diftactie colorate. Distanta dintre maximele de diftactie e odata cu mic~orarea largimii fantei.

Fig. 36 Difracfie in lumina aiM colectia

EDUCATIONAL

135

----

I I I I I j

~ Se proiecteaza raza unui laser de buzunar pe un perete aP_ la 4-~ m distanta. In fata laserului se a~aza dispozitivul cu fante av3n... grija ca fascicolul de lumina sa treaca printr-o fanta. Pe perete lk fi observate franjele de difractie in lumina monocromatica. Distan... dintre maximele de difractie cre~te atunci cand largimea fantei scade

~ In fata unui fascicul laser proiectat pe un perete aflat _ mare distanta, se a~aza 0 bila astfel incat aceasta 'sa fie cuprinsa :::
intregime de fascicul. Pe perete poate fi observata figura de difracrsub forma unor franje circulare avand in centru un punet luminc_ Putem repeta experimentul inlocuind bila cu 0 lama sau cu 0 mica f~ circulara. Este bine ca incaperea in care efectuam experimentul sa E. u~or obturizata.

Fig. 37 Difracfie fn lumina monocromatica

.
!

- Studiu de caz

Difracpa in lumina paralela E Studiu calitativ Fenomenul de difractie in lumina paralela a fost studiat L de Fraunhofer. EI a observat ca privind printr-o fanta ingusta, dreptunghiulara 0 sursaluminoasa indepartata, imagineaacesteia se deformeaza foarte mult pe masura ce fanta se ingusteaza. Fie un fascicul paralel de lumina monocromatica care traverseaza la iricidenta normala fanta dreptunghiulara F. Lumina difractata de fanta este focalizata cu ajutorullentilei L pe ecranul E. Imaginea de difractie obtinuta pe ecran consta dintr-o J I. succesiune de franje luminoase ~i intunecoase dispuse paralel cu fanta. Distributia intensitatii luminoase este reprezentata in . .I . A . t ungh lUaraIn Din acest grafic se observa ca .. in locul in P19.38 Difr gaficul din . figura 42. ... I acf lG pe 0fiant a d rep care lentlla ar forma lmagmea fantel, apare un maxim putemlc lumina paralela - schema deprincipiu luminos, care este urmat apoi la distante egale de 0 serie de maxime din ce in ce mal slabe despartite intre ele de minime nule. Conform principiului Huygens - Fresnel, undele luminoase care iau na~tere in dreapta fantei F sunt determinate de sursele secundare de lumina dispuse in regiunea din dreapta fantei. Toate undele care se propaga de-a lungul unor directii paralele intre ele sunt focalizate de lentila L intr-un acela~i puner al ecranului (de exemplu P). Pentru a determimi amplitudinea undei rezultante intr-un pullCtoarecare a: ecranului, trebuie sa gasim rezultatul interferentei tuturor acestor unde secundare in acel punct. Daca lumina incidenta este alba, rriaximul central de pe ecran va fi alb iar de 0 parte ~i de alta :: acesteia se vor afla maxime colorate dispuse simetric.
'

,,"

Studiu cantitativ In vederea realizarii unui studiu cantitativ yom imparti suprafata fantei in fa~ii inguste, paralele de egala latime. Toate aceste fa~ii pot fi privite ca izvoare de unda ale caror faze sunt egale, deoarece in caZU: unei incidente normale, planul fantei coincide cu suprafata de unda. AmplitudinHe undelor elementare vor fl

136

coleclia
EDUCATIONAL