Proprietati ale functiilor integrabile

Propozitie 1. Daca f : J → R o functie marginita pe un interval J, atunci

Z Z
f = sup{ ϕ : ϕ functie elementara ϕ ≤ f }
J J
Z Z
f = inf{ ϕ : ϕ functie elementara ϕ ≥ f }
J J
Demonstratie. Exercitiu!
Din Propozitia anterioara si Criteriul lui Darboux (Teorema ??, Cursul 10) obtinem:

Propozitie 2. O functie marginita f : J → R este integrabila Riemann daca si numai

daca pentru orice ε > 0 exista ϕ, ψ functii elementare ϕ ≤ f ≤ ψ astfel incat
Z Z
ψ − ϕ < ε.
J J

Daca f : J → R, prin definitie

f + = max{f, 0}, f − = max{−f, 0}.

Propozitie 3. Daca f : J → R este integrabila atunci f + si f − sunt integrabile.

Demonstratie. Fie ε > 0. Cum f este intergrabila, exista ϕ, ψ functii elementare astfel
incat ϕ ≤ f ≤ ψ si Z Z
ψ− ϕ < ε.
J J
Atunci ϕ+ , ψ + sunt functii elementare (exercitiu),

ϕ+ ≤ f + ≤ ψ +

si prin urmare Z Z Z Z
+ +
ψ − ϕ < ψ− ϕ < ε.
J J J J
In consecinta, f + este integrabila.

Propozitie 4. Daca f : J → R este integrabila atunci |f | este integrabila si in plus

R  R
 f  ≤ |f |.
J J

Demonstratie. Cum f = f + + (−f − ) si f + si f − sunt integrabile, rezulta ca |f | = f + + f −

este integrabila. Deoarece f ≤ |f | si −|f | ≤ f rezulta
Z Z Z Z
f ≤ |f | − |f | ≤ f.
J J

si deci Z  Z
 
 f  ≤ |f |.
 
J

1
Definitie 5. Fie A o multime din Rn . Multimea A se numeste neglijabila Lebesgue daca
pentru orice ε > 0 exista un sir (Ik )k≥1 de intervale in Rn astfel incat
∞
[ ∞
X
A⊂ Ik , vol(Ik ) < ε.
k=1 k=1

Exercitiu 6. Daca A este neglijabila Lebesgue si B este o dsubmultime a lui A atunci

B este neglijabila Lebesgue. Daca (Ak )k≥1 este un sir de multimi neglijabile Lebesgue
atunci multimea ∞
S
k=1 Ak este neglijabila Lebesgue.

Teorema 7. Fie J un interval din Rn si f : J → R o functie marginita. Atunci f

este intergabila Riemann pe J daca si numai daca multimea discontinuitatilor lui f este
neglijabila Lebesgue.

Demonstratie. Demonstratia este similara cu cea din cazul functiilor de o variabila reala.

Corolar 8. Fie J un interval din Rn . Daca f : J → R este o functie marginita si continua

atunci f este integrabila Riemann.

Teorema Fubini
Daca l si k sunt numere naturale si n = k + l atunci putem identifica Rn ca produs
cartezian Rn = Rk × Rl . Atunci orice element z ∈ Rn poate fi scris

z = (x, y), x ∈ Rk , y ∈ Rl

Daca Aeste un interval din Rk si B este interval din Rl atunci A×B este interval din Rn .

Propozitie 9. Fie A un interval din Rk , B un interval din Rl si P = {J1 , J2 , . . . , Jp } o

p
descompunere a intervalului J = A × B ∈ Rl+k . Atunci functia elementara f =
P
ci χJi
i=1
este integrabila Riemann, pentru orice x ∈ A functia

y 7→ f (x, y)

este integrabila Riemann pe B, functia

Z
x 7→ f (x, y)dy
B

este integrabila Riemann pe A si

Z Z Z 
f (z)dz = f (x, y)dy dx
A×B A B

2
Demonstratie. Integrabiltatea lui f a fost demonstrata in Cursul 10. Se observa cu
usurinta, ca este suficient sa demonstram propozitia pentru cazul in care f = χI unde
I = A0 × B 0 este un interval inclus in J. Pentru x ∈ X notam cu fx functia

y 7→ f (x, y)

Observam ca pentru x ∈ A0 avem fx = χB 0 , adica

B′
 B
1 daca y ∈ B 0
fx (y) = A′
0 daca y ∈ B \ B 0
A
x1 x0

iar daca x ∈ A \ A0 , atunci fx = 0. (In Figura, x0 ∈ A0 iar x1 ∈ A \ A0 ) Asadar,


Z vol (B 0 ) daca x ∈ A0
l
F (x) = f (x, y)dy = .
B 0 daca x ∈ A \ A0

Asadar, F este o functie elementara, deci integrabila, si

Z Z  Z Z
0 0
f (x, y)dy = F (x)dx = voll (B )volk (A ) = voln (I) = f (z)z.
A B A A×B

3
Propozitie 10. Fie A si B doua intervale din Rk respectiv Rl si f : A × B → R o functie
marginita. Atunci
Z Z Z ! Z Z  Z
f≤ f (x, y)dy dx ≤ f (x, y)dy dx ≤ f.
A×B A B A B A×B

Demonstratie. Fie ϕ ≥ f o functie elemantara. Notam

Z
T (x) = ϕ(x, y)dy.
B

1
Remarcam ca T este o functie elementara. Deoarece ϕ ≥ f , avem ϕx ≥ fx si deci
Z Z
T (x) = ϕ(x, y)dy ≥ f (x, y)dy pentru orice x ∈ A.
B B

Sa notam Z
F (x) = f (x, y)dy
B

(Observati ca F (x) este integrala superioara, deoarece nu stim ca functia fx este integra-
bila Riemann!). Asadar

T (x) ≥ F (x) pentru orice x ∈ A.

si atunci Z Z
T (x)dx ≥ F (x)dx
A A
Din Propozitia 9, rezulta ca
Z Z Z
ϕ= T (x)dx ≥ F (x)dx
A×B A A

Deoarece Z Z
f = inf{ ϕ : ϕ simpla ϕ ≥ f }
A×B A×B

rezulta ca Z Z Z 
f≥ f (x, y)dy dx.
A×B A B

Similar se demonstreaza ca
Z Z Z !
f≤ f (x, y)dy dx.
A×B A B
1
prin fc intelegem functia y 7→ f (x, y)

4
Teorema 11 (Fubini). Fie A si B doua intervale din Rk respectiv Rl si f : A × B → R
o functie integrabila Riemann. Atunci functiile
Z Z
x 7→ f (x, y)dy si x 7→ f (x, y)dy
B B

sunt integrabile Riemamnn pe A si

Z Z Z ! Z Z 
f (z)dz = f (x, y)dy dx = f (x, y)dy dx.
A×B A B A B

Demonstratie. Fie F, G : A → R
Z Z
F (x) = f (x, y)dy, G(x) = f (x, y)dy.
B B

Din lema anterioara avem

Z Z Z Z Z
f (z)dz ≤ G(x)dx ≤ F (x)dx ≤ F (x)dx ≤ f (z)dz.
A×B A A A A×B

Cum primul termen si ultimul termen din acest sir de inegalitati sunt egali, trebuie sa
avem egalitate peste tot. In particular integralele suprioara si inferioara ale lui F sunt
egale si deci F este integrabila. Un rationament similar ne arata ca G este integrabila
Riemann.

Observatie. Fie f : D = [a, b] × [c, d] → R o functie integrabila Riemann. Atunci

ZZ Z b Z d ! Z b Z d !
f (x, y)dxdy = f (x, y)dy dx = f (x, y)dy dx.
D a c a c

Daca functia Z d
x 7→ f (x, y)dy
c
este integrabila Riemann, atunci
ZZ Z b Z d 
f (x, y)dxdy = f (x, y)dy dx.
D a c

Similar, daca
Z b
y 7→ f (x, y)dy
a
este integrabila Riemann, atunci
ZZ Z d Z b 
f (x, y)dxdy = f (x, y)dx dy.
D c a

5
Daca f este continua si marginita pe D atunci f este integrabila Riemann. Pentru orice
x functia
y 7→ f (x, y)

este integrabila Riemann si pentru orice y functia

x 7→ f (x, y)

este integrabila Riemann. Asadar, functiile

Z d Z d Z b Z b
x 7→ f (x, y)dy = f (x, y)dy, y 7→ f (x, y)dx = f (x, y)dx
c c a a

sunt integrabile si avem

ZZ Z b Z d  Z d Z b 
f (x, y)dxdy = f (x, y)dy dx = f (x, y)dx dy.
D a c c a

Acelasi lucru este adevarat in cazul unei functii continue pe un interval din Rn , n arbitar.
De exemplu, daca f : V = [a, b]×[c, d]×[u, v] → R este continua si marginita pe V , atunci
este intergabila pe V si integrala se calculeaza astfel (ordinea de integrare nu conteaza):
ZZZ Z b Z d Z v  
f (x, y, z)dxdydz = f (x, y, z)dz dy dx
V a c u

Exemplu. Sa se calculeze integrala

ZZ
(x + y)dxdy, unde D = [0, 1] × [0, 1].
D

Solutie. Functia f (x, y) = x + y este continua si marginita pe intervalul D ⊂ R2 si deci

este integrabila Riemann.
ZZ Z 1 Z 1 
(x + y)dxdy = (x + y)dy dx
D 0 0

1 1 1
y=1 y=1
y 2 
Z Z Z
 1
(x + y)dy = x dy + ydy = xy 
 +  =x+ .
0 0 0 y=0 2 y=0 2
Deci ZZ Z 1 Z 1  Z 1
1
(x + y)dxdy = (x + y)dy dx = (x + )dx = 1.
D 0 0 0 2
Exemplu. Sa se calculze integrala
ZZ
yexy dxdy, unde D = [0, 1] × [1, 2]
D

6
Solutie. Functia f (x, y) = xexy este continua si marginita pe intervalul D ⊂ R2 si deci
este integrabila Riemann. Este mai usor sa integram intai in raport cu y
ZZ Z 2 Z 1  Z 2 x=1 !

yexy dxdy = yexy dx dy = exy  dy
D 1 0 1 x=0

Z 2
y=2
y
 y
= (e − 1)dy = (e − y) = e2 − e − 1.
1 y=1

Exemplu. Sa se calculze integrala

ZZZ
(x + yz)dxdydz, unde V = [0, 1] × [2, 5] × [1, 3].
V

Solutie. Functia f (x, y, z) = x + yz este continua si marginita pe intervalul [0, 1] × [2, 5] ×

[1, 3] si deci este integrabila Riemann.
ZZZ Z 1 Z 5 Z 3  
(x + yz)dxdydz = (x + yz)dz dy dx
V 0 2 1

Avem z=3
3
z 2 
Z 
(x + yz)dz = xz + y = 2x + 4y
1 2 z=1

y=5
Z 5 Z 3  Z 5 
2 
(x + yz)dz dy = (2x + 4y)dy = 2xy + 2y  = 6x + 42
2 1 2 y=2

In final,
ZZZ Z 1 Z 5 Z 3   Z 1
(x + yz)dxdydz = (x + yz)dz dy dx = (6x + 42)dx
V 0 2 1 0

x=1

2
= 3x + 42x  = 45.
x=0

Multimi elementare din Rn

Definitie 12. Fie X o multime nevida. O familie nevida A de submultimi ale lui X se
numeste inel daca

A ∪ B ∈ A si A \ B ∈ A pentru orice A, B ∈ A.

Exercitiu 13. Daca A este un inel, pentru orice A, B ∈ A avem A ∩ B ∈ A.

Definitie 14. O multime E din Rn se numeste elementara daca se scrie ca o reuniune

finita de intervale din Rn . Vom nota cu E(Rn ) familia multimilor elementare din Rn .

7
Propozitie 15. Familia multimilor elementare E(Rn ) este un inel.

Demonstratie. Exercitiu!

Propozitie 16. Fie J1 , J2 , . . . , Jm intervale din Rn disjuncte doua cate doua.

m m
Ji ⊂ Y ∈ C(Rn ) atunci
S P
(1) Daca vol(Ji ) ≤ vol(Y );
i=1 i=1

m p
(ii) Daca Y1 , . . . Yp ∈ C(Rn ) sunt disjuncte doua cate doua si
S S
Ji ⊂ Yk atunci
i=1 k=1

m p
X X
vol(Ji ) ≤ vol(Yk )
i=1 k=1

m p
(iii) Daca Y1 , . . . Yp ∈ C(Rn ) sunt disjuncte doua cate doua si
S S
Ji = Yk atunci
i=1 k=1

m p
X X
vol(Ji ) = vol(Yk ).
i=1 k=1

Demonstratie. Din Propozitia 15 rezulta ca

m
[
Y \ Ji
i=1

este elemantara si deci exista C1 , . . . Cq ∈ C(Rn ) disjuncte doua cate doua astfel ca
m q
[ [
Y \ Ji = Cj .
i=1 j=1

Deci q
m
[ [
Y = Ji ∪ Cj (intervalele sunt mutual disjuncte).
i=1 j=1

si in concluzie q
m
X X m
X
vol(Y ) = vol(Ji ) + vol(Cj ) ≥ vol(Ji ).
i=1 j=1 i=1

8
 m
S p
S p
S
(ii) Fie Y1 , . . . Yp mutual disjuncte a.i. Ji ⊂ Yk . Deoarece Ji ⊂ Yk atunci
i=1 i=1 k=1

p p
[ [
Ji = Ji ∩ Yk = (Ji ∩ Yk ).
k=1 k=1

Cum intervalele Ji ∩ Yk , k = 1, . . . , p sunt mutual disjuncte si reuniunea lor este intervalul

Ji rezulta ca
p
X
vol(Ji ) = vol(Yk ).
k=1

Deci
p p
m m X
" m #
X X X X
vol(Ji ) = vol(Yk ∩ Ji ) = vol(Yk ∩ Ji ) .
i=1 i=1 k=1 k=1 i=1

Din (i)
m
X
vol(Yk ∩ Ji ) ≤ vol(Yk ).
i=1

si atunci p
m
X X
vol(Ji ) ≤ vol(Yk ).
i=1 k=1

Punctul (iii) rezulta imediat din (ii).

Definitie 17. Fie A un inel. Se numeste masura pe A o functie µ : A → R cu proprietatea

ca
µ(A ∪ B) = µ(A) + µ(B) oricare ar fi A, B ∈ A, A ∩ B = ∅.

Din Propozitia 16 obtinem:

Propozitie 18. Exista si este unica o masura λ pe E(Rn ) astfel incat pentru orice interval
J din Rn
λ(J) = vol(J).
Sp
Daca E = i=1 Ji unde Ji sunt intervale disjuncte doua cate doua atunci
p
X
λ(E) = vol(Ji ).
i=1

Masura λ se numeste masura Jordan pe R(Rn ).

9
Multimi Masurabile Jordan
Fie A ⊂ Rn o multime marginita. Definim

λ∗ (A) = inf{λ(E) : A ⊆ E, E multime elementara}

λ∗ (A) = sup{λ(E) : E ⊆ A, E multime elementara}

Numarul λ∗ (A) se numeste masura Jordan exterioara a multimii A si λ∗ (A) se numeste

masura Jordan interioara a multimii A. Evident λ∗ (A) ≤ λ∗ (A). O multime A ⊂ Rn se
numeste masurabila Jordan daca λ∗ (A) = λ∗ (A) si in acest caz numarul λ∗ (A) = λ∗ (A) se
numeste masura Jordan a multimii A. Daca E este elementara atunci E este masurabila
Jordan si λ(E) = λ∗ (E) = λ∗ (E). Daca A este masurabila Jordan atunci masura Jordan
a lui A se noteaza cu λ(A).

Exercitiu 19. Fie A ⊂ Rn o multime marginita si J un interval din Rn astfel incat

A ⊂ J. Atunci Z
λ∗ (A) = χA
J
Z
λ∗ (A) = χA
J
si A este masurabila Jordan daca si numai daca functia χA este integrabila Riemann pe
J si Z
λ(A) = χA
J

Propozitie 20. Daca P si Q sunt marginite atunci

(i) λ∗ (P ∪ Q) + λ∗ (P ∩ Q) ≤ λ∗ (P ) + λ∗ (Q)

(ii) λ∗ (P ∪ Q) + λ∗ (P ∩ Q) ≥ λ∗ (P ) + λ∗ (Q)

(iii) daca P ⊂ Q atunci λ∗ (Q \ P ) ≤ λ∗ (Q) − λ∗ (P ), λ∗ (Q \ P ) ≥ λ∗ (Q) − λ∗ (P ).

10
Demonstratie. (i) Fie E, F multimi elementare astfel incat P ⊂ E si Q ⊂ F . Avem
P ∪ Q ⊂ E ∪ F si P ∩ Q ⊂ E ∩ F . Avem (exercitiu!)

λ(E ∪ F ) + λ(E ∩ F ) = λ(E) + λ(F ).

Deci
λ∗ (P ∪ Q) + λ∗ (P ∩ Q) ≤ λ(E ∪ F ) + λ(E ∩ F ) = λ(E) + λ(F )

si in consecinta

λ∗ (P ∪ Q) + λ∗ (P ∩ Q) ≤ inf{λ(E) + λ(F ) : E ⊃ P, F ⊃ Q} = λ∗ (P ) + λ∗ (Q).

(iii) Fie E, F multimi elementare astfel incat P ⊃ E si Q ⊂ F . Avem Q \ P ⊂ F \ E si

E ⊂ P ⊂ Q ⊂ F si deci

λ∗ (Q \ P ) ≤ λ(F ) − λ(E) = λ(F \ E).

De aici rezulta ca

λ∗ (Q \ P ) ≤ inf{λ(F ) − λ(E) : E ⊂ P, Q ⊂ F }
= inf{λ(F ) : Q ⊂ F } − sup{λ(E) : E ⊂ P } = λ∗ (Q) − λ∗ (P ).

Celelalte inegalitati se demonstreaza la fel si sunt lasate ca exercitiu.

Propozitie 21. Familia J (Rn ) a multimilor masurabile Jordan din Rn formeaza un inel
de multimi si aplicatia A 7→ λ(A) este o masura pe J (Rn ).

Demonstratie. Fie A si B doua multimi masurabile Jordan. Atunci

λ∗ (A ∪ B) + λ∗ (A ∩ B) ≤ λ∗ (A) + λ∗ (B) = λ(A) + λ(B)

λ∗ (A ∪ B) + λ∗ (A ∩ B) ≥ λ∗ (A) + λ∗ (B) = λ(A) + λ(B).

Cum λ∗ (A ∪ B) ≥ λ∗ (A ∪ B) si λ∗ (A ∩ B) ≥ λ∗ (A ∩ B), rezulta ca

λ∗ (A ∪ B) = λ∗ (A ∪ B), λ∗ (A ∩ B) = λ∗ (A ∩ B)

si deci A ∪ B si A ∩ B sunt masurabile Jordan si in plus

λ(A ∪ B) + λ(A ∩ B) = λ(A) + λ(B).

In particular, daca A ∩ B = ∅ avem

λ(A ∪ B) = λ(A) + λ(B).

11
Ramane de aratat ca A \ B este masurabila Jordan. Cum A = B ∪ (A \ B) si reuniunea a
doua multimi masurabile Jordan este masurabila Jordan, este suficient sa aratam ca daca
B ⊂ A atunci A \ B este masurabila Jordan.

λ∗ (A \ B) ≤ λ∗ (A) − λ∗ (B) = λ(A) − λ(B),

λ∗ (A \ B) ≥ λ∗ (A) − λ∗ (B) = λ(A) − λ(B),

Asadar
λ∗ (A \ B) = λ∗ (A \ B)

si prin urmare A \ B este masurabila Jordan.

Exercitiu. Folosind definitia, aratati ca multimea hasurata din imaginea de mai jos este
masurabila Jordan si gasiti masura ei (calculati masura Jordan exterioara, masura Jordan
interioara si aratati ca sunt egale).

12