Grupuri Si Combinatorica - Lectia 7

COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI
CLEMENT RADU POPESCU
Curs 7
30 martie 2020
Voi introduce o generalizare a coeficienţilor binomiali, anume coeficienţii bino-
miali ai lui Gauss.
Fie q P C . Introducem pjqq 1 q q 2 . . . q j 1 qq11 şi pnqq ! p1qq p2qq ...pnqq .
j
nqk pnqq pn 1qq . . . pn k 1qq .

Dacă q 1, pjq1 = j, pnq1 ! = n!, nk1 nk . ( Observăm că fracţia qq11 nu este
j
definită pentru q 1, dar limqÑ1 qq11 pjqq.

j
Mai mult pentru definiţia acestor
simboluri nu este necesară fracţia.)

Definiţia 1. Numim q coeficienţii binomiali pknq ! pkq p!npnq!kq ! .
k
n q q
k q q q q

Observaţia 2. Pentru q 1, n
k 1
n
k
.
Pentru a vedea unde intervin aceşti coeficienţi este necesar să reamintesc câteva
noţiuni despre corpuri finite. Considerăm Fq un corp finit cu q elemente ( există p
prim şi s P N a.ı̂. q ps ) . Dacă p este prim atunci Zp este corp cu p elemente. În
anul ı̂ntâi vi s-a prezentat următorul rezutat. Fie krX s inelul polinoamelor ı̂ntr-o
nedeterminată cu coeficienţi ı̂n corpul comutativ k şi f pX q P krX s un polinom
ireductibil. Atunci krX s{pf q este corp. Considerând k Zp , cu p prim obţinem
prin această metodă corpuri finite.
Exemplul 3 (Corp cu patru elemente). Fie f pX q pX 2 X 1̂q P Z2 rX s.
f este ireductibil ( f p0̂q f p1̂q 1̂ 0̂) şi deci conform teoremei enunţate
mai sus Z2 rX s{pf q este corp. Are patru elemente, anume 0, 1, X, X 1̂. Deci
F4 Z2 rX s{pf q.
Considerăm Vn pq q spaţiul vectorial de dimensiune n, peste Fq un corp finit cu q
elemente. Vn pq q Fnq tpa1 , . . . , an q|aj P Fq u. |Vn pq q| q n .

Propoziţia 4. Numărul k subspaţiilor vectoriale ale spaţiului Vn pq q este n
k q
.
Demonstraţie: Notăm cu Gpn, k q numărul k subspaţiilor vectoriale ale spaţiului
Vn pq q şi cu N pn, k q numărul k uplurilor ordonate pv1 , v2 , . . . , vk q de vectori liniar
1
2 C.R. POPESCU
independenţi din Vn pq q. Reamintesc faptul că 0 nu face parte dintr-un sistem de

vectori liniar independenţi. Aflăm N pn, k q.
Primul vector v1 al unui astfel de k uplu poate fi ales ı̂n q n 1 moduri (orice
element al lui Vn pq qzt0u). v2 poate fi ales ı̂n q n q moduri (sunt q multipli ai
vectorului v1 ), apoi v3 poate fi ales ı̂n q n q 2 moduri şi aşa mai departe vk poate
fi ales ı̂n q n q k1 moduri. Rezultă că N pn, k q pq n 1qpq n q q . . . pq n q k1 q.
Dar putem alege pv1 , v2 , . . . , vk q alegând mai ı̂ntâi un k subspaţiu U al lui Vn pq q
şi apoi alegând k uplul ı̂n acest subspaţiu U . Astfel alegem U Vn pq q ı̂n Gpn, k q
moduri şi apoi alegem v1 P U . Acesta poate fi ales ı̂n q k 1 moduri, v2 poate fi
ales ı̂n q k q moduri şi aşa mai departe, vk poate fi ales ı̂n q k q k1 moduri.
Deci
N pn, k q Gpn, k qpq k 1qpq k q q . . . pq k q k1 q ô
ô Gpn, kq ppqqk 11qpqpqqk qqqq .. .. .. ppqqk qqk1qq

n n n k 1
pq pqk 1qq1pqqqpqk1 1q .1.q..q. . qkpq1pq 1q 1q pq pqk 1qp1qqpqk1 1q .1.q..p.q. pq 1q 1q
n n1 k1 nk 1 n n1 nk 1
pqn 1qpqn1 1q...pqnk 1 1q
pq1qpq1q...pq1q nkq
pqk 1qpqk1 1q...pq1q pkqq! n
k
.
pq1qpq1q...pq1q q
q 1 ( nu există corp cu 1 element).

l
q coeficienţi
Este clar că aceşti binomiali, sau coeficienţi binomiali Gauss, sat-
isfac egalitatea nk q nn
k q
.
Propoziţia 5. Coeficienţi binomiali Gauss satisfac relaţia de recurenţă de tip Pas-
cal.

n1 n1
n
k
k1
q k
k
.
q q q

Demonstraţie: Avem pnqq ! qq1 pn 1qq!
n 1

n1 n1
k1
q k
k
pk p1nq !p1nqq! kq qk
pn 1qq!
pkqq!pn k 1qq!
q q q q!
pn 1qq !rpkqq q k pn kqq s pn 1qq!r qq11 qk q q11 s pn 1qq! qq11

k n k n
pkqq!pn kqq! pkqq!pn kqq! pkq !pn kq !

q q
COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI 3
pnqq !
pkq !pn kq ! nk .
q q q
l
Voi mai menţiona o proprietate pe care o au coeficienţii binomiali, şi respectiv
coeficienţii Gauss.
Coeficienţii binomiali formează matricea de schimbarea a bazei pentru C spaţiul
vectorial al polinoamelor cu coeficienţi complecşi de grad cel mult n, din baza
tpx 1qk |0 ¤ k ¤ nu ı̂n baza ”canonică” txk |0 ¤ k ¤ nu.
Mai precis avem

Propoziţia 6. Pentru p@qn ¥ 0 avem xn °nk0 n
k
px 1qk .
Demonstraţie: Facem inducţie.
Verificare: Cazul
n 0 este trivial. Membrul stâng = M.S. = 1; Membrul
drept = M.D. = 00 1 1.
Cazul n 1. M.S. = x; M.D. = 10 1 1
1
px 1q 1 x 1 x. Avem deci
egalitate.
Demonstrăm pn 1q ÝÑ n
°n identatea Pascal °n
n1 n1
M.D. = k0 k px 1q
n k
1 k1 r k1 k
spx 1qk

°nk1 nk11 px 1qk 1
°n

k 1
n1
k
px 1qk

px 1q °nk1 n1
k 1
px 1qk1 °nk0 n1
px 1qk ı̂n ultima sumă am introdus
1 n0 1 px1q0 , schimbăm ı̂n prima sumă
k

indicele de sumare 0 ¤ j k 1 ¤ n1,
n1
iar ı̂n a două sumă ţinem cont că n 0, avem

x °nj01 nj 1 px 1qj °nj01 nj 1 px 1qj °kn01 nk 1 px 1qk x xn1 xn,
folosind ipoteza de inducţie ı̂n prima sumă şi reducând ultimele două sume.
l
Un rezultat similar are loc pentru coeficienţii binomiali Gauss. Pentru q P C
introducem polinoamele
Gauss gk pxq px 1qpx q q . . . px q k1 q, g0 pxq 1.
Reamintesc că n0 q 1. Cu aceste notaţii avem generalizarea propoziţiei 6.

Propoziţia 7. Pentru p@qn ¥ 0 avem xn °nk0 n
g
k q k
pxq.
Demonstraţie: Demonstraţia este similară cu cea a propoziţiei 6.
Verificare: Cazul n 0 identic cu cel de 1mai
sus.
Cazul n 1. M.S. = x; M.D. = 0 q 1
1
1 q
g1pxq 1 1 px 1q x. Avem
deci egalitate.
Demonstrăm pn 1q ÝÑ n
4 C.R. POPESCU
q identatea Pascal
°n
pxq °n q k n

k 1 r s g p xq
n n 1 1
M.D. =
k 0 k q gk 1
k 1 q k q k
°nk1 n 1 pxq °n k n1

g pxq.
g
k 1 q k
1 k1 q k q k

Avem gk pxq gk1 pxqpx q k1 q şi 1 q 0 n 1
g pxq. 1 scris ı̂n modul anterior
0 q 0
ı̂l introducem ı̂n a doua sumă şi M.D. devine
°
1 g pxq n n1 q k1 g pxq ° k n1
°
M.D. = x nk1 nk 1 q k 1 k 1 k 1 q k 1
n
k 0 q g pxq
k q k
Folosim ipoteza de inducţie ı̂n prima sumă, schimbând indicele de sumare ı̂n a doua
n1
şi faptul că n q 0 ı̂n ultima şi avem
M.D. = x xn1
°n1
n 1
q j gj pxq °n1
n 1
q k gk pxq xn.

j 0 j q k 0 k q
l
Funcţii generatoare
° °
În cursul 4 am ı̂ntâlnit dezvoltarea binomială

p1 xqn nk0 nk xk k¥0 nk xk .
Ultima egalitate are loc pentru că nk 0 pentru n k.
Avem o egalitate ı̂ntre o funcţie şi o serie formală, de fapt ı̂n acest caz un polinom.
Funcţia p1 xqn se numeşte funcţia generatoare a coeficienţilor binomiali.
Definiţia 8. Fie°f : N ÝÑ C o funcţie de numărare. Asociem acestei funcţii seria
formală F pz q n¥0 f pnqz n . Spunem că F pz q este funcţia generatoare a funcţiei
de numărare f .
Seriile formale le vom privi ca obiecte algebrice, ce pot fi adunate şi ı̂nmulţite.
Nu considerăm F ca o funcţie ı̂n sens uzual, deci nu vom considera ı̂n nici un fel
convergenţa acestor obiecte. Menţionăm z n pentru a specifica de fapt poziţia lui
f pnq.
Înainte de a vorbi despre operaţii cu serii formale voi mai prezenta ı̂ncă un
exemplu.
Exemplul 9. Reamintesc şirul numerelor Fibonacci f1 1, f2 1, fn fn1
fn2 , n ¥ 3. Dorim să determinăm funcţia generatoare a acestui şir.
° ° °
Fie F pz q n¥1 fn z
n
z z2 n¥3 fn z
n
z z2 ¥ pfn1
n 3 fn2 qz n
° ° ° °
z z2 n¥3 fn1 z
n
n¥3 fn2 z
n
z z2 z n¥3 fn1 z
n1
z2 ¥ fn2 z
n 3
n2

° °
z z2 z k¥2 fk z
k
z2 ¥ fj z
j 1
j
z z2 z p F pz q z q z 2 F pz q ô
ô F pzqp1 z z2q z z 2 z 2 ñ F pz q 1zzz2 . Această expresie este funcţia

generatoare a şirului numerelor Fibonacci.
Serii formale
°
Pentru o serie formală Apz q n¥0 an z n , an P C, a0 Ap0q se numeşte termenul
liber, iar an este al n lea coeficient. Mulţimea seriilor formale cu coeficienţi
complecşi se notează cu Crrz ss.
Voi reaminti °ı̂n cele ce urmează operaţiile
° ce se pot face cu serii formale.
Fie Apz q n¥0 an z şi B
n
°pz q n¥0 bnn z , suma acestora se face termen cu
n
termen, adică Apz q B pz q n¥0 pan bn qz . Bineı̂nţeles elementul neutru pentru

adunarea seriilor este seria nulă.
Produsul acestora se numeşte convoluţie şi se defineşte:
¸ ¸
n
Apz qB pz q p ak bnk qz n
¥
n 0 k 0
Convoluţia este comutativă şi elementul neutru este 1, adică seria ce are numai
termen liber, egal cu 1.
Cu aceste operaţii Crrz ss devine inel.
Este uşor de arătat că Apz q are invers ı̂n Crrz ss dacă şi numai dacă a0 0.
Compunerea este o altă operaţie. °
Astfel, pentru Apz q şi B pz q ca mai sus definim ApB pz qq n¥0 an pB pz qqn . Este
bine definită dacă Apz q este polinom ( are un număr finit de termeni) sau b0 0.
Voi enumera câteva dintre seriile cele mai folosite.
°n¥0 zn 11 z
(Ca şi serie de puteri ştim că aceasta converge pentru |z | 1. Reamintesc
că nu ne interesează
° ı̂nsă domeniul de convergenţă.)
Avem p n¥0 z qp1 z q 1, de unde formula de mai sus.
n
°n¥0p1qnzn 1 1 z
În prima identitate ı̂nlocuim pe z cu z şi obţinem egalitatea de mai sus
°
¥ z 1z2
n 0
2n 1
În prima identitate ı̂nlocuim pe z cu z 2 .

°n¥0 z n p1 z qp , identitate cu care am ı̂nceput consideraţiile despre
p
n
funcţii generatoare.

°n¥0 p nn1 zn p11zq p
p°1 zqp şi p1 1zq p1 zqp sunt°inverse una alteia, deci trebuie să arătăm
p
că n 0 np z n este inversa seriei n 0 np z n .

¥

¥
p
p° °
qp ° °n
q qzn °n¥0 z n
¥p
p n p n p p p
° n¥0
n
z n 0 n
z¥ n 0 k 0 n n k n
¥
n 0 n
0 n
z 1.
Egalitatea a doua are loc datorită identităţii Vandermonde
6 C.R. POPESCU

p q
n . °nk0 p
k
q
n k
° °
Avem p1 1zqp p1 z q n¥0 np z şi p11zqp n¥0 np pz qn
p n
° ° ° °
n¥0 p1q z n¥0 p1qn pn!pq z n n¥0 p1qn p1n!q p z n n¥0 p nn1 z n .
n p n
n n n
n

°n¥0 p nn zn p1z1q p 1
°n¥0 zn! ez
n
°n¥1p1qn1 zn logp1 zq
n
°n¥1p1qn1 zn logp1 zq.

n
O altă operaţie
° pe care o putem face cu°serii formale este ° derivarea. Anume
pentru Apz q n¥0 an z derivata A pz q n¥1 nan z
n 1 n1
n¥0pn 1qan 1zn.
Derivarea comută cu suma şi satisface regula Leibnitz pentru produs. De aici
1
rezultă că A1 pz q, inversa la multiplicare, are derivata pA1 pz qq1 p Ap1zq q1 AA2ppzzqq .
Pentru compunere avem regula lanţului rApB pz qqs1 A1 pB pz qq B 1 pz q. Derivatele
exponenţialei şi funcţiei logaritmice sunt:
penq1 °n¥0pn 1q pn 11q! zn °n¥0 n!1 zn ez .
plogp1 zqq1 °n¥1p1qn1zn1 °n¥0p1qnzn 1 1 z .
Operaţia inversă derivării este, bineı̂nţeles integrarea.
» ¸ ¸
an z n n
an
1
zn 1.
¥
n 0 n¥0
°
Exemplul 10. Să demonstrăm că ?114z .
¥
2n
n 0 n zn
Plecăm din membrul stâng ?114z p14z1 q { °n¥0 1
2
p4z qn
n 1
1 2 n

¸ n p 21 qn p4zqn ¸ pn 12 qpn 21 1q . . . pn 12 n 1q
p4zqn
¥
n 0
n! n 0 ¥ n!
¸ p 2n21 qp 2n23 q . . . 12 p4zqn ¸ 1

. . . p2n23q p2n21q 221 222 . . . 2pn21q 22n n!1 p4zqn
n!
2
n!
¥
n 0 ¥
n 0

¸ p2nq! 4 zn n

¸ 2n n
z .
n 0¥2n 2n n!n! n 0 ¥ n
°
Fie Apzq ¥
2n n
n 0 n z , seria formală cu coeficientul puterii an 2nn .
Avem an1 2n 2 , deci an 2n 2n 1
p q 2an1.

n 1 n2
an 1 , de unde nan 4nan 1
Comparând termenii corespunzători puterii z n1 avem egalitatea

A1 pz q 4pzApz qq1 2Apz q 4Apz q 4zA1 pz q 2Apz q 4zA1 pz q 2Apz q ñ
A1 pz q
Apz q
2
1 4z
.
Prima fracţie este egală cu plogpApz qq1 iar a doua este egală cu 12 plog p1 4z qq1 .
Avem deci
plogpApzqq1 21 plog p1 4zqq1.
Integrând şi ţinând cont că ambele serii au termenul liber nul obţinem
logpApz qq log p1 4z q.
1
2
Dacă admitem faptul că p logpB pz qq logpB pz qp q, atunci găsim funcţia
asociată seriei formale Apz q, anume, Apz q p1 4z q 2 ?114z .
1
Q serii formale Vom trece mai departe şi ° voi expune tipuri de serii formale.
Am ı̂ntâlnit mai sus serii formale Apz q n¥0 an z n , sau mai general, seria
exponenţială. Putem vorbi despre serii exponenţiale ca fiind seriile formale de forma
°
n¥0 an n! . O generalizare este următoarea. Considerăm q1 , q2 , . . . P C un şir de
zn
numere complexe. Considerăm Qn q1 q2 . . . qn , n ¥ 1, şi°convenim ca Q0 1.

Funcţiei de numărare f : N ÝÑ C ı̂i asociem seria F pz q n¥0 f pnq Qz n pe care o
n
numim Q serie. Cazurile ı̂ntâlnite până acum sunt

qn 1 pentru p@qn ¥ 1, atunci Qn 1 şi Q seria este o serie obişnuită,
qn n pentru p@qn ¥ 1, atunci°Qn n! nşi Q seria este
°
o serie exponenţială.
Considerăm două Q serii Apz q n¥0 an Qn şi B pz q n¥0 bn Qz n şi convoluţia
z n
°
acestora C pz q Apz qB pz q n¥0 cn Qz n .
n
Egalând termenii de grad n avem

¸
n
ak bnk ¸
n
cn
ðñ cn Qn
ak bnk
Qn Qk Qnk
k 0 k 0
Q k Q n k
Definiţia 11. Pentru q P C numim q derivare operatorul liniar

∆ : Crrz ss ÝÑ Crrz ss definit prin ∆z 0 0 şi ∆z n qn z n1 .
Prin liniaritate, pentru o Q serie Apz q ca mai sus avem
° ° qn z n1 ° z n1
°
∆Apz q n¥0 an ∆z
n zn
Qn n¥1 a n Qn n¥1 a n Q n 1 n¥0 an 1 Qn
Deci ∆ translatează şirul de coeficienţi a0 , a1 , a2 , . . . ı̂n a1 , a2 , a3 , . . . .
Considerăm Q serii ce satisfac următoarele proprietăţi
(1) ∆pApz qB pz qq p∆Apz qqB pqz q Apz qp∆B pz qq pentru q P C fixat, şi
8 C.R. POPESCU
(2) ∆pApz qB pz qq ∆pB pz qApz qq

Problemă
Considerăm z m z n z m n z n z m . Folosind proprietăţile q derivării din
definiţia 11 arătaţi că qm q n qn qm n qn q m qm .
Scrieţi relaţia anterioară pentru m 1 şi deduceţi că qn qq11 .
n
Reciproc, verificaţi că şirul qn qq11 satisface identităţile (1) şi (2), pentru
n
p@qq P C.

Grupuri Si Combinatorica - Lectia 7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grupuri Si Combinatorica - Lectia 7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMBINATORICĂ ŞI GRAFURI

CLEMENT RADU POPESCU

nqk  pnqq pn 1qq . . . pn k 1qq .

definită pentru q  1, dar limqÑ1 qq11  pjqq.

independenţi din Vn pq q. Reamintesc faptul că 0 nu face parte dintr-un sistem de

ô Gpn, kq  ppqqk 11qpqpqqk qqqq .. .. .. ppqqk qqk1qq 

pqn 1qpqn1 1q...pqnk 1 1q

q  1 ( nu există corp cu 1 element).

pn 1qq !rpkqq q k pn kqq s pn 1qq!r qq11 qk q q11 s pn 1qq! qq11

 pkqq!pn kqq!  pkqq!pn kqq!  pkq !pn kq ! 

 °nk1 n 1  pxq °n k n1

ô F pzqp1 z z2q  z z 2 z 2 ñ F pz q  1zzz2 . Această expresie este funcţia

termen, adică Apz q B pz q  n¥0 pan bn qz . Bineı̂nţeles elementul neutru pentru

În prima identitate ı̂nlocuim pe z cu z 2 .

că n 0 np z n este inversa seriei n 0 np z n .

°n¥1p1qn1 zn  logp1 zq.

¸ p 2n21 qp 2n23 q . . . 12 p4zqn  ¸ 1

Comparând termenii corespunzători puterii z n1 avem egalitatea

numere complexe. Considerăm Qn  q1 q2 . . . qn , n ¥ 1, şi°convenim ca Q0  1.

numim Q serie. Cazurile ı̂ntâlnite până acum sunt

Egalând termenii de grad n avem

Definiţia 11. Pentru q P C numim q derivare operatorul liniar

(2) ∆pApz qB pz qq  ∆pB pz qApz qq

S-ar putea să vă placă și

nqk pnqq pn 1qq . . . pn k 1qq .

definită pentru q 1, dar limqÑ1 qq11 pjqq.

ô Gpn, kq ppqqk 11qpqpqqk qqqq .. .. .. ppqqk qqk1qq

q 1 ( nu există corp cu 1 element).

pkqq!pn kqq! pkqq!pn kqq! pkq !pn kq !

°nk1 n 1 pxq °n k n1

ô F pzqp1 z z2q z z 2 z 2 ñ F pz q 1zzz2 . Această expresie este funcţia

termen, adică Apz q B pz q n¥0 pan bn qz . Bineı̂nţeles elementul neutru pentru

°n¥1p1qn1 zn logp1 zq.

¸ p 2n21 qp 2n23 q . . . 12 p4zqn ¸ 1

numere complexe. Considerăm Qn q1 q2 . . . qn , n ¥ 1, şi°convenim ca Q0 1.

(2) ∆pApz qB pz qq ∆pB pz qApz qq