Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Şiruri de numere
Exemplul 1. Şirul xn
1
n
, n 1 , este convergent şi are limita
n
zero, deoarece 0, n , n 1 1 , astfel încât
1n
1
, n n .
n n
0 există un rang n astfel încât d xn p , xn xn p xn ,
oricare ar fi n n , p 1 .
1
1 1
Exemplul 3. Şirul xn 1 ... , n 1 , este şir Cauchy. Într-
22 n2
1 1
adevăr, xn p xn ...
n 1 2
n p 2
1 1 1
...
n n 1 n 1 n 2 n p 1 n p
1 1 1
, n n , p 1 ,
n p n n p
1
unde n 1 .
1 1
Exemplul 4. Şirul xn n , xn 1 ... , n 1 , nu este
2 n
şir Cauchy. Să presupunem prin absurd că xn n este şir Cauchy. Atunci
pentru 1, N 0 astfel încât x2 n xn 1, n N 0 . Dar
1 1 n n
x2 n xn ... 1, n N 0 , contradicţie.
n 1 2n 2n 2
2
Propoziţie. Fie şirul xn n . Dacă şirul este convergent, atunci
şirul xn n este mărginit. Reciproca nu este adevărată .
Propoziţie. Orice şir convergent xn n este şir Cauchy.
Alegem
M max 1 xn , x1 , x2 ,..., xn 1 şi evident
xn M , n , deci xn n este mărginit.
3
Criteriul Cauchy- d’Alembert - criteriul raportului . Fie şirul
xn 1
xn n cu xn 0, n pentru care există nlim
xn
l . Atunci şirul
x
n x are limită şi mai mult lim n x lim n 1 l .
n n
n n xn
4
Corolar. Fie a şi xn n 1 astfel încât liminf xn a . Atunci
pentru orice 0 există n cu proprietatea că
xn a , n n .
x2n
1, x2n 1
1 , de are două puncte limită.
Numărul e .
n
1
Şirul de numere reale en n 1 dat de formula en 1 , n 1 se
n
numeşte şirul lui Euler.
n
1
Limita sa se notează e lim 1 , notaţie introdusă de Euler.
n n
5
En n 1 este strict crescător. Aşa cum am văzut, En 3, n 1 . Prin
urmare, En n 1 este convergent. Cum en En , n 1 , rezultă că lim En e .
n
Pe de altă parte, pentru n k avem
1 1 1 1 1 k 1
en 1 1 ... 1 ... 1 .
1! 2! n k ! n n
Dacă trecem la limită pentru n , rezultă că
1 1 1
en 1 ... , k 1 , iar acum, pentru k
, obţinem
1! 2! k!
e lim Ek .
k
1 1 1
Aşadar lim 1 ... e .
n 1! 2! n!
Serii numerice
Există cazuri când unui şir xn n1 de numere reale i se poate atribui o
sumă bine determinată, extinzând astfel noţiunuea de sumă finită.
Să considerăm următoarea sumă infinită
1 1 1
... ... ,
1 2 2 3 n n 1
numită seria telescopică. Folosin descompunearea
1 1 1
, k ,
k k 1 k k 1
seria se scrie sub forma
1 1 1 1 1 1 1
1 ... ... .
2 2 3 3 4 n n 1
După reducerea termenilor alăturaţi, va rămâne numai primul, deci
1 1 1
... ... 1 .
1 2 2 3 n n 1
Problema este însă că acest procedeu de a reduce o infinitate de
termeni nu este corect, aşa cum vom observa în continuare.
Fie acum suma infinită
S 1 1 1 1 1 1 ...
6
avem
S 1 1 1 1 1 1 ...,
deci S 0 . Dacă scriem
S 1 1 1 1 1 1 1 ...,
atunci ar rezulta S 1 . Ba mai mult,
S 1 1 1 1 1 ... ,
1
adică S 1 S , de unde S .
2
xn s .
n 1
7
Această definiţie a noţiunii de convergenţă este naturală, ea
corespunde scopului iniţial de a evalua o sumă infinită. Într-adevăr, pe
măsură ce n creşte, adică numărul termenilor sumei sn creşte, suma
x1 x2 ... xn se apropie orcât de mult de s .
O serie care nu este convergentă se numeşte serie divergentă. Aşadar,
şirul sumelor parţiale sn n1 al unei serii divergente are limita sau nu
are limită.
1
Exemplul 1. Fie seria telescopică n n 1 . Avem
n 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
sn ... sau sn 1 ... .
1 2 2 3 n n 1 2 2 3 3 4 n n 1
1
Aşadar, sn 1 . Cum lim sn 1 , rezultă că seria telescopică este
n 1 n
convergentă şi are suma egală cu 1 .
1
n 1
Exemplul 2. Fie 1 1 1 1 ... . Avem
n 1
n 1 1, daca n impar
sn 1 1 1 1 1 1 ... 1
, deci sn .
0, daca n par
Evident, şirul sumelor parţiale sn n 1 este divergent şi rezultă că
seria este divergentă. Nu se poate pune problema aflării sumei sale.
Propoziţie. Dacă seria xn este convergentă, atunci nlim
xn 0 .
n 1
Cu alte cuvinte, termenul general al unei serii convergente tinde
la zero.
8
Demonstraţie. Din egalitatea evidentă xn sn sn 1, n 2 , rezultă că
lim xn lim sn lim sn 1 s s 0 .
n n n
Reciproca teoremei nu este adevărată. Dacă şirul termenului
general al unei serii este convergent la zero, nu rezultă neapărat că seria
este convergentă.
1
Pentru a vedea acest lucru, să considerăm următoarea serie n ,
n 1
1
numită seria armonică. Termenul general xn este convergent la zero. Pe
n
1 1 1 1
de altă parte, sn 1 ... cn ln n , unde cn 1 ... ln n este
2 n 2 n
şirul lui Euler convergent la c 0,557... (constanta lui Euler). Acum
lim sn lim cn ln n , deci seria armonică este divergentă.
n n
Propoziţie. Dacă într-o serie xn se îlocuiesc un număr finit de
n 1
termeni x1, x2 ,..., xk cu x1 , x2 ,..., xk , atunci seria obţinută are aceeaşi natură
cu seria îniţială, adică ambele sunt convergente sau ambele sunt divergente.
Demonstraţie. Notăm cu sn n1 şi cu sn n1 şirul sumelor parţiale
asociat celor două serii şi x1 x2 ... xk , x1 x2 ... xk . Atunci
pentru orice n k avem sn sn de unde rezultă că şirurile sn n 1
şi sn n1 au aceeaşi natură, adică concluzia.
Teoremă. (Criteriul general al lui CAUCHY). O serie xn este
n 1
convergentă dacă şi numai dacă pentru orice 0 există n cu
proprietatea că xn 1 ... xn p , n n , p 1 .
9
Demonstraţie. Şirul sumelor parţiale sn n 1 este convergent dacă şi
numai dacă este şir Cauchy, adică pentru orice 0 există un rang n
cu proprietatea că sn p sn , n n , p 1 .
Concluzia rezultă acum din identitatea sn p sn xn 1 ... xn p .
Teoremă. (Criteriul lui ABEL). Fie xn n1 şi yn n 1 două şiruri
de numere reale cu următoarele proprietăţi:
(a) xn n 1 este descrescător şi convergent la zero;
(b) şirul tn n 1 dat de tn y1 ... yn este mărginit.
Atunci seria xn yn este convergentă.
n 1
Teoremă. (Criteriul lui DIRICHLET). Fie xn n 1 şi yn n 1 două
şiruri de numere reale cu următoarele proprietăţi:
(a) xn n 1 este descrescător şi mărginit;
(b) seria şirul yn este convergentă.
n 1
Atunci seria xn yn este convergentă.
n 1
Demonstraţie. Fie x limita şirului xn n 1 . Şirul xn xn x, n 1
este descrescător şi convergent la zero.
Deoarece seria yn este convergentă, rezultă că şirul sumelor
n 1
parţiale tn y1 y2 ... yn , n 1 este convergent, în particular mărginit.
Conform criteriului lui Abel, seria xn yn este convergentă. De aici
n 1
rezultă că şi seria xn yn xn yn x yn este convergentă, fiind suma
n 1 n 1 n 1
a două serii convergente.
10
Teoremă. (Criteriul lui LEIBNIZ). Fie an n 1 un şir descrescător
1
n
cu lim an 0 . Atunci seria an este convergentă.
n
n 1
Demonstraţie. Vom folosi criteriul lui Abel, luând
xn an , yn 1
n
. Şirul tn y1 y2 ... yn este mărginit,
1, daca n impar
1
n
tn . Aşadar, seria an este convergentă.
0, daca n par n 1
Definiţie. O serie xn se numeşte serie absolut convergentă dacă
n 1
seria modulelor xn este convergentă.
n 1
Definiţie. O serie xn se numeşte serie semiconvergentă dacă seria
n 1
11
Reciproca teoremei nu este adevărată, adică există serii care sunt
convergente şi nu sunt absolout convergente. În acest sens, vom considera
1
seria 1n , numită seria armonică alternantă.
n
n 1
Conform Criteriului lui Leibniz, această serie este convergentă.
n1 1
Seria modulelor 1
n n
este serie armonică şi am văzut că
n 1 n 1
este divergentă.
Teoremă. Fie q . Seria qn 1 q q2 ... qn ... , numită
n 1
serie geometrică, este convergentă dacă şi numai dacă q 1 . În acest caz,
1
qn 1 q .
n 1
Demonstraţie. Dacă q 1 , seria armonică este divergentă pentru că
termenul general nu tinde la zero.
n
2 n 1 1 q
Dacă q 1 , atunci sn 1 q q .... q şi evident
1 q
1
lim sn .
n 1 q
Teoremă. (Teorema lui DIRICHLET). Fie xn o serie absolut
n 1
convergentă cu suma egală cu s . Atunci pentru orice aplicaţie bijectivă
: , seria x n este convergentă şi are suma egală tot cu s .
n 1
Cu alte cuvinte, ordinea de sumare a termenilor unei serii absolut
convergente nu contează.
12
Teoremă. (Teorema lui RIEMANN). Fie xn o serie
n 1
semiconvergentă. Atunci pentru orice s există o permutare a
termenilor seriei astfel încât seria obţinută să aibă suma egală cu s .
Teoremă. (Teorema lui MERTENS). Fie xn şi yn două serii
n 1 n 1
absolut convergente, având sumele egale cu S , respectiv T. Notăm
zn xnk yk , n 0 . Atunci seria zn , numită seria produs, este absolut
n 1 n 1
convergentă şi are suma egală cu ST .
13