4

Şiruri de numere reale II.

Şiruri ı̂n Rp

4.1. Lema Stolz-Cesaro

Un rezultat foarte util ı̂n stabilirea naturii şi găsirea limitei unui şir este următorul
(pentru nedeterminări ∞/∞), a cărui demonstraţie nu se va da.
Teorema 4.1.1 (Lema Stolz-Cesaro). Fie (an )n şi (bn )n ⊂ R două şiruri. Se
presupune că
a) şirul (bn ) este strict monoton şi nemărginit;
an+1 − an
b) există lim = l ∈ R.
n→∞ bn+1 − bn
an an
Atunci există lim şi lim = l.
n→∞ bn n→∞ bn

Foarte utile pentru aplicaţii sunt şi cele trei corolarii care urmează:
Corolarul 4.1.2. Fie şirul de numere reale (an )n ⊂ R, pentru care lim an =
n→∞
a1 + . . . + a n
l ∈ R. Atunci lim = l.
n→∞ n
Corolarul 4.1.3. Fie şirul de numere reale (an )n ⊂ (0, ∞), pentru care
√
lim an = l ∈ [0, ∞]. Atunci lim a1 · . . . · an = l.
n→∞ n→∞

Corolarul 4.1.4 (Criteriul D’Alembert). Fie şirul de numere reale (a n )n ⊂

an+1 √
(0, ∞), pentru care lim = l ∈ [0, ∞]. Atunci lim an = l.
n→∞ an n→∞

4.2. Şiruri mărginite

Definiţia 4.2.1. (i). Un şir de numere reale (xn )n∈N∗ ⊂ R se numeşte majorat
sau mărginit superior dacă există M ∈ R, astfel ı̂ncât xn ≤ M , ∀ n ∈ N∗ .
(ii). Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R se numeşte minorat sau mărginit inferior dacă există
m ∈ R, astfel ı̂ncât m ≤ xn , ∀ n ∈ N∗ .
(iii). Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R care este minorat şi majorat se numeşte mărginit.
Observaţia 4.2.2. Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R este mărginit dacă şi numai dacă
∃ M > 0, ∀ n ∈ N∗ , |xn | ≤ M.
Legătura ı̂ntre convergenţă şi mărginire este dată ı̂n următoarele două rezultate.
Propoziţia 4.2.3. Orice şir convergent (xn )n∈N∗ ⊂ R este mărginit.
Observaţia 4.2.4. Reciproca acestei propoziţii nu este adevărată. De exemplu
şirul de termen general xn = (−1)n , n ≥ 1, care este evident mărginit şi nu este
convergent.
39
40 4. ŞIRURI DE NUMERE REALE II. ŞIRURI ÎN Rp

Este ı̂nsă adevărată următoarea Lemă, un fel de reciprocă a rezultatului ante-

rior.
Lema 4.2.5 (Lema lui Cesàro). Orice şir mărginit (xn )n∈N∗ ⊂ R admite un
subşir convergent.

4.3. Şiruri monotone

Definiţia 4.3.1. (i). Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R se numeşte crescător dacă pentru
orice n ∈ N∗ , xn ≤ xn+1 . Dacă xn < xn+1 , ∀ n ∈ N∗ , şirul se numeşte strict
crescător.
(ii). Un şir (xn )n∈N ⊂ R se numeşte descrescător dacă pentru orice n ∈ N,
xn ≥ xn+1 . Dacă xn > xn+1 , ∀ n ∈ N∗ , şirul se numeşte strict descrescător.
(iii). Un şir care este fie crescător (strict crescător), fie descrescător (strict
descrescător), se numeşte şir monoton (strict monoton).
Pentru a demonstra convergenţa unui şir, se poate aplica direct definiţia atunci
când se cunoaşte (sau se bănuieşte) limita şirului. Cel mai adesea nu se cunoaşte
limita şirului, de unde nevoia de rezultate care să ne dea convergenţa şirului fără
cunoaşterea limitei. O astfel de teoremă este
Teorema 4.3.2 (Teorema lui Weierstrass). Orice şir (xn )n∈N∗ ⊂ R, monoton
şi mărginit, este convergent.

4.4. Şiruri Cauchy

În studiul şirurilor se impune noţiunea de şir Cauchy. Se va defini această
noţiune, şi se vor studia proprietăţile şirurilor Cauchy şi stabili legătura dintre
şirurile Cauchy şi cele convergente.
Definiţia 4.4.1. Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R se numeşte şir Cauchy dacă pentru
orice ε > 0 există un rang Nε astfel ı̂ncât |xn − xm | < ε, pentru orice m, n ≥ Nε .
Propoziţia următoare stabileşte o primă conexiune ı̂ntre şirurile Cauchy şi cele
convergente. Demonstraţia este imediată, din definiţie.
Propoziţia 4.4.2. Orice şir convergent (xn )n∈N∗ ⊂ R este Cauchy.
Ca şi şirurile convergente, cele Cauchy sunt mărginite. Demomstraţia este
dentică cu cea de la şiruri convergente.
Propoziţia 4.4.3. Orice şir Cauchy (xn )n∈N∗ ⊂ R este mărginit.
Are loc şi următorul rezultat, cu o demonstraţie mai tehnică, dar tot elemen-
tară, ce apelează definiţiile.
Propoziţia 4.4.4. Dacă un şir Cauchy (xn )n∈N∗ ⊂ R admite un subşir con-
vergent la un număr x ∈ R, atunci el este convergent la acelaşi număr x.
Rezultatele de mai sus permit demonstrarea reciprocei Propoziţiei 4.4.2.
Propoziţia 4.4.5. Orice şir Cauchy (xn )n∈N∗ ⊂ R este convergent.
Propoziţiile 4.4.2 şi Propoziţia 4.4.5 implică
Teorema 4.4.6. Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R este Cauchy dacă şi numai dacă este
convergent.
 4.5. LIMITĂ SUPERIOARĂ ŞI LIMITĂ INFERIOARĂ. 41

Observaţia 4.4.7. a) Noţiunea de şir Cauchy poate fi definită şi ı̂n orice spaţiu
metric:
Fie (X, d) un spaţiu metric. Şirul (xn )n∈N∗ ⊂ X este Cauchy dacă şi numai
dacă pentru orice ε > 0 există un rang Nε astfel ı̂ncât d (xn , xm ) < ε, pentru orice
m, n ≥ Nε .
b) Un spaţiu metric (X, d) cu proprietatea¡ că¢orice şir Cauchy este convergent
se numeşte spaţiu metric complet. Astfel, R, d|·| este un spaţiu metric complet,
unde
d|·| (x, y) := |x − y|, x, y ∈ R
este metrica
¡ euclidiană
¢ pe R, asociată modulului | · |. √
c) Q, d|·| nu este un spaţiu metric complet. Se ştie că 2 ∈ / Q. Se consideră
şirul aproximărilor prin lipsă ale acestui număr: x0 = 1, x1 = 1, 4, x2 = 1, 41,
x3 = 1, 414, etc.√ Se poate deduce simplu că acest şir este Cauchy. Este clar că
limita lui este 2 care nu aparţine lui Q. Deci Q, cu metrica uzuală, nu este spaţiu
metric complet.

4.5. Limită superioară şi limită inferioară.

În continuare se va da o extensie a noţiunilor de margine superioară şi inferioară

la mulţimi nemărginite.
Observaţia 4.5.1. a) Dacă o mulţime A ⊂ R nu este majorată, se va spune
că marginea ei superioară este ∞, şi se va nota sup A = ∞.
b) Dacă o mulţime A ⊂ R nu este minorată, se va spune că marginea ei infe-
rioară este −∞, şi se va nota inf A = −∞.
Definiţia 4.5.2. Fie un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R. Numărul x0 ∈ R se numeşte punct
limită pentru (xn )n∈N∗ dacă există un subşir (xkn )n∈N∗ al şirului (xn )n∈N∗ astfel
ı̂ncât xkn → x0 .
n2 + 1
Exemplul 4.5.3. Şirul de termen general xn = + (−1)n n are două
n
1 1
subşiruri: x2n = 4n + , x2n+1 = . Rezultă că el are două puncte limită:
2n 2n + 1
∞ şi 0.
Definiţia 4.5.4. (i). Marginea superioară a mulţimii punctelor limită ale unui
şir (xn )n∈N∗ se numeşte limită superioară a acestui şir şi se notează lim sup xn sau
n→∞
lim xn .
n→∞
(ii). Marginea inferioară a mulţimii punctelor limită ale şirului (xn )n∈N∗ se
numeşte limită inferioară a acestui şir şi se notează lim inf xn sau lim xn .
n→∞ n→∞
Se pune problema dacă limita superioară a unui şir face parte din mulţimea
punctelor limită a şirului dat. Utilizând definiţiile, cu o demonstraţie mai tehnică,
se poate deduce
Propoziţia 4.5.5. Limitele superioară şi inferioară ale unui şir (x n )n∈N∗ sunt
puncte limită al şirului.
Observaţia 4.5.6. Se poate afirma că limita superioară a unui şir (xn )n∈N∗
este cel mai mare punct limită al şirului, iar limita sa inferioară este cel mai mic
punct limită al şirului.
42 4. ŞIRURI DE NUMERE REALE II. ŞIRURI ÎN Rp

nπ
Exemplul 4.5.7. (i). Pentru şirul de termen general xn = sin , n ≥ 1,
2
lim sup xn = 1, lim inf xn = −1.
n→∞ n→∞
nπ
(ii). Pentru şirul de termen general xn = n sin + n, n ≥ 1, lim sup xn = ∞,
2 n→∞
lim inf xn = 0.
n→∞

Tot o demonstraţie elementară, bazată pe definiţii, are şi

Propoziţia 4.5.8. Un şir (xn )n∈N∗ ⊂ R este convergent dacă şi numai dacă
limita sa inferioară şi limita sa superioară sunt egale (şi egale cu limita şirului).
În plus, orice subşir al şirului (xn )n∈N∗ este convergent la limita sa.
Se mai poate demonstra şi următorul rezultat foarte util ı̂n aplicaţii:
Propoziţia 4.5.9. Fie (an )n≥1 ⊂ R şir de numere reale cu
¡ ¢ ¡ ¢ ¡ ¢
(an )n≥1 = akn1 n≥1 ∪ akn2 n≥1 ∪ ... ∪ aknp n≥1 ,
¡ ¢
unde akni n≥1 , i ∈ {1, 2, ... p } subşiruri ”disjuncte oricare două”, cu akni → li .
Atunci
1) L(an )n≥1 = {l1 , l2 , ... lp }, unde L(an )n≥1 este mulţimea punctelor limită ale
şirului.
2) lim inf
∗
an = inf {li }, lim sup an = sup {li };
n∈N i∈1,p n∈N∗ i∈1,p
3) Dacă L(an )n≥1 = {l}, adică li = l, ∀ i = 1, p, atunci şirul (an )n≥1 are limită
şi aceasta este l.

4.6. Rapiditatea de convergenţă a unui şir

Prezintă o deosebită importanţă practică faptul că anumite şiruri par ”a con-
verge mai rapid decât altele”. Se introduce conceptul de ”converge mai rapid
decât”, având un mare impact ı̂n analiza algoritmilor, mai precis determinarea
optimalităţii lor.
Definiţia 4.6.1. Fie (an )n≥1 , (bn )n≥1 ⊂ R, cu an −→ 0, bn −→ 0. Se spune
an
că (an )n≥1 converge mai rapid decât (bn )n≥1 ⇐⇒ → 0. Se scrie an << bn .
bn

4.7. Şiruri ı̂n Rp

Definiţia 4.7.1. Se numeşte şir de elemente din Rp o funcţie
f : N ∗ → Rp .
Se notează
xn := f (n), n ≥ 1.
Se foloseşte notaţia (xn )n∈N∗ , sau, pe scurt, (xn )n , sau chiar (xn ). xn se numeşte
termenul de rang n al şirului.
Fiecare termen al şirului, xn , este un element din Rp , deci
xn = (x1n , x2n , . . . , xpn ) ,
cu xin ∈ R, i de la 1 la p. Numerele xin se numesc componentele termenului general
xn al şirului (xn )n∈N∗ .
 4.8. APLICAŢII 43

µ ¶ µ ¶
n 1 1 1
Exemplul 4.7.2. 1. xn = , , yn = , , sunt şiruri ı̂n R2 .
n+1 n n 2 2n
2. Pentru p = 1, se regăsesc şirurile de numere reale. De exemplu şirul de
1
termen general xn = .
n
Definiţia 4.7.3. a) Un şir (xn )n∈N ⊂ Rp este convergent ı̂n Rp dacă şi numai
dacă există x ∈ Rp , astfel ı̂ncât pentru orice ε > 0, există un rang Nε astfel ı̂ncât
xn ∈ B(x, ε), pentru orice n ≥ Nε , i.e. kxn − xk < ε, ∀ n ≥ Nε . x este unic cu
proprietatea de mai sus şi se va numi limita şirului (xn )n ; se va scrie lim xn = x
n→∞
sau xn → x.
b) Un şir (xn )n∈N ⊂ Rp se zice Cauchy ı̂n Rp dacă şi numai dacă pentru orice
ε > 0, există un rang Nε astfel ı̂ncât kxn − xm k < ε, ∀ n, m ≥ Nε .
Propoziţia următoare permite reducerea studiului convergenţei şirurilor din R p
la convergenţa şirurilor componente, din R.
Propoziţia 4.7.4. a) Şirul (xn = (x1n , x2n , . . . , xpn ))n∈N∗ ⊂ Rp este conver-
gent la x = (x1 , . . . , xp ) ∈ Rp dacă şi numai dacă şirul (xin )n∈N∗ este convergent
la xi , pentru fiecare i de la 1 la p.
b) Şirul (xn = (x1n , x2n , . . . , xpn ))n∈N∗ ⊂ Rp este Cauchy ı̂n Rp dacă şi numai
dacă şirul (xin )n∈N∗ este Cauchy ı̂n R, pentru fiecare i de la 1 la p.
¡ ¢
Observaţia 4.7.5. Rp , dk·k este spaţiu metric complet. Într-adevăr, un şir
(xn )n∈N∗ ⊂ Rp este convergent ı̂n Rp ⇐⇒ toate şirurile componente sunt conver-
gente ı̂n R ⇐⇒ toate şirurile componente sunt Cauchy ı̂n R ⇐⇒ (xn )n∈N∗ este
p
Cauchy
¡ ¢ ı̂n R ; s-a utilizat Propoziţia 4.7.4 de două ori, dar şi completitudinea lui
R, d|·| .

4.8. Aplicaţii
Exerciţiul 4.8.1. Să se arate că următoarele şiruri sunt convergente:
nk
a) an = n , n > 1, k ∈ N∗ , α > 1;
αn
α
b) an = , n > 1, α > 1.
n!
Soluţie. a) Se aplică ”Criteriul raportului” (3.4.5):
µ ¶k
an+1 1 n+1 1
= → .
an α n α
Cum α1 < 1, rezultă an → 0.
b) Analog cu a).
Remarcă. Rezultatele de la b) şi c) se pot rescrie, ı̂n termeni de rapiditate de
convergenţă a şirurilor, astfel:
1 1 1
<< n << k , α > 1, k ∈ N∗ .
n! α n
¤
Exerciţiul 4.8.2. Utilizı̂nd criteriul lui Cauchy, să se studieze convergenţa
şirurilor următoare:
sin x sin 2x sin nx 1 1
a) an = + + ... + , b) an = 1 + √ + ... + √ , n > 1.
2 22 2n 2 n
44 4. ŞIRURI DE NUMERE REALE II. ŞIRURI ÎN Rp

Soluţie. a) Fie ε > 0. Avem:

¯ ¯
¯ sin(n + 1)x sin(n + 2)x sin(n + p)x ¯¯
|an+p − an | = ¯ ¯
2n+1
+
2n+2
+ ... +
2n+p ¯6
¯ ¯ ¯ ¯ ¯ ¯
¯ sin(n + 1)x ¯ ¯ sin(n + 2)x ¯ ¯ ¯
6 ¯¯ ¯+¯ ¯ + ... ¯ sin(n + p)x ¯ 6
2 n+1 ¯ ¯ 2 n+2 ¯ ¯ 2 n+p ¯
1
1 1 1 1 1−
6 n+1 + n+2 + ... n+p = n+1 · 2p < 1 , ∀ n, p ∈ N.
2 2 2 2 1 2n
1−
2
· µ ¶¸
1 1
Deoarece n < ε ⇔ n > nε = log2 + 1, rezultă:
2 ε
· µ ¶¸
1
|an+p − an | < ε, ∀ n > nε = log2 + 1, ∀ p ∈ N.
ε
Aşadar:
¡ £ ¡ ¢¤ ¢
(∀ ε > 0) ∃ nε = log2 ε−1 + 1 (∀ n > nε ) (∀ p ∈ N) (|an+p − an | < ε) ,
de unde (an )n este şir Cauchy, deci, din criteriul lui Cauchy de convergenţă a
şirurilor de numere reale, este şi convergent.
b) Se observă că, pentru orice n ∈ N∗ ,
1 1 1
a2n − an = √ +√ + ... + √ >
n+1 n+2 2n
1 1 n 1 √ 1
> √ + ... + √ = √ > √ n > √ ,
2n 2n 2n 2 2
| {z }
n ori

deci:
µ ¶ µ ¶
1 1
∃ε = √ (∀ n ∈ N∗ ) (∃ n1 = n) (∃ p = n) |a2n − an | > ε = √ ,
2 2
aşadar, (an )n nu este şir Cauchy, deci nici convergent. ¤

Exerciţiul 4.8.3. Să se calculeze limitele următoarelor şiruri, utilizând Lema

Stolz-Cesaro sau Corolarul său (D’Alembert):
1p + 2p + ... + np
a) xn = , n > 1, (p ∈ N∗ fixat);
s np+1
(2n)!
b) xn = n , n > 1.
(n!)2

Soluţie. a) Fie an := 1p + 2p + ... + np , n > 1, bn := np+1 , n > 1. (bn )n este

strict crescător şi lim bn = +∞. În plus
n→∞

an+1 − an (n + 1)p
= =
bn+1 − bn (n + 1)p+1 − np+1

np + p np−1 + ... + 1 1
= 2 np−1 + ... + 1 −
(p + 1)np + Cp+1
−−−→
n→∞ p + 1
,
 4.9. TEMĂ 45

µ ¶
an
de unde, utilizând Lema Stolz-Cesaro, rezultă că (xn )n = are limită şi
bn n
1
lim xn = .
n→∞ p+1
(2n)!
b) Fie an := , n ≥ 1. Cum an > 0, n ≥ 1 iar
(n!)2
an+1 (2n + 2)! (n!)2 (2n + 1)(2n + 2)
= · = → 4,
an ((n + 1)!)2 (2n)! (n + 1)2
√
din criteriul D’Alembert se obţine n an = xn → 4. ¤
Exerciţiul 4.8.4. Să se determine lim inf
∗
an , lim sup an pentru şirul: an =
n∈N n∈N∗
1 (−1)n nπ
·n + sin , n > 1.
n 2
Soluţie. Se observă că:
a4k = 1 + sin 2kπ = 1, a4k+2 = 1 + sin ((2k + 1) π) = 1,
1 ³ π´ 1
a4k+1 = 2
+ sin 2kπ + =1+ ,
(4k + 1) 2 (4k + 1)2
µ ¶
1 3π 1
a4k+3 = + sin 2kπ + = −1 + .
(4k + 3)2 2 (4k + 3)2
Rezultă de aici că L(an )n = {−1, 1}, (L(an )n este mulţimea punctelor limită ale
şirului); deci lim inf
∗
an = −1, lim sup an = 1. ¤
n∈N n∈N∗

4.9. Temă
Exerciţiul 4.9.1. Utilizând criteriul lui Cauchy să se studieze convergenţa
şirurilor:
1 1 1
a) an = 1 + 2 + 2 + . . . + 2 , n ≥ 1;
2 3 n
10 11 10 + n
b) an = 1 + + + ... + , n ≥ 1.
1 3 2n + 1
Exerciţiul 4.9.2. Să se deducă convergenţa următoarelor şiruri, arătând ı̂n
prealabil că sunt monotone şi mărginite:
2n √
2
a) an = 2
, n > 1; b) an = 2− n +1 , n > 1.
(n!)
Exerciţiul 4.9.3. Să se arate că şirul de termen general
1 1
an = 1 + + ... + − ln n, n > 1,
2 n
este descrescător şi mărginit inferior, deci convergent.
Exerciţiul 4.9.4. Utilizând criteriul Stolz-Cesaro, sau corolarul său, criteriul
D’Alembert, să se calculeze: √ √ √
14 + 2 4 + . . . + n 4 1 + 22 2 + 3 2 3 + . . . + n 2 n
a) lim ; b) lim ;
n→∞ 2n5 + 1 n→∞
s n(n + 1)(2n + 1)
p (2n)!
c) lim n n(n + 1) · . . . · (2n); d) lim n .
n→∞ n→∞ (n!)2 · 8n
46 4. ŞIRURI DE NUMERE REALE II. ŞIRURI ÎN Rp

Exerciţiul 4.9.5. Să se determine lim inf

∗
an şi lim sup an pentru şirurile:
n∈N n∈N∗
2 + (−1)n n+1 nπ
a) an = , n > 1; b) an = sin , n > 1.
n n 2