Liceul Particular „ONICESCU-MIHOC”

Matematică

Clasa a XI-a frecvenţă redusă

Semestrul II

Prof.Univ.Dr.Stefanescu Vasile
Prof.Dr. Dumitrache Alexandru
Prof.Niculescu Parashiv

An scolar 2009-2010
1
 Matematică – clasa a XI-a

Semestrul II

Teme:

I. Limite de funcţii

1. Mulţimi mărginite

2. Dreaptă încheiată

3. Limite de şiruri

4. Proprietăţi ale şirurilor care au limită

5. Criterii de existenţă a limitei unui şir

6. Limita unei funcţii într-un punct

7. Operaţii cu limite de funcţii

8. Forme exceptate (nedeterminate) în calculul limitelor de

funcţii

II. Funcţii continue

1. Definirea continuităţii, limite laterale

2. Puncte de discontinuitate

3. Operaţii cu funcţii continue

2
Calculul limitelor de functii cand exista forme nedeterminate

Sa amintim cateva notiuni de la paragraful “Limite de functii” pentru a defini

notiunea de limita a unei functii intr-un punct. Un sir x n n1 are limita x0 cand n tinde la
 (se scrie n   ) , daca toti termenii sirului se afla intr-o vecinatate a numarului
x0 (vecinanate inseamna intervalul deschis care il contine pe x0 ), adica infinitatea
termenilor sirului sa aiba valori oricat de apropiate de x0 (cu exceptia , eventual, a unui
numar finit de termeni).

Exemplu.1.
3 4 5 6 n 1
Fie sirul x n n1 de forma , , , ,....... ,..... unde
2 3 4 5 n
3 4 5 n 1 1
x1  , x 2  , x3  ,........x n  ,..... , iar x n se poate scrie astfel x n  1  si se
2 3 4 n n
constata ca pentru orice n numar natural x n >1 pentru ca x n este format din 1 la care se
1 1
adauga valoarea  0 , dar x n este descrescator deoarece devine din ce in ce mai mic
n n
1
atunci cand n creste astfel incat tinde la zero cand n tinde la infinit (se scrie :
n
1
 0 , cand n   ).
n
1
Putem presupune ca sirul x n n1 cu x n  1  tinde la 1 cand n tinde la infinit
n
si se scrie x n 1 , cand n    .
Utilizand notiunea de limita putem scrie acelasi lucru lim x
n 
n 1

Fia acum functia f : R   R , f ( x)  2 x  1 si sirul x n n1 cu termenul general

1
x n  1  si vrem sa stim care este limita functiei f in punctul x0 =1.
n
 1
Pentru aceasta vom cerceta sirul cu termenul general f ( x n )  21    1 , adica
 n
2 1
f ( xn )  2   1  3  2 
n n
Pentru n luand valorile 1,2,3,…..,n,….. valorile lui f (x) sunt :
1 1 1 1
f ( x1 )  3  2  ; f ( x 2 )  3  2  ; f ( x3 )  3  2  ;…….. f ( x n )  3  2 
1 2 3 n

3
 1
Constatam ca sirul cu termenul general f ( x n )  3  2  are termeni care sunt
n
descrescatori cand n ia valori crescatoare si toti sunt mai mari decat 3.
1
Cand n tinde la infinit sirul cu termenul general f ( x n )  3  2  tinde la 3. (se
n
scrie n 
   f ( x n )  3 ) . Utilizand scrierea cu limita putem scrie
lim f ( xn )  3 ; Se poate observa ca, de fapt, lim f ( x)  f (1)  2  1  1  3 , de unde se
n  n 1

deduce ca lim f ( x) 
x 1
f (1) , sau in general lim
x  x0
f ( x)  f ( x0 ) .

Se poate, de altfel, demonstra ca limita oricarei functii elementare sau polinomiale

intr-un punct din domeniul de definitie al functiei este egala chiar cu valoarea in acel
punct.

Exemple :
 R , f ( x)  3 x 2  5 x  4 in x0  2
1. f : R 
lim f ( x)  f (2)  3  2
2
 5  2  4  12  10  4  6
x2

2x  3
 R , f ( x) 
2. f : R  in x0  1
x2 1
2 1  3 5
lim f ( x) 
x 1
f (1) 
12  1 2


3. f : R  R , f ( x)  sin x in x0  3
lim
x 3
f ( x)  lim sin x  sin 3
x 3

 R , f ( x)  2 x  x 2  1 in x0  0
4. f : R 
lim f ( x)  lim (2
x
 x 2  1)  2 0  0  1  1  0  1  0
x 0 x 0

 R , f ( x)  ln( x 2  1) in x0  5
5. f : R 
lim f ( x)  lim ln( x
2
 1)  ln(5 2  1)  ln 26
x 5 x 5

In sens riguros, pentru functia f : D   R functia are limita in x0  D daca

oricare ar fi doua siruri x n n1 si  x' n n0 sirul x n n1 fiind crescator, iar  x' n n0
descrescator astfel incat lim x n  lim x' n  x0 adica sirurile sa aiba aceeasi limita x0 ,
n  n 

in acest caz sa avem lim x n  x0

f ( x)  lim f ( x)  x0
x ' n  x0

4
Altfel spus, lim f ( x) 
x  x0
f ( x0 )

1
Exemplu: sirul x n n1 ar putea fi de forma x n  2  , iar sirul  x' n n1 ar avea termenul
n
1
general x' n  2  . In aceasta situatie cele doua siruri : x n n1 cand n   este
n
crescator catre 2, iar sirul  x' n n1 este descrescator catre 2, ambele avand limiata :
1 1 1 1
lim(2  )  lim(2  )  2 , pentru ca lim   0
n n n  n 

Inainte de a trece la calculul de limite cu forme nedeterminate reaminatim ca un sir

xn n1 este o functie f (n)  xn cu f : N *  R , termenii sirului fiind
x1  f (1); x 2  f (2);......x n  f (n)

Exemplu : f (n)  2n  1 care este sirul numerelor impare :

f (1)  1; f (2)  2  2  1  3;..... f (n)  x n  2n  1
Reamintim de la operatii cu siruri cateva proprietati:
1. lim (a n  bn )  lim a n  lim bn (adica limita sumei este egala cu suma
n  n  n 
limitelor)
2. lim (a
n 
n  bn )  lim a n  lim bn (adica limita produsului este egala cu
n  n 
produsul limitelor)
a lim a n
3. lim n  n 
(adica limita raportului este egala cu raportul limitelor)
n  bn lim b
n 
n

Cu conditia ca bn  0 , pentru toti termenii sirului cu exceptia unui numar finit de termeni
Avem deasemenea :
, a  0
a  
 , a  0

     si     

, a  0
a  
0, a  0

1 1
  si 0
0 

5
 0 
Formele : ; ;   ;   0;1 ;0 0 ;  0 sunt forme nedeterminate deoarece pot fi egale cu
0 
orice valoare.

0
Forma poate fi egala cu 1,2,3….etc. de exemplu scriind :
0

0
 1  0  1 0  0
0
0
 2  0  2  0  0 , etc.
0

 0
Forma deasemenea poate fi egala cu orice si poate fi adusa la forma astfel :
 0
1
  0 1
  , deoarece = 0
 1 0 

Deasemenea, forma    poate fi scrisa astfel:

1 0
    (1  1)    0    0  
0 0

0
Formele 1 ,0 0 ,  0 pot fi scrise, dupa logaritmare, astfel :
0

1 0
ln 1    0  0    0  
0 0
1 0
ln 0 0  0  ln 0  0  ()  0  
0 0
1 0
ln  0  0    0  ()  0  
0 0

Inainte de a rezolva limite de functii cu cazuri exceptate reamintim si :

Proprietati ale operatiilor cu limite de functii :

1. lim  f ( x)  g ( x)   lim f ( x)  lim g ( x)  f ( x0 )  g ( x0 ) (limta sumei este egala cu

x  x0 x  x0 x  x0

suma limitelor)

6
2. lim f ( x)  g ( x)  lim f ( x)  lim g ( x)
x  x0 x  x0 x  x0
(limita produsului este egala cu produsul

limitelor)

f ( x)
lim f ( x) f ( x )
3. lim
x  x0
  ; g(x 0
)  0 (limita raportului este egala cu raportul
lim g ( x) g ( x )
0
x  x0 g ( x ) 0
x  x0

limitelor)

 lim
g ( x)

lim ( f ( x))   lim f ( x)    f ( x0 ) 
x  x0
g ( x) g ( x0 )
4. (limita unei puteri este egala cu
x  x0  x  x0 
puterea limitei)

0
Rezolvari de limite de functii in cazul de nedeterminare
0

f ( x) 0
Forme care conduc la cazul :
g ( x) 0

0
x2 1 0 ( x  1)( x  1)
1. Calculati : lim
x 1 x 1
 lim
x 1 x 1
 lim ( x  1)  2 , deoarece
x 1
2
x  1  ( x  1)( x  1) (am simplificat cu x  1 )
Se constata ca x 2  1 prin inlocuirea lui x cu 1 a devenit 12  1  0 .
In continuare rezolvarea a constat in descompunerea in factori a lui x 2  1 si simplificand
cu x-1.

0
De retinut: formele se rezolva prin descompunerea in factori ale numaratorului si
0
numitorului.

Se stie ca pentru o functie polinomiala f (x) , daca f ( x0 )  0 atunci f (x) se divide cu

x  x0 si f (x) se scrie sub forma : f ( x)  ( x  x0 )  c( x) .

f ( x) 0
In cazul  , f (x) si g (x) contin factorul x  x0 prin care functia se

g ( x) 0
simplifica.

7
 x2  x  6
2.Calculati: lim
x2 x2  4
Constatam ca daca notam f ( x)  x 2  x  6 si g ( x)  x 2  4 , atunci
f (2)  0  x 2  x  6  ( x  2)( x  3) si g (2)  0  x 2  4  ( x  2)( x  2)
x2  x  6 ( x  2)( x  3) x3 23 5
Deci putem scrie : lim  lim  lim  
x  2 ( x  2)( x  2) x2 x  2
2
x2 x 4 22 4

x 1  2
3. Sa se calculeze: L= lim
x 3 x2  9
0
Limita este de tip deoarece numaratorul prin inlocuirea lui x cu 3 devine :
0
3  1  2  4  2  2  2  0; deasemenea numitorul devine: 3 2  9  0
In continuare va trebui sa gasim la numitor si numarator descompunearea in
factori corespunzatoare ; amplificand fractia cu ( x  1  2) vom obtine :

x 1  2 ( x  1  2)( x  1  2)
lim
x 3
2
x 9
 lim
x 3 ( x  3)( x  3)( x  1  2)

( x  1) 2  2 2
 lim
x 3 ( x  3)( x  3)( x  1  2)
x 1 4
 lim
x 3 ( x  3)( x  3)( x  1  2)
( x  3)
 lim
x 3 ( x  3)( x  3)( x  1  2)
1

(3  3)(2  2)
1

24

Observatie: Pentru calculul limitei am amplificat fractia cu ( x  1  2) care este

conjugata lui ( x  1  2) si am obtinut la numarator :

( x  1  2)  ( x  1  2)  ( x  1 ) 2  2 2  x  1  4  x  3

0
Putem calcula limite de functii trigonometrice pentru tipul de nedeterminare
0
Pentru aceasta vom tine cont de limitele :

lim sin x  sin 0  0

x 0

8
lim tgx  tg 0  0
x 0

lim arcsin x  arcsin 0  0

x 0

lim arctgx  arctg 0  0

x 0

Deasemenea pentru functiile compuse daca lim u ( x)  0; u ( x)  0 si u ( x

x  x0
0 )  0 avem :

sin x tgx arcsin x arctgx

lim
x 0 x
1 ; lim
x 0 x
1 ; lim
x 0 x
1 ; lim
x 0 x
1

Care se demonstreaza astfel : Consideram

cercul trigonometric cu diametrii AA’ si
BB’ perpendiculari, iar raza cercului egala
cu unitatatea (adica OA=1) arcul AM  x ,
MN= sin x si AT= tgx , care asa cum se
poate vedea MN< AM <AT, care inseamna
sin x  x  tgx
sin x
 sin x  x 
cos x
Impartind la sin x dubla inegalitate, obtinem

x 1
1  si inversand
sin x cos x
rapoartele obtinem :
sin x
cos x  1
x

Trecand la limita in dubla inegalitate, inegalitatile stricte se transforma in

inegalitati nestricte, obtinem :

sin x
lim cos x  lim
x  0 x  0 x
1

sin x sin x
Cum cos 0  1 , rezulta 1 lim
x  0 x
1, adica lim
x  0 x
1 si

x 1 1 1
lim
x  0 sin x
 lim
sin x

sin x 1
 1
x  0
x lim
x  0 x

9
Analog,
sin x
tgx sin x 1 1
lim  lim cos x  lim  lim  1
x  0 x x  0 x x  0 x x  0 cos x 1

arcsin x
Pentru, lim
x  0 x
, notam arcsin x  t si astfel x  sin t , iar cand x   0 si t > 0.

arcsin x t
Deci , lim  lim 1
x  0 x t  0 sin t

arctgx arctgx t
Analog, lim  1 , notand arctgx  t , x  tgt ; lim  lim 1
x  0 x x  0 x t  0 tgt

si daca lim u ( x
x 0
0 )  0 , vom avea :

sin u ( x) tgu ( x) arcsin u ( x) arctgu ( x)

lim
x 0 u ( x)
1 ; lim
x 0 u ( x)
1 ; lim
x 0 u ( x)
1 ; lim
x 0 u ( x)
1

Exemple :

sin 5 x
1. lim
x 0 4x
?

Daca 5x= u ( x)  u ( x) 
 0 si rezolvarea se face astfel :

sin 5 x 5 x  sin 5 x 5 sin 5 x 5 sin 5 x 5 5

lim
x 0 4x
 lim
x 0 5x  4 x
 lim 
x 0 4 5x
 lim
4 x 0 5 x
 1 
4 4

sin 5 x
Observatie : pentru rezolvare am amplificat fractia cu 5x si am obtinut
4x
5 x sin 5 x
 , iar apoi am aplicat limita produsului.
4 x 5x

tg ( x  1)
2. lim
x 1 x 1
?

tg ( x  1) tgu ( x)
Notam x-1= u ( x)  u ( x) 
1  u (1)  0 . Deci lim
x 1 x 1
 lim
x 1 u ( x)
1

arcsin( x 2  4) arcsin u ( x)
lim  lim lim ( x
2
3.  1 , deoarece  4)  0
x2
2
x 4 x2 u ( x) x2

10
Limita unei functii polinomiale cand x   .

1 1 n
Fie functia polinomiala f ( x)  3 x 2  x  1 . Reamintim ca  ;  0;  0 , daca n
0  
este numar finit.
 1 1   1 1 
lim (3x  x  1)  lim x 2  3   2   lim x 2 lim  3   2   lim x 2  3  lim 3 x 2
2

x  x   x x  x  x   x x  x  x 

1
deoarece 0


Se observa ca:

a. pentru calculul limitei am dat factor pe x 2 (gradul cel mai mare din polinom)

b. limita unui polinom cand x tinde la  ( x   )este egala cu limita termenului de grad
maxim.

Deci, lim (3x  x  1)  lim 3x 2  3    

2

x  x 

In general, daca avem polinomul: P ( x)  a 0 x n  a1 x n 1  a 2 x n  2  ....  a n lui

P( x)  lim a 0 x n  a 0     (semn a0 )
x 

Exemple:
1. lim (5 x 3  x  2)  lim 5 x 3  5   3  
x  x 

2. lim (4 x  2 x  x  1)  lim (4 x )  4    

4 2 4 4

x  x 

lim P( x)  lim (a x  a1 x n 1  ....a n )  lim a 0 x n  a 0 () n  () n

n
Deasemenea, 0
x   x   x  

Exemple:
1. lim (4 x 2  x  2)  lim 4 x 2  4  () 2  
x   x  

2. lim (5x  x 2  1)  lim (5 x 4 )  5  () 4  

4

x   x  

3. lim (2 x  x 2  x  1)  lim (2 x 3 )  2  () 3  

3

x   x  

Retinem: limita unui polinom cand x   este egala cu limita termenului de grad
maxim.

Aceasta inseamna ca x se inlocuieste cu   numia in termenul de grad maxim al

polinomului.

11
 
Limite de functii rationale cand x   care conduce la forma exceptata


Daca P ( x)  a 0 x m  a1 x m 1  a 2 x m  2  ....  a m si Q ( x)  b0 x n  b1 x n 1  b2 x n  2  ....  bn

P( x) lim
P( X ) lim a 0 x m
a
Atunci, lim  x   x   0 lim x
mn

x  Q ( x ) lim Q( x) lim b0 x b0
x 
n

x 
x 

 a0
 b  , m  n
 0
P( x) a0 a
lim Q( x)  b lim x
mn
  0 ,m  n
x  0 x   b0
0, m  n


unde m=gradul numaratorului, n=gradul numitorului.

Adica :

P( x) a
- lim    semn 0 daca gradul numaratorului este mai mare decat al numitorului
x  Q( x) b0

P( x) a 0
- lim  (raportul coeficientilor de grad maxim) daca numaratorul si numitorul
x   Q( x) b0
au acelasi grad

P( x)
- lim  0 daca gradul numaratorului este mai mic decat al numitorului
x   Q( x)

Exercitii rezolvate :

4x 3  2x  1 4
1. lim
x  2x 2  1
     deoarece m=3,n=2, m>n.
2

 x4  x 1
2. lim 2
x  2 x  1

2
    , deoarece m>n.

5x 2  4 5
3. lim 2
x  2 x  1
 deoarece m=n.
2

12
  3x 4  x  1 3
4. lim
x 
4
4x  2
  deoarece m=n.
4

x2  x 1
5. lim
x  x3 1
 0 deoarece m<n.

Considerand, din nou, polinomele

P ( x)  a 0 x m  a1 x m 1  a 2 x m  2  ....  a m si Q ( x)  b0 x n  b1 x n 1  b2 x n  2  ....  bn

 a0 mn
 b  () , m  n
 0
P( x) a0 a
lim Q( x)  b lim x
mn
  0 ,m  n
x   0 x    b0
0, m  n


P( x)
Se contata ca in cazul lim Q( x) ; daca grad P(x) >grad Q(x) , adica m>n limita depinde si
x  

de paritatea lui m-n, adica :

a0 a a0 a
-  () m  n  0  () , daca m-n=2k sau  () m  n  0  () daca m-n=2k-1.
b0 b0 b0 b0

Exercitii rezolvate:

x3 1 1
1. lim
x   x 2
 2
 () 3 2  ()1   , m=3,n=2, m>n
1

3x 5  1 3
2. lim 3
x    x  x  2
  () 53  3  () 2   , m-n = 5-3=2
1

 2x 2  x  2
3. lim
x   x2  3

1
, m = n (gradele egale)

4x 3  x  1 4
4. lim 2
x   ( x  1)( x  1)
 pentru ca gradul numaratorului este egal gradul numitorului,
1
m=n.

13
 x 1
5. lim x
x  
2
3
 0 pentru ca gradul numaratorului este 1 iar gradul numitorului este 2,

m>n.

Limite de functii cand forma exceptata este    sau   0

Exercitii rezolvate :

 1 2 
1. lim  x  1  x
x 1
2 ?
 1

1 1 1
pentru x=1 devine:  
x 1 11 0
2 1 1
2
pentru x=1 devine: 2  
x 1 1 1 0

 1 2   x 1  1 1 1
si lim  x  1 x
    lim   lim  
x 1
2
 1  x 1  ( x  1)( x  1)  x 1 x  1 1  1 2

14
15
16
17
 Intrebari recapitulative cu raspuns

1
1. Sirul de numere ( x n ) n1 unde x n  1 
este crescator sau descrescator ?
n
1
Raspuns: Sirul este crescator pentru ca n 
  , termenul devine din ce in ce mai
n
mic, devenind zero cand n    incat lim x n  1 .
n  

2. Care este sirul ( x n ) n0 al numerelor pare ?

Raspuns: Sirul este o functie x n  f (n)  2n , cu f : N *   R , unde N* este multimea

numerelor naturale fara zero, termenii sirului fiind:
x0  f (0); x1  f (1)  2  1  2; x 2  f (2)  2  2  4..........x n  f (n)  2n

3. Care este valoarea produsului a   ?

, a  0
Raspuns : a    
 , a  0
4. In expresia  a ce se intampla daca a = 0 ?

Raspuns : daca a = 0 expresia devine  0 acre este o forma nedeterminata si nu putem

afirma ca  0 =1.
5. Care sunt formele nedeterminate in calculul limitelor de functii ?
0 
Raspuns: Formele nedeterminate (exceptate) sunt : ; ;   ;0  ;1 ;  0 ;0 0 .
0 
0
6. Formele 1 ;  0 ;0 0 pot fi aduse la forma ?
0
Raspuns : DA ! Prin logaritmare !
0
7. Cum se rezolva limitele de forma ?
0
Raspuns : Prin descompunere in factori a numaratorului si a numitorului, daca acest
lucru este posibil.

18
 Intrebari recapitulative la care se cer raspunsuri :

1. Care sunt proprietatile la operatiile cu siruri ?

2. Cum se citesc afirmatiile :

a. lim (a
n  
n b n )  lim a
n  
n  lim b
n  
n unde a n , bn termenii generali ai sirului

(a n ) n1 , (bn ) n1 .

b. lim (a
n  
n lim a  lim b
b n ) 
n  
n
n  
n

an lim a n

c. lim  n  
? cand b  0
lim
n
n   b n b n
n  
1
3. Sirul ( x n ) n1 unde x n  1  este crescator sau descrescator ? Justificati
n
raspunsul!

1 1
4.Care este valoarea rapoartelor: ; ?
0 
 0
5. Aratati ca toate formele nedetreminate ;   ;0   pot fi aduse la forma .
 0
6. Scrieti proprietatile operatiilor cu limite de functii.

0
7. Cum se rezolva limitele care pentru x 
 x0 , devin forma nedeterminata ?
0

19
 Test pentru clasa a XI-a F.R. (autoevaluare)
~tip grila~

1. Daca a  1 , valoarea lui a  este egala cu :

a. 1 b. 2 c. 0 d. 1

2. Daca 0  a  1 , valoarea lui a  este egala cu :

a. 2 b. -1 c. 0 d.1

x2 1
3. Valoarea limitei lim
x  1 x  1
este egala cu :

a. 0 b. 1 c.2 d. 

x 1
4. Valoarea limitei lim
x1
 x 1
este egala cu :

1
a. 1 b. 0 c. d. 
2
sin( x  1)
5. lim
x  1 x 1
este egala cu :

a. 1 b. 0 c. 2 d. nu exista

tg (3 x)
6. lim
x  0 2x
este egala cu :

3
a. 1 b. 0 c. d.-1
2

x3  1
7. lim 3 este egala cu :
x   2 x  x

1
a. 1 b. 2 c. d. -1
2

x5  x 1
8. lim
x   x 2
 x
este egala cu :

20
a. 1 b.  c.   d. 0

2 x 1  1
9. lim
x  1 x  1
este egala cu :

a. 1 b. 3 c. ln 2 d. 0

ln(1  sin x)
10. lim
x  0 2 sin x
este egala cu :

1
a. 1 b. c. 0 d. 4
2

11. lim (1  2 x)
x  0
x
este egala cu :

a. 1 b. e 1 c. e 2 d. 

21