CURS 2

SPAŢII METRICE
Definiţie. Fie X o mulţime nevidă. O aplicaţie d : X  X    se
numeşte distanţă (sau metrică) pe X dacă sunt satisfăcute următoarele
axiome:
(a) d  x, y   0 dacă şi numai dacă x  y ,  x, y  X ;
(b) d  x, y   d  y , x  ,  x, y  X ;
(c) d  x, z   d  x, y   d  y, z  ,  x, y , z  X (numită inegalitatea
triunghiului).
În acest caz, perechea  X , d  se numeşte spaţiu metric.

Aşadar, oricărei perechi de puncte x, y  X i se asociază un număr

real nenegativ d  x, y  numit distanţa de la x la y .
Pe aceeaşi mulţime X pot fi definite mai multe distanţe, deci mai multe
structuri de spaţiu metric.
Exemplul 1. Aplicaţia d :       , d  x, y   x  y ,  x, y  
este distanţă.
Dem: Temă!

Exemplul 2. Fie X o mulţime nevidă şi d : X  X    ,
1, daca x  y,
d  x, y   
0, daca x  y,
este o distanţă pe X , iar  X , d  este un spaţiu metric discret.
Dem: Temă!

Exemplul 3. Considerăm spaţiul real n  dimensional,

 
 n   x1 , x2 ,..., xn  x1, x2 ,..., xn   . Fie d :  n   n    ,

d  x, y    x1  y1 2   x2  y2 2  ...   xn  yn 2 ,  x, y   n ,
x   x1, x2 ,..., xn  , y   y1, y2 ,..., yn  . Atunci d este distanţă pe  n , numită
distanţă euclidiană.
  , d  se numeşte spaţiul euclidian 
n n
.

1
 Dem: Temă!

În cazul n  2 , distanţa euclidiană este chiar distanţa geometrică din

plan dintre punctele A  x1, x2  şi B  y1, y2  ,

AB   x1  y1 2   x2  y2 2  d  x, y  .

Lema. Fie  X , d  un spaţiu metric. Pentru orice x1, x2 ,..., xn  X are

loc următoarea inegalitate
d  x1, xn   d  x1, x2   d  x2 , x3   ...  d  xn 1, xn  ,
numită inegalitatea poligonului.

Lema. Fie  X , d  un spaţiu metric. Pentru orice x, y, z , t  X are loc

inegalitatea
d  x, y   d  z , t   d  x, z   d  y , t  ,
numită inegalitatea patrulaterului.


Definiţie. Fie  X , d  un spaţiu metric, a  X şi r  0 . Următoarea
mulţime
B  a, r    x  X d  a, x   r
se numeşte bila deschisă cu centrul în a şi rază r . Mulţimea notată
B  a, r    x  X d  a , x   r
se numeşte bila închisă cu centrul în a şi rază r , iar mulţimea notată
S  a , r    x  X d  a , x   r
se numeşte sfera cu centrul în a şi rază r .

2
Exemplul 4. În spaţiul metric al numerelor reale, X   şi d  x, y   x  y ,
 x, y   , avem B  a, r    a  r , a  r  . Mai mult, orice interval  a, b  din
 ab a b
 coincide cu o bilă deschisă din  şi anume,  a, b   B  , .
 2 2 
Avem B  a, r    a  r , a  r  . Mai mult, orice interval  a, b  din 
ab ab
coincide cu o bilă închisă din  şi anume,  a, b   B  , .
 2 2 
Exemplul 5. Dacă X  3 cu metrica discretă
1, daca x  y
d  x, y    , atunci B  a, r   a , dacă r  1 şi B  a, r   3 ,
0, daca x  y
dacă r  1 .
Exemplul 6. Dacă X   n , x   x1, x2 ,..., xn    n , r  0 cu distanţa
euclidiană, atunci bila
 n 
B  x, r    y1, y2 ,..., yn    n   yi  xi   r 2  .
2

 i 1 
Dacă n  2 bilele sunt „discuri pline”, iar pentru n  3 , bilele sunt
„sfere pline”.

Definiţie. Fie  X , d  un spaţiu metric. O mulţime M  X se numeşte

mărginită dacă este conţinută într-o bilă, adică există a  X şi r  0 astfel
încât M  B  a, r  .

Şiruri în spaţii metrice.

Cea mai importantă calitate a unui spaţiu metric este posibilitatea de a
defini convergenţa şirurilor de puncte şi implicit a continuităţii din acel
spatiu metric.

Definiţie. Fie  X , d  un spaţiu metric, x  X şi  xn n1 un şir de

puncte din X . Spunem că şirul  xn n 1 este convergent la x dacă pentru
orice   0 există un rang n      astfel încât d  xn , x    , oricare ar fi
n  n  .
d
Se notează lim xn  x sau xn   x sau simplu xn 
x.
n 

3
 Definiţie. Fie  X , d  un spaţiu metric, x  X şi  xn n 1 un şir de
puncte din X . Spunem că şirul  xn n1 este şir Cauchy dacă pentru orice
  0 există un rang n      astfel încât d  xm , xn    , oricare ar fi
m, n  n    .
Remarcăm faptul că noţiunea de şir Cauchy este relativ mai simplă
decât cea de şir convergent, deoarece proprietatea care intră în definiţia sa nu
face apel la elemente exterioare şirului.

Lemă. Fie  X , d  un spaţiu metric şi  xn n 1 ,  yn n 1 două şiruri de

puncte din X astfel încât xn   x şi yn 
 y , x, y  X . Atunci
lim d  xn , yn   d  x, y  .
n 
Demonstraţie. Fie   0 . Deoarece xn   x , rezultă că există un

rang n1      astfel încât d  xn , x   , pentru orice n  n1    .
2
Iar din faptul că yn   y , rezultă că există un rang n2      astfel încât

d  yn , y   , pentru orice n  n2    .
2
Notăm cu n     max n1    , n2    . Cu inegalitatea patrulaterului,
 
rezultă că 0  d  xn , yn   d  x, y   d  xn , x   d  yn , y      , pentru
2 2
orice n  n    , adică lim d  xn , yn   d  x, y  .
n 

Definiţe. Un spaţiu metric în care orice şir Cauchy este şir convergent
se numeşte spaţiu metric complet.

Spaţii metrice particulare.

Definiţie. Fie X un spaţiu vectorial (vezi curs algebră) peste corpul
K ( K   sau  ). O aplicaţie  : X   ( x  x ) se numeşte normă
dacă au loc următoarele proprietăţi:
(a) x  0,  x  X şi x  0  x  0 ;
(b) x   x  x  X ,     ;
(c) x  y  x  y  x, y  X (inegalitatea triunghiului).

4
 Spaţiul  X ,   se numeşte spaţiu normat.
Exemplul 1. Fie  un spaţiu vectorial peste corpul  , aplicaţia
x  x ,  x   verifică axiomele unei norme (temă).

Exemplul 2. Fie  n un spaţiu vectorial peste corpul  , următoarele

aplicaţii sunt norme pe  n .
n
(a) x   xi2 ,  x   x1, x2 ,..., xn    n (norma euclidiană);
i 1
n
(b) x   xi ,  x   x1, x2 ,..., xn    n ;
i 1

(c) x  max xi ,  x   x1, x2 ,..., xn    n .

1 i  n
Exemplul 3. Fie X  C 0  a, b  :  f f :  a, b   , f continua un
spaţiu vectorial peste corpul  , următoarele aplicaţii sunt norme pe X .
12
b 

(a) f   f  x  dx 
2
, f X ;
 
a 
(b) f  sup f  x  ,  f  X .
x a ,b

Propoziţie. Fie spatiu vectorial normat  X ,   şi d : X  X   ,

d  x , y   x  y ,  x, y  X .
Atunci d este o distanţă pe X .
Demonstraţie. Într-adevăr, (a) d  x, y   x  y  0,  x, y  X şi
d  x, y   x  y  0  x  y  0  x  y  0  x  y .
(b). Din proprietatea a doua a norme avem
d  x, y   x  y    y  x   1 y  x  d  y, x  .
(c). În final, folosind inegalitatea triunghiului avem
d  x, y   x  y   x  z    z  y   x  z  z  y  d  x, z   d  z , y  .

Observaţie. Orice spatiu vectorial normat devine un spaţiu metric în

care distanţa este definită cu ajutorul normei.

5
 Propoziţie. Fie X,   un spaţiu vectorial normat şi fie şirurile
convergente  xn n1  X şi  yn n1  X . Atunci şirurile  xn n1 şi
 xn  yn n1 sunt convergente şi
lim xn   lim xn ,    K ,
n  n 
lim  xn  yn   lim xn  lim yn .
n  n  n 
Demonstraţie. Fie x  lim xn şi y  lim yn . Atunci pentru orice
n  n 

  0 , există un rang n      astfel încât xn  x  , pentru orice
2
n  n  .

  0 , există un rang n      astfel încât yn  y  , pentru orice
2
n  n  .

Din aceste inegalităţi avem:

 xn  yn    x  y    xn  x    yn  y  
 
 xn  x  yn  y    ,  n  n    ,
2 2
rezultă că şirul  xn  yn n1 este convergent şi lim  xn  yn   x  y .
n 
Analog se demonstrează că şirul  xn n1 este convergent şi
lim xn  x . (Temă!)
n 

Definiţie. Un spaţiu vectorial normat în care orice şir Cauchy este
convergent se numeşte spaţiu Banach.

O categorie particulară de spaţii normate sunt spaţiile prehilbertiene

(acele spaţii normate în care norma este definită cu ajutorul produsului
scalar).

Definiţie. Fie X un spaţiu vectorial peste corpul K ( K   sau  ).

O aplicaţie ,  : X  X  K (  x, y   x, y )se numeşte produs scalar dacă
au loc următoarele proprietăţi:
(a) x, x  0,  x  X şi x, x  0  x  0 ;

6
 (b) x, y  y, x  x, y  X ;
(c) x1  x2 , y  x1, y  x2 , y ,  x1, x2 , y  X ;
(d) x, y   x, y  x, y  X ,    K .
Exemplul 4. Fie X  C 0  a, b  :  f f :  a, b   , f continua un
b
spaţiu vectorial peste  , aplicaţia f ,g   f  x  g  x  dx,  f , g  X este
a
un produs scalar pe X .
Dacă X  C 0  1,1 :  f f :  1,1  , f continua , f  x   x 2 şi
1
g  x   x , atunci f , g  x
2
 x dx  0 .
1
Exemplul 5. Fie X   n un spaţiu vectorial peste  , aplicaţia
n
x, y   xi yi ,  x, y   n , x   x1, x2 ,..., xn  , y   y1, y2 ,..., yn  este un
i 1
produs scalar pe X .

Observaţie.
A doua axiomă a produsului scalar devine în acest caz:
x, y  y, x ,    x, y  X (produsul scalar este simetric).
Din proprietăţile (c) şi (d) ale produsului scalar deducem că acesta
este liniar în prima componentă:
1x1   2 x2 , y  1 x1, y   2 x2 , y  0,    x1, x2 , y  X , 1,  2  

şi în general:
n n
 i xi , y   i xi , y .
i 1 i 1
Din simetrie deducem şi liniaritatea în raport cu al doilea argument:
n n n n
x,   j y j    j y j , x    j y j , x    j x , y j .
j 1 j 1 j 1 j 1

Din cele două proprietăţi deducem:

n n n n
 i xi ,   j y j    i j xi , y j ,    xi , y j  X ,    i ,  j   .
i 1 j 1 i 1 j 1

7
 Propoziţie. Fie X un spaţiu vectorial peste corpul  pe care s-a
definit un produs scalar, notat ,  . Atunci pentru orice x, y  X are loc
inegalitatea:
x, y  x, x y, y
(inegalitatea lui Cauchy – Buniakovski - Schwartz).

Demonstraţie. Fie x, y  X şi    , avem:

0   x  y ,  x  y   2 x , x  2 x , y  y , y .
Cum avem o funcţie de gradul doi în  , deducem:
2
  4 x, y  4 x, x y, y  0
  0  x, y  x, x  y, y .
Observaţie. În cazul în care X   n , cu produsul scalar definit mai
sus, inegalitatea lui Schwartz devine:
n n n
 xi yi   xi2   yi2 ,
i 1 i 1 i 1
inegalitate cunoscută din liceu.

Vom arăta în continuare că pe un spaţiu vectorial X pe care avem un

produs scalar se poate defini o normă astfel:

Propoziţie. Fie X un spaţiu vectorial pe care s-a definit un produs

scalar, ,  . Atunci aplicaţia  : X  , x  x, x ,  x  X este normă
pe X .
Definiţie. Un spaţiu vectorial pe care s-a definit un produs scalar se
numeşte spaţiu prehilbertian.

Definiţia. Un spaţiu prehilbertian, în care orice şir Cauchy este

convergent, se numeşte spaţiu Hilbert.