METODE NUMERICE

Unitatea de învăţare 3

METODA TANGENTEI. FORMULE DE RECURENȚĂ

PENTRU CALCULUL RADICALILOR DE ORDIN n

Cuprins Pagina
3.1. Obiectivele unităţii de învăţare 3 1
3.2. Metoda tangentei (metoda lui Newton) 1
3.3. Formule de recurență pentru calculul radicalilor de ordin n 4
3.4. Răspunsuri şi comentarii la teste 9
3.5. Lucrarea de verificare 3 9
3.6. Bibliografie minimală 10
Timp de învățare 3h

3.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3

 Determinarea rădăcinii unei ecuații folosind metoda lui Newton.

 Deducerea formulelor de recurenţă pentru determinarea radicalilor

de ordin n din numere reale şi pozitive.

 Determinarea radicalilor de ordin n din numere reale şi pozitive.

3.2. METODA TANGENTEI (METODA LUI NEWTON)

Metoda tangentei cunoscută şi sub numele de metoda lui
Newton sau metoda Newton-Raphson este o metodă ce permite
calculul aproximativ al soluţiei unei ecuaţii algebrice sau
transcendente f ( x)  0 cu ajutorul tangentei la graficul funcţiei.
Metoda a fost propusă de către Isaac Newton în anul 1669 şi
revăzută de către Joseph Raphson în 1960 şi Thomas Simpson în
1740.

1
 METODE NUMERICE
Considerăm ecuaţia f ( x)  0 cu f funcţie continuă,
derivabilă cu o singură rădăcină α în intervalul [a,b]. Presupunem că
derivatele f’(x) şi f’’(x) sunt continue şi păstrează semnul constant
pentru x [a, b] , a  b .

Presupunem că x0  b, f '( x0 )  0, f ''( x0 )  0 şi ducem

tangenta la curba în punctul B  B0 ( x 0 , f ( x0 )) .

Observaţie
În unele cazuri este necesară o alegere atentă a valorii de
start x0 . Se alege x0 acel capăt al intervalului pentru care

f ( x0 )  f ''( x0 )  0 .

Intersecţia acesteia cu axa absciselor se notează cu x1 şi

reprezintă o aproximaţie a soluţiei reale α.
În continuare se duce tangenta la curba în punctul
B1 ( x 1 , f ( x1 )) , iar intersecţia acesteia cu axa absciselor se notează cu

x2 .

Dacă se consideră tangenta la curbă în punctul Bk ( x k , f ( xk ))

şi se ia un punct M ( x, y) pe această tangentă, atunci scriind ecuaţia

dreptei de panta f '( xk ) ce trece prin punctul M se obţine:

y  f ( xk )  f '( xk )( x  xk ) .

Pentru y  0 , rezultă x  xk 1 .
Prin urmare, vom ajunge la

f ( xk )
xk 1  xk  ,
f '( xk )

care este formula de iterare Newton-Raphson.

Soluţia aproximativă va fi acel xk 1 pentru care | xk 1  xk |  ,  dat
(suficient de mic).

Exemplu Să se determine o rădăcină a ecuatiei

ln x  3x 2  4 x  1  0
din intervalul [1,2] cu eroarea   0.001 .

2
 METODE NUMERICE
Identificăm funcţia şi calculăm derivatele:
f ( x)  ln x  3 x 2  4 x  1
1
f '( x)   6x  4 .
x
1
f ''( x)   2  6
x
Se verifică uşor că pe intervalul [1,2]:
f '( x)  0, f ''( x)  0 .
Se ia ca punct de start x0  2 .
Structura tabelară în
Structura tabelară va fi de forma:
Excel

 în celula A1 se va scrie eroare sau se va introduce simbolul

ε,
 în celula B1 se va trece valoarea ei: 0.001,
 în celula A2 se va trece indicele k,
 în celula B2 se va scrie xk,
 în celula C2 va fi valoarea funcţiei în xk , adica f(xk),
 în celula D2 va fi valoarea derivatei funcţiei în xk, adica
f’(xk),
 în celula E2 vom scrie Test,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi
formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 2 (punctul de start x0  b  2 )
 în celula C3: 2 (valoarea funcţiei în x0 data de formula:
f ( x0 )  ln x0  3x02  4 x0  1 )
 în celula D3: =1/B3+6*B-4 (valoarea derivatei f’ calculate
1
în x0 dată de formula: f '( x0 )   6 x0  4 )
x0
 în celula E3:’- (nu se poate face testul având o singură
valoare în acest moment – aproximaţia iniţială x0)

3
 METODE NUMERICE
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
 în celula B4:=B3-C3/D3 (conform formulei de recurenţă
x1  x0  f '( x00 ) )
f (x )

 Se copiază blocul de celule C3:D3 în blocul C4:D4.

 în celula E4:=IF(ABS(B4-B3)<$B$1,”STOP”,”NEXT”) (se
verifică dacă | x1  x0 | 0.001 )
 Se copiază blocul de celule A4:E4 într-un bloc mai mare de
celule până când este îndeplinit testul de pe ultima coloană
(va apărea STOP).
 Acest lucru se va întâmpla pe linia a 7-a, în celula E7
apărând mesajul Stop.

Prin urmare, pentru k=4 se obţine soluţia căutată

x4  1.472186 .

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarea întrebare:
Ce presupune metoda tangentei?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
Formula de iterare Newton-Raphson:
f ( xk )
xk 1  xk  .
f '( xk )

3.3. FORMULE DE RECURENȚĂ PENTRU CALCULUL

RADICALILOR DE ORDINUL n

Aproximarea valorii Metoda lui Newton (sau metoda tangentei) ne permite să

n
a deducem formule de recurenţă pentru determinarea radicalilor de
ordin n din numere reale şi pozitive.
Fie a un număr real şi pozitiv. Ne punem problema
aproximării valorii n
a.
Considerăm ecuaţia x n  a  0 şi aplicăm metoda lui Newton.

4
 METODE NUMERICE
f ( x)  x n  a
Vom avea: .
f '( x)  nx n 1
f ( xk )
Înlocuind aceste expresii în formula de recurenţă xk 1  xk 
f '( xk )
, vom ajunge la
xk n  a
xk 1  xk  , k  0,1, 2,... şi x0  a .
nxk n 1
Ultima relaţie obţinută reprezintă relaţia de recurenţă pentru
n
calculul rădăcinii de ordin n dintr-un număr pozitiv a.

Cazuri particulare
importante  Determinarea rădăcinii pătrate dintr-un număr pozitiv a
( a)

a este rădăcină a ecuaţiei x 2  a  0 .

Considerăm f ( x)  x 2  a  f '( x)  2 x.
Înlocuind aceste expresii în relaţia de recurenţă de mai sus, vom
obţine:
1 a
xk 1  ( xk  ) - relaţia de recurenţă pentru determinarea rădăcinii
2 xk
pătrate dintr-un număr pozitiv a.

 Determinarea rădăcinii cubice dintr-un număr pozitiv a

(3 a)

3
a este rădăcina a ecuaţiei x3  a  0 .

Considerăm f ( x)  x3  a  f '( x)  3x 2 .
Înlocuind aceste expresii în relaţia de recurenţă pentru calculul
rădăcinii de ordin n dintr-un număr pozitiv, vom ajunge la:
1 a
xk 1  (2 xk  2 ) - relaţia de recurenţă pentru determinarea
3 xk
rădăcinii cubice dintr-un număr pozitiv a.

5
 METODE NUMERICE
Exemple 1. 3
19  ?

În acest caz n=3, a=19.

1 19
Relaţia de recurenţă se va scrie: xk 1  (2 xk  2 ) .
3 xk

Structura tabelară în
Excel Structura tabelară din Excel va fi de forma:

 în celula A1 se va scrie eroare sau se va introduce simbolul

ε,
 în celula B1 se va trece valoarea ei: 0.001,
 în celula A2 se va trece indicele k,
 în celula B2 se va scrie xk,
 în celula C2 vom scrie Test,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi
formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 19 (numărul de sub radical )
 în celula C3: ’- (nu se poate face testul având o singură
valoare în acest moment – aproximaţia iniţială x0)
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
 în celula B4:=1/3*(2*B3+19/(B3^2)) (conform formulei de
1
recurenţă x1  (2 x0  x192 ) )
3 0

 în celula C4:=IF(ABS(B4-B3)<$B$1,”STOP”,”NEXT”) (se

verifică dacă | x1  x0 | 0.001 )
 Se copiază blocul de celule A4:C4 într-un bloc mai mare de
celule până când este îndeplinit testul de pe ultima coloană
(va apărea STOP).

6
 METODE NUMERICE
 Acest lucru se va întâmpla pe linia a 11-a, în celula C11
apărând mesajul Stop.

Prin urmare, pentru k=8 se obţine soluţia căutată

x8  2.668402 care aproximează 3 19 .

2. 7
5 ?

În acest caz n=7, a=5.

xk7  5
Relaţia de recurenţă se va scrie: xk 1  xk  .
7 xk 6

Structura tabelară în
Excel Structura tabelară din Excel va fi de forma:

 în celula A1 se va scrie eroare sau se va introduce simbolul

ε,
 în celula B1 se va trece valoarea ei: 0.001,
 în celula A2 se va trece indicele k,
 în celula B2 se va scrie xk,
 în celula C2 vom scrie Test,
!!! Acum începem să introducem date numerice şi
formule!!!
 în celula A3: 0 (prima valoare a indicelui k)
 în celula B3: 5 (numărul de sub radical )
 în celula C3: ’- (nu se poate face testul având o singură
valoare în acest moment – aproximaţia iniţială x0)
 în celula A4:=A3+1(se trece la următoarea valoare a
indicelui k adaugând 1 la valoarea anterioară)
7
 METODE NUMERICE
 în celula B4:=B3-(B3^7-5)/(7*B3^6) (conform formulei de
x7 5
recurenţă x1  x0  70x 6 ) )
0

 în celula C4:=IF(ABS(B4-B3)<$B$1,”STOP”,”NEXT”) (se

verifică dacă | x1  x0 | 0.001 )
 Se copiază blocul de celule A4:C4 într-un bloc mai mare de
celule până când este îndeplinit testul de pe ultima coloană
(va apărea STOP).
 Acest lucru se va întâmpla pe linia a 15-a, în celula C15
apărând mesajul Stop.

Prin urmare, pentru k=12 se obţine soluţia căutată

x12  1.2585 care aproximează 7 5 .

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este relaţia de recurenţă pentru determinarea rădăcinii pătrate
dintr-un număr pozitiv a?

b) Care este relaţia de recurenţă pentru determinarea rădăcinii cubice

dintr-un număr pozitiv a?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Relaţia de recurenţă pentru calculul rădăcinii de ordin n dintr-un

număr pozitiv n a :
x n a
xk 1  xk  k n 1 , k  0,1, 2,... şi x0  a .
nxk

8
 METODE NUMERICE
3.4. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE
DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
Metoda tangentei cunoscută şi sub numele de metoda lui
Newton sau metoda Newton-Raphson este o metodă ce permite calculul
aproximativ al soluţiei unei ecuaţii algebrice sau transcendente
f ( x)  0 cu ajutorul tangentei la graficul funcţiei.

Intrebarea 2
1 a
a) xk 1  ( xk  ) - relaţia de recurenţă pentru determinarea
2 xk
rădăcinii pătrate dintr-un număr pozitiv a.
1 a
b) xk 1  (2 xk  2 ) - relaţia de recurenţă pentru determinarea
3 xk
rădăcinii cubice dintr-un număr pozitiv a.

3.5. LUCRAREA DE VERIFICARE 3

1. Să se determine o rădăcină a ecuaţiei x3  x  2  0 din

intervalul [1,2] cu eroarea   0.001 folosind metoda lui
Newton.
(3p)
2. Să se determine o rădăcină a ecuaţiei x3  3x 2  3  0 din
intervalul [-3,-2] cu eroarea   0.001 .
(3p)
3. Ca o aplicaţie a metodei lui Newton, să se determine:
13 , 3 11 , 5 24 .

(4p)

9
 METODE NUMERICE
3.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ
1. AGRATINI, O., BLAGA, P., CHIOREAN, I., COMAN, Gh., STANCU, D. D., TRIMBITAS,
R.,: Analiză numerică şi teoria aproximării (vol.I, II, III), Presa Univ.Clujeană, 2002.
2. BORS I., Analiză numerică, Editura UTPRES, Cluj-Napoca, 2001.
3. BUNECI, M.R., Metode Numerice - aspecte teoretice şi practice, Editura Academica
Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2009.
4. COMAN Gh., Analiză numerică. Ed.Libris, Cluj, 1994.
5. HADAR, ANTON, et al., Metode numerice în inginerie, Editura Politehnica PRESS, 2005.
6. MARTIN, O., Probleme de Analiză numerică, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.
7. NICOARĂ, D. D. Metode numerice în inginerie utilizând MATLAB, Editura Universității
Transilvania din Brașov, 2014.

10