INFOGRAFICĂ

Unitatea de învăţare nr. 3

COMENZI PENTRU DESENARE – MENIUL DRAW PARTEA I

Cuprins Pagina
3.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 3 23
3.2. Meniul DRAW 23
3.3. Comanda Line 25
3.4. Comenzile Rectangle, Polygon 36
3.5. Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 40
3.6. Lucrarea de verificare nr. 3 41
3.7. Bibliografie minimală 41
Timp de învățare 3h

3.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 3

Acest capitol din Unitatea de învățare nr.3 are ca scop prezentarea și descrierea
comenzilor pentru desenare din meniul DRAW.

3.2. MENIUL DRAW

Comenzile utilizate la desen se regăsesc în meniul Draw (figura 1). Preluarea comenzilor
din bară aduce informaţii suplimentare.

Figura 1. Meniul Draw

Principalele comenzi din acestă bară sunt descrise în tabelul următor:

23
 INFOGRAFICĂ

Tabelul 3.1
Simbolul Denumirea Semnificația comenzii
comenzii comenzii
Line Desenează o succesiune de segmente de
dreaptă

Polyline Deseneză obiecte compuse din segmente

de dreaptă sau arce de cerc fiind
considerate o singură entitate
Circle Trasarea cercurilor prin mai multe metode

Arc Trasarea arcelor de cerc prin mai multe

metode
Rectangle Trasarea unei polilinii în formă de
dreptunghi
Ellipse Trasarea unei elipse prin mai multe metode
Hatch Hașurarea (acoperirea) unei suprafețe
delimitate cu un model ales
Region Utilizată pentru a transforma obiecte în
regiuni
Donut Desenează o coroană circulară plină

Polygon Realizează un polygon cu n laturi

Cloud Desenează un contur închis de forma unui

nor
Spline Creează o curbă lină constituită pe baza
unui număr de puncte de control

24
 INFOGRAFICĂ

Test de autoevaluare nr.1

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Enumerați minim 3 comenzi din meniul DRAW?

După parcurgerea acestei unități de învățare trebuie să reţineţi:

Principalele comenzi din meniul DRAW

3.3. COMANDA LINE

Desenarea liniilor se realizează cu comanda LINE în mai multe variante:

1. prin preluarea comenzii LINE din meniul DRAW;
2. prin scriere de la tastatură în bara de comandă (Unitatea de învățare 1, figura 6, căsuța
12) denumirea comenzii.

A. Linia de desenat nu este definită de coordonate

1. Preluarea comenzii din meniul Draw

Inițiere comandă

Figura 2. Iniţializarea comenzii Line

Se va prelua comanda cu mouse-ul, click stânga din meniu şi se poate observa iniţializarea
comenzii prin transformarea cursorului într-o cruce simplă. Dacă se doreşte desenarea unei linii
25
 INFOGRAFICĂ

oarecare fără a se cunoaşte coordonatele punctului de pornire se va da click stânga pe ecran, se

deplasează mouse-ul pe direcţia în care dorim desenarea liniei, se tastează dimensiunea liniei (în
orice unitate de măsură dorim) şi se dă Enter. Se observă că linia s-a desenat, iar comanda ramâne
în cursor. Putem continua desenarea pe altă direcţie procedând la fel (tastăm lungimea şi Enter)
sau putem anula comanda prin click dreapta mouse şi comanda Cancel.

2. Iniţializarea comenzii prin scriere de la tastatură în bara de comandă denumirea comenzii.

Scrierea comenzii LINE în bară

Figura 3. Iniţierea comenzii prin scriere în bară

Se va tasta cuvântul „line” în bară şi apoi se dă Enter, având acelaşi rezultat din cazul
anterior. Este suficient să se tasteze litera „l” şi să se dea Enter şi are acelaşi efect.

B. Linia de desenat este definită de coordonate rectangulare (X, Y)

Dacă se cunosc coordonatele X şi Y ale capetelor de linie se va prelua comanda prin oricare
din cele 2 variante şi apoi în bara de comandă apare: „Specify first point” însemnând că operatorul
trebuie să tasteze în bară valorile coordonatelor.

Specifică primul punct

Figura 4.Desenarea liniei prin tastarea coordonatelor în bara de comandă

Atenţie!

Coordonatele se separă între ele cu virgulă, iar dacă sunt valori cu zecimale, partea întreagă
se separă de zecimale prin punct.
De exemplu, dacă avem următoarele perechi de coordonate:
X=20 m, Y=25 m, se vor tasta: 20,25.
X=20.75 m, Y=30.98 m se vor tasta: 20.75, 30.98.

26
 INFOGRAFICĂ

După ce s-au tastat coordonatele primului punct se dă Enter, iar în bară se va cere să se
specifice următorul punct: „Specify next point” însemnând că vom tasta următoarea pereche de
coordonate şi Enter.
Dacă se doreşte oprirea comenzii se va da click dreapta mouse şi comanda Cancel sau Enter.

Figura 5.Desenarea liniei prin tastarea coordonatelor în bara de comandă

Dreapta AB este de coordonate:

XA = 20, YA =10;
XB =25, YB = 15.

Figura 6. Vizualizarea comenzilor executate în bară

Dacă se lucrează cu zecimale avem următoarea situație:

Dreapta AB este de coordonate:
XA = 50, YA =10;
XB =25, YB = 15.

Figura 7. Vizualizarea comenzilor executate în bară

C. Desenarea unei linii când se cunosc coordonatele rectangulare ale unui capăt şi
coordonatele relative (creşterile de coordonate X, Y)

Varianta 1 – coordonatele relative sunt pozitive

27
 INFOGRAFICĂ

De exemplu: punctul A este definit de

XA = 100, YA= 200, iar pentru generarea punctului
B cunoaştem XAB = 25 şi YAB = 35, se va proceda
astfel:
►Se preia comanda de linie cu oricare din
variantele prezentate,
►Se tastează coordonatele X şi Y ale punctului A,
►Se tastează Enter şi apare poziţionat pe ecran
punctul A,
►Se tastează apoi în bara de comandă @25,35 şi
Enter.

Varianta 2 – coordonatele relative sunt negative

Dacă coordonatele relative sunt negative se vor

tasta cu semnul minus.
De exemplu dacă avem următoarele valori:
XA = 100, YA= 200, XAB = -21 şi YAB = - 34
rezultă desenul.
Se observă că punctul B a fost desenat în sensul
negativ al axelor X şi Y.

Comenzile realizate în bară pot fi vizualizate mai jos:

Figura 8. Vizualizarea comenzilor executate în bară

D. Desenarea unei linii prin coordonate polare (distanţă şi unghi)

Când se cunosc coordonatele absolute ale unuia din capetele segmentului, lungimea
segmentului şi unghiul făcut de axa X cu segmentul dat, procedeul de desenare este cel al
coordonatelor polare. Pentru realizarea desenului vom proceda astfel:
- se iniţializează comanda „line”,
- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale primului punct, Enter;
28
 INFOGRAFICĂ

- se tastează apoi @D<α, unde D este lungimea segmentului, iar α este unghiul făcut de
dreaptă cu axa OX măsurat în sens trigonometric (invers acelor de ceas)
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici:
- XA = 100, YA = 200, D = 50, α = 300 vom obţine desenul din figura 10:

Figura 9. Desen obţinut cu cerinţa anterioară

Dacă se doreşte desenarea dreptei sub un unghi de 35o făcut în sens orar cu axa OX se va
introduce valoarea acestuia cu semnul minus.
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici
- XA = 100, YA = 200, D = 65, α = 350 se vor realiza următoarele comenzi:
- se iniţializează comanda „line”,
- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale punctului A 100,200, se tastează Enter;
- se tastează apoi @65<-35 şi apare următorul desen (figura 10):

Figura 10. Desen obţinut prin coordonate polare

Observaţie!
Dimensiunea liniei şi mărimea unghiului sunt trecute pentru o mai bună înţelegere a
desenului.

Exemplu

29
 INFOGRAFICĂ

Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD având următoarele valori:

XA = 175, YA = 220; XAB = 30, YAB = 45; XBC = -40, YBC = 60; DCD = 80, α = 50o

Pentru rezolvare se vor executa comenzile în următoarea succesiune:

- se preia comanda „Line”, se tastează valorile coordonatelor punctului A: 175, 220 în

bara de comandă şi Enter;
- tastăm @30,45, Enter,
- tastăm @-40,60, Enter,
- tastăm @80<50, Enter.

Succesiunea comenzilor în bara de comandă este:

Command: _line Specify first point: 175,220

Specify next point or [Undo]: @30,45
Specify next point or [Undo]: @-40,60
Specify next point or [Close/Undo]: @80<50
Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel

Desenul generat va fi următorul (figura 11):

30
 INFOGRAFICĂ

Vizualizarea coordonatelor
Desenul realizat

Figura 11. Desen realizat pentru exerciţiul dat

Desenarea liniilor ortogonale

Prin desenarea liniilor ortogonale se înţelege trasarea acestora pe o singură direcţie,

orizontală sau verticală. Acest lucru se poate realiza prin activarea butonului ORTHO (bara de
stare (13)).

Figura 12. Iniţierea ortogonalităţii

Acesta poate fi activat prin apăsarea tastei F8 sau cu ajutorul mouse-ului cu click dreapta
direct pe buton.

Când se activează F8 în bara de comandă va

apărea „Ortho on”

Pentru realizarea liniilor ortogonale procedăm astfel:

- preluăm comanda line,
31
 INFOGRAFICĂ

- iniţializăm primul punct prin coordonate rectangulare,

- după iniţializare cursorul se deplasează pe una din cele două direcţii, hotărâm pe care
din ele dorim să desenăm linia şi tastăm lungimea liniei şi Enter,
- se continuă în acelaşi mod pe altă direcţie.

De exemplu:
Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD, DE, definite astfel:
XA = 200, YA = 200, DAB = 50, DBC = 60, DCD = 70, DDE = 60

Comenzile ce se vor executa sunt:

Command: _line Specify first point: 200,200

Specify next point or [Undo]: 50

Specify next point or [Undo]: 60

Specify next point or [Close/Undo]: 70

Specify next point or [Close/Undo]: 60

Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel*

Se poate seta direcţia pe care vrem să desenăm liniile şi prin definirea acestora cu
coordonate polare:

Command: _line Specify first point: 200,200

Specify next point or [Undo]: @50<90

Specify next point or [Undo]: @60<0

Specify next point or [Close/Undo]: @70<90

Specify next point or [Close/Undo]: @60<0

Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel*

Setarea punctelor caracteristice - OSNAP

32
 INFOGRAFICĂ

De cele mai multe ori avem nevoie să ne uşurăm munca trasând drepte din anumite puncte
caracteristice: capăt de segment, perpendiculară pe un segment, la mijlocul unui segment, etc.
Pentru setarea acestor puncte se va activa butonul OSNAP din bara de stare (13) prin click
dreapta pe buton afişând ecranul de setare:

Figura 13. Iniţierea comenzii OSNAP

Activând „Settings” se va deschide următoarea fereastră „Drafting Settings” în care se

bifează toate caracteristicile ce le dorim:

Figura 14. Fereastra Drafting Settings

Semnificaţia acestora este următoarea:
Tabelul 3.2
Denumire Semnificaţie Simbol
Endpoint Capătul segmentului

Midpoint Jumătatea segmentului

Center Centrul cercului

33
 INFOGRAFICĂ

Quadrant Punctele cardinale

Intersection Punctul de intersecţie a 2 sau

mai multe drepte
Extension Prelungirea unei drepte sub un
unghi pe o distanţă
Perpendicular Piciorul perpendicularei duse
dintr-un punct pe o dreaptă
Tangent Punctul de tangenţă la un cerc

Nearest Alegerea unui punct pe o

dreaptă dată
Node Punct izolat, aflat în interiorul
selectorului
Parallel Punct aflat pe o paralelă la o
entitate desenată

Aceste puncte pot fi activate în funcţie de ceea ce avem nevoie. Activarea se face prin
bifarea în căsuţa corespunzătoare (de exemplu endpoint este bifat). Când se realizează desenele
este important să ştim capetele segmentelor pentru închidere sau pornire cu o linie nouă din punctul
de capăt. Când se realizează desenul, programul ne indică punctele caracteristice:

Tabelul 3.3

Vizualizarea punctului de capăt

endpoint

Vizualizarea punctului de mijloc

midpoint

34
 INFOGRAFICĂ

Vizualizarea piciorului
perpendicularei
perpendicular

Ştergerea unei linii

În cazul în care dorim să ştergem o linie, sau mai multe, putem acţiona în mai multe moduri:
Tabelul 3.4
1 Se selectează linia sau liniile
prin click cu mousul pe
linie, aceasta se transformă
în linie punctată şi apoi dăm
Delete din tastatură

2 Utilizând comanda Erase

din meniul Modify.
Se preia comnda cu
mousul, se selectează linia
şi se dă Enter.

3 Dacă s-a executat o linie

greşit se poate utiliza
comanda Undo care are Iconița Undo
iconiţă în bara principală
(3) sau în meniul Edit

Test de autoevaluare nr. 2

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care sunt variantele de desenare a unei linii?

35
 INFOGRAFICĂ

După parcurgerea acestei unități de învățare trebuie să reţineţi:

Desenarea liniilor cu comanda LINE se realizează prin:
1. prin preluarea comenzii LINE din meniul DRAW;
2. prin scriere de la tastatură în bara de comandă denumirea
comenzii.

3.4. COMENZILE RECTANGLE, POLYGON

3.4.1. COMANDA RECTANGLE

Se utilizează la desenarea unui poligon rectangular cu 4 laturi (dreptunghi sau pătrat).

Comanda poate fi lansată din meniul Draw. Realizarea desenului se poate face în mai multe
moduri:

Tabelul 3.5
Cerinţa Comenzile executate Desenul realizat
Se cere să se deseneze Command: _rectang
dreptunghiul definit Specify first corner point or
prin coordonate în [Chamfer/Elevation/Fillet/Thic
colţurile A şi B kness/Width]: 200,300
XA =200, YA =300 Specify other corner point or
XB =300, YB =500 [Area/Dimensions/Rotation]:
300,500

Se cere să se deseneze Command: _rectang

dreptunghiul pentru Specify first corner point or
care se cunosc [Chamfer/Elevation/Fillet/Thic
următoarele: kness/Width]: 500,200
XA=500, YA=200 Specify other corner point or
L=70, l=80 [Area/Dimensions/Rotation]: d

36
 INFOGRAFICĂ

Specify length for rectangles

<50.0000>: 70
Specify width for rectangles
<80.0000>: 80

Să se deseneze Command: _rectang

dreptunghiul căruia i se Specify first corner point or
cunosc următoarele: [Chamfer/Elevation/Fillet/Thic
XA=400, YA=500 kness/Width]:
Aria = 200 400,500
L = 50 Specify other corner point or
Obs.! Programul [Area/Dimensions/Rotation]: a
întreabă dacaă ari se Enter area of rectangle in
calculează în funcţie de current units <100.0000>: 200
lungime sau de lăţime Calculate rectangle dimensions
şi trebuie specificat. based on [Length/Width]
<Length>: l
Enter rectangle length
<70.0000>: 50

Desenul se poate executa cu uşurinţă dacă se urmăreşte dialogul din bara de comenzi.

3.4.2. COMANDA POLYGON

Această comandă se utilizează la realizarea unui poligon cu un număr oarecare de laturi.

Alegerea numărului de laturi se face din setări în funcţie de dorinţa operatorului. Posibilităţile de
realizare ale desenului sunt mai multe, după cum urmează:

37
 INFOGRAFICĂ

Tabelul 3.6
Cerinţa Comenzile executate Desenul realizat
Să se deseneze un Command: _polygon Enter
poligon cu 7 laturi number of sides <6>: 7
având coordonatele Specify center of polygon or
punctului de centru [Edge]: 500,600
X=500, Y=600 Enter an option [Inscribed in
şi fiind înscris într-un circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu 95 circle] <C>: i
Specify radius of circle: 95

Să se deseneze un Command: _polygon Enter

poligon cu 3 laturi number of sides <7>: 3
având coordonatele Specify center of polygon or
punctului de centru [Edge]: 400,200
X=400, Y=200 Enter an option [Inscribed in
şi fiind înscris într-un circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu 60 circle] <I>: i
Specify radius of circle: 60
Să se deseneze un Command: _polygon Enter
poligon cu 6 laturi number of sides <3>: 6
având coordonatele Specify center of polygon or
punctului de centru [Edge]: 600,800
X=600, Y=800 Enter an option [Inscribed in
şi fiind circumscris unui circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu 85 circle] <I>: c
Specify radius of circle: 85
Să se deseneze un Command: _polygon Enter
poligon cu 5 laturi number of sides <5>: 5
având coordonatele Specify center of polygon or
unuia din punctele de pe [Edge]: e
contur A: X=700, Specify first endpoint of edge:
Y=200 700,200
şi având lungimea Specify second endpoint of
laturii de 60 edge: 60

38
 INFOGRAFICĂ

Explicarea comenzilor din program este dată în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.7
Comanda din bară Semnificaţia comenzii Observaţii
Enter number of sides Se cere numărul de laturi În setări erau specificate
<7>: 3 al poligonului 7 laturi 7
Specify center of polygon Se cer coordonatele Se tastează valorile X şi
centrului poligonului Y ale centrului
poligonului
Enter an option [Inscribed Se cere să se specifice ce În setări era specificat I,
in circle/Circumscribed fel de poligon este care se poate schimba cu
about circle] (înscris sau circumscris C (corespunzător
unui cerc) poligonului circumscris)
Specify radius of circle: Se cere valoarea razei -
85 cercului circumscris
Specify center of polygon Se alege opţiunea Edge: Dacă se alege varianta
or [Edge]: e mărimea laturii Edge se poate tasta „e”
poligonului
Specify second endpoint Se cer coordonatele unui -
of edge: 60 al doilea punct sau se
poate tasta lungimea
laturii poligonului

Test de autoevaluare nr. 3

Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de

spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Cu ce commandă desenăm un dreptunghi?

b) Cu ce commandă desenăm un hexagon?

39
 INFOGRAFICĂ

După parcurgerea acestei unități de învățare trebuie să reţineţi:

Comenzile rectangle, polygon.

3.5. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE

AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Întrebarea 1
a) Oricare din tabelul 3.1

Întrebarea 2
a) Nu. Spațiul de desen este nelimitat în programul AutoCAD.
b) Se utilizează două sisteme:
• sistemul de coordonate universal, WCS – World Coordinate
System;
• sistemul de coordonate utilizator UCS – User Coordinate System.
c) Bara de comandă.

Întrebarea 3
a) Rectangle
b) Polygon

40
 INFOGRAFICĂ

3.6. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Se cere trasarea unui segment înclinat la 45°. (3p)

2. Se cere trasarea unui dreptunghi cu dimensiunile de 10x5. (4p)

3. Se cere trasarea unui octogon. (3p)

3.7. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. AutoCad 2007 pentru ingineri – Editura Teora 2007.

2. AutoCad 2009 pentru ingineri – Editura Teora 2009.
3. AutoCAD 2009 and AutoCAD LT 2009 Bible – Editura Wiley.
4. AutoCad-ul în trei timpi. Inițiere, utilizare, performanță (Ediția 2021 - Ediția a V-a
revăzută și adăugită) – Editura Polirom.

41