Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 5: Mixer

Exercițiul 5 34
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 5: Mixer

Programul AutoCAD furnizează o serie de comenzi care permit mărirea vitezei de

execuţie a desenelor. De exemplu, folosind comenzi ca OFFSET şi ARRAY, entităţile dintr-
un desen pot fi multiplicate. În acest exerciţiu veţi desena un panou de mixare audio cu patru
canale, care are o casetă audio inserată. Privind desenul de referinţă observăm că el conţine
mai multe elemente comune unui panou de mixare, care pot fi create simplu, folosind
comenzile de editare amintite anterior.

Comenzi noi

arc
offset
copy
arrayclassic
stretch
insert

Procedura de desenare

1. Folosind comanda New, începeţi un nou desen, având limitele 420x297 mm2, cu numele
Mixer, pe care îl salvaţi în folderul personal.

2. Setaţi valorile 10 pentru grid şi 5 pentru snap (caseta de dialog Drafting Settings din
meniul Tools). Verificaţi dacă aceste moduri sunt active, apăsând tastele F7 (grid on/off)
şi F9 (snap on/off).

3. Creaţi conturul dreptunghiular al mixerului folosind comanda polyline cu punctul de start

de coordonate 20,20. Conturul are dimensiunile 350 mm pe axa X şi 275 mm pe axa Y.
Reamintim că, după trasarea celei de-a treia linii, tastând “c” (Close) şi Enter, linia va fi
închisă automat.

4. Similar cu exerciţiul 2, este util să avem originea sistemului de coordonate într-un punct
cunoscut al unui obiect din desen. În acest caz, este preferabil să definim entităţile ce vor
fi desenate, având ca referinţă colţul din stânga jos al conturului nou creat. Definiţi un
nou sistem de coordonate (UCS), paralel cu sistemul actual (WCS) dar având originea în
colţul din stânga jos al conturului mixerului (punctul de coordonate 20,20). Salvaţi acest
UCS cu numele Mixer. Este important ca această origine să fie selectată cu precizie,
deoarece dimensiunile următoare se vor defini în raport cu noul sistem de coordonate.
Desenul ar trebui să arate ca în figura 1.

Figura 1. Conturul mixerului cu UCS-ul Figura 2. Indicatorul de nivel.

Mixer definit.

Exercițiul 5 35
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

5. Rotunjiţi colţurile conturului creat anterior utilizând comanda Fillet cu o rază de

racordare de 5 mm. Pentru a evita utilizarea comenzii de patru ori (pentru fiecare colţ),
având în vedere că am desenat conturul cu comanda polyline, puteţi folosi opţiunea
Polyline a comenzii Fillet. Aceasta permite racordarea tuturor colţurilor poliliniei în
acelaşi timp. Atenție! Așa cum a fost prezentat în exercițiul anterior, opțiunea Polyline din
cadrul comenzii Fillet va funcționa doar dacă conturul a fost închis cu opțiunea Close (”c”)
– vezi punctul 3. În caz contrar, comanda Fillet va rotunji doar primele trei colțuri.

Desenarea indicatorului de nivel

6. Prima componentă a mixerului pe care o vom desena este indicatorul de volum,

prezentat în figura 2, situat deasupra fiecărui rând de butoane circulare. Desenaţi
conturul indicatorului folosind comanda polyline. Punctul de start este punctul 1 (fig. 2),
de coordonate (20,240), indicatorul de nivel având dimensiunile 40 mm pe axa X și 25
mm pe axa Y.

7. Măriţi zona indicatorului de nivel folosind comanda Zoom cu opţiunea Window

(selectaţi o fereastră care să cuprindă în întregime indicatorul de volum).

8. Folosind comanda Line trasaţi o linie pornind din mijlocul bazei inferioare a indicatorului
(utilizaţi modul object snap midpoint) până în punctul de coordonate relative
@22.5<120.

Informativ! Comanda ARC

Comanda Arc poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Draw, selectând Arc şi una din opţiunile disponibile;
- din bara cu instrumente Draw, selectând pictograma corespunzătoare comenzii Arc;
- tastând A şi apoi Enter.
Opţiunile de desenare a unui arc, puse la dispoziţie de comanda apelată din meniul Draw, reprezintă
combinaţii de trei elemente care definesc un arc atât ca dimensiuni cât şi ca poziţie. Elementele
utilizate sunt: Points (punct); Start (punctul de start); Center (centrul arcului); End (punctul de sfârşit
al arcului); Angle (unghiul la centru care defineşte arcul); Length (lungimea corzii care subîntinde
arcul); Direction (direcţia: sens trigonometric sau invers); Radius (raza arcului de cerc). De
asemenea, se poate utiliza şi opţiunea Continue care permite desenarea unui arc pornind din ultimul
punct definit în sesiunea de lucru.
Apelarea comenzii de la tastatură permite desenarea unui arc prin trei puncte, putând fi utilizate şi
opţiuni care cuprind definirea centrului, a unghiului descris, a punctului de sfârşit sau a valorii coardei
subîntinse.

9. Apelaţi comanda Arc din meniul Draw, cu opţiunea 3Points. Definiţi ca prim punct
colţul din dreapta jos al indicatorului. Al doilea punct este situat (în coordonate relative)
la @-20,10 faţă de primul. Al treilea punct este colţul din stânga jos. Desenaţi
acest arc foarte precis, utilizând modurile object snap.

10. Încheiaţi desenul indicatorului folosind comanda Trim pentru a şterge linia indicatoare ce
trece sub nivelul arcului, astfel încât să arate ca în figura 2. Folosiţi comanda Zoom cu
opţiunea All sau Previous pentru a reveni la imaginea de ansamblu a mixerului.

Desenarea indicatorului de volum

Privind desenul de referinţă se poate observa că există câte un potenţiometru pentru

fiecare canal al mixerului şi alte două potenţiometre auxiliare pentru controlul semnalului de
ieşire. Toate aceste elemente se obţin prin multiplicarea şi modificarea unui singur indicator
de volum care va fi desenat în continuare.

Exercițiul 5 36
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

11. Desenaţi, folosind comanda polyline, un dreptunghi (figura 3) având colţul din stânga
jos în punctul de coordonate (35,10), cu lungimea de 10 mm pe axa X şi 110 mm pe
axa Y. Folosiţi comanda Zoom cu opţiunea Window pentru a mări zona potenţiometrului.

12. Folosind comanda Offset construiţi un dreptunghi în interiorul primului la distanţa de 2

mm.
Informativ! Utilizarea comenzii Offset
Comanda Offset poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Modify, selectând Offset;
- din bara cu instrumente Modify, selectând pictograma corespunzătoare comenzii Offset;
- tastând O şi apoi Enter.
Comanda Offset este utilizată pentru construirea unei paralele la obiectul selectat şi decalarea
acesteia faţă de obiectul original cu o anumită distanţă. Apelarea comenzii duce la afişarea
următorului prompter:
Specify offset distance or [Through/Erase/Layer] <Through>:
La acest prompter se defineşte distanţa la care să fie poziţionată copia (paralelă cu originalul).
Indiferent dacă se alege sau nu opţiunea Through, va fi afişat prompterul
Select object to offset or [Exit/Undo] <Exit>:
La acest prompter se selectează obiectul original. Dacă nu s-a apelat opţiunea Through, prompterul
afişat în continuare va fi
Specify point on side to offset:
La acest prompter se selectează, prin simpla punctare pe ecran, un punct de o parte sau de alta a
obiectului original, în funcţie de partea în care dorim să plasăm copia.
Dacă s-a apelat opţiunea Through prompterul afişat în continuare va fi
Specify through point:
La acest prompter ni se cere să specificăm punctul prin care să treacă copia. Distanţa măsurată de-a
lungul perpendicularei dusă din punctul selectat la obiectul original va fi folosită ca distanţă de
decalare. În continuare va fi afişat prompterul
Select object to offset or <exit>:
care permite repetarea comenzii, pentru aceeaşi distanţă sau printr-un alt punct. Încheierea comenzii
se face prin apăsarea tastei Enter ca răspuns la acest prompter.
Nu întotdeauna copia executată cu ajutorul comenzii Offset reproduce exact originalul:
- arc – noul arc va avea acelaşi unghi la centru ca şi arcul original, dar lungimea sa va fi
diferită;
- cerc, elipsă – noul cerc (elipsă) va avea acelaşi centru ca şi cercul (elipsa) originală. Raza
noului cerc va fi diferită de raza cercului original (în cazul elipselor vor diferi lungimile axelor);
- linie, xline şi ray – noua linie, dreaptă sau semidreaptă ajutătoare va fi o copie exactă a
originalului;
- polilinie optimizată – lungimile segmentelor de dreaptă şi cele ale arcelor ce intră în
componenţa noii polilinii optimizate sunt ajustate astfel încât capetele noii polilinii să fie situate
de-a lungul unor direcţii perpendiculare pe capetele corespunzătoare ale poliliniei deschise
originale;
- curbă spline – lungimea şi forma noii curbe spline sunt ajustate astfel încât capetele noii
curbe spline să fie situate de-a lungul unor direcţii perpendiculare pe capetele
corespunzătoare ale curbei spline deschise originale.

Figura 3.Conturul şi potenţiometrul indicatorului de volum.

Exercițiul 5 37
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

13. Folosind comanda Polyline desenaţi cursorul potenţiometrului (fig. 3). Ca punct de start
alegeţi punctul de coordonate (27.5,50), lungimile pe axele X şi Y fiind 25 mm, respectiv
10 mm.

14. Utilizând comanda Trim întrerupeţi liniile din interiorul cursorului. Desenul ar trebui să
arate ca în figura 3. Reveniţi la o vedere de ansamblu a mixerului.

Informativ! Utilizarea comenzii Copy

Comanda Copy poate fi apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Modify, selectând Copy;
- din bara cu instrumente Modify, selectând pictograma Copy;
- tastând CO şi apoi Enter.
Comanda Copy permite realizarea uneia sau a mai multor copii ale entităţilor selectate. Lansarea în
execuţie a comenzii Copy afişează prompterul
Select objects:
care solicită selectarea elementelor ce vor fi copiate. La realizarea setului de selecţie se pot folosi
orice metode, inclusiv opţiunile Remove şi Add. Pentru încheierea operaţiei de selectare se apasă
tasta Enter şi va fi afişat prompterul
Specify base point or [Displacement] < Displacement >:
Definirea punctului de bază are ca efect afişarea prompterului la care se cere punctul destinaţie
Specify second point or <use first point as displacement>:
Noţiunile base point or displacement şi second point of displacement sunt aceleaşi ca la
comanda Move, comanda Copy realizând de fapt o operaţie de deplasare a copiei obiectelor
selectate. Comanda permite realizarea de copii multiple ale setului de selecţie definit.
Dacă se cunoaşte valoarea exactă a distanţei de deplasare, ea poate fi introdusă la prompterul
Specify base point or displacement, or [Displacement]:. Valoarea respectivă va fi interpretată ca o
deplasare dacă la al doilea prompter se apasă Enter (nu se mai defineşte nimic).

15. Privind desenul de referinţă observaţi în partea dreaptă un potenţiometru mai lung
care poate fi obţinut făcând o copie a celui desenat până acum, urmând să îl modificăm
ulterior. Utilizând comanda Copy faceţi o copie a potenţiometrului pe care o amplasaţi la
o distanţă relativă de 215 mm pe axa X.

16. Cu comanda Zoom opțiunea Window reveniţi la o vedere de prim plan a potenţiometrului.

Figura 4. Indicatorul de volum. Figura 5. Butonul radio.

17. Pentru a reprezenta linia de bază a scalei potenţiometrului, trasaţi un segment de

dreaptă cu ajutorul comenzii Line, începând din punctul de coordonate (25,15) până în
punctul de coordonate @30,0 (cu o lungime de 30 mm pe axa X). Folosind comanda

Exercițiul 5 38
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Offset desenaţi alte 10 linii identice cu segmentul desenat, la distanţa de 10 mm una

de alta. Potenţiometrul ar trebui să arate ca în figura 4.a).

18. Utilizaţi comanda Trim pentru a definitiva reprezentarea scalei potenţiometrului aşa cum
se vede în figura 4.b). În acest moment aţi terminat de desenat potenţiometrul. Utilizaţi
comanda Zoom/All pentru a reveni la o imagine de ansamblu.

Desenarea butoanelor circulare

19. Folosind comanda Circle trasaţi un cerc cu centrul în punctul de coordonate (40,145) şi
diametrul de 20 mm (fig. 5.a). Asiguraţi-vă că aţi definit diametrul şi nu raza!!!
Folosind comanda Zoom/Window măriţi zona în care se află butonul radio.

20. Trasaţi o linie verticală, pornind din centrul cercului (object snap!!!) în sus, până la
intersecţia cu cercul. Folosiţi pentru aceasta modul object snap Quadrant, care
poziţionează cursorul în punctele cu unghiul la centru de 0 , 90, 180 şi 270 de grade, de-
a lungul unui cerc, elipse sau arc.

Informativ! Utilizarea comenzii Array

În versiunile mai noi de AutoCAD (2013/2014) comanda array are două variante:
- array poate fi apelată de la tastatură tastând arrayclassic
Comanda array permite crearea de copii multiple ale obiectelor selectate, copii care pot fi aranjate pe
linii şi coloane (matrice rectangulară) sau dispuse circular (matrice polară).
Apelarea comenzii arrayclassic afişează caseta de dialog Array.

a) fila Rectangular Array b) fila Polar Array

Figura 6.

Pentru a realiza o multiplicare în matrice rectangulară se activează fila Rectangular Array (fig. 6.a)
după care se specifică numărul de linii (Rows), numărul de coloane (Columns) precum şi distanţa
dintre linii (Row offset), distanţa dintre coloane (Columns offset) şi direcţia după care se face
multiplicarea (Angle of array). Pentru a crea setul de selecţie ce urmează a fi multiplicat se utilizează
butonul Select objects. Apelarea lui permite utilizatorului să ajungă în desen şi să selecteze obiectele
dorite. De remarcat că distanţele dintre linii şi coloane ca şi unghiul pot fi specificate pe ecran, folosind
butoanele ataşate, dar acest mod de abordare necesită experienţă de lucru în programul Autocad.
Butonul Preview permite vizualizarea matricei obţinute, iar butonul OK permite executarea comenzii.
Pentru a realiza o multiplicare în matrice polară se activează fila Polar Array (fig. 6.b) după care se
specifică centrul faţă de care se face multiplicarea (Center point) introducînd coordonatele sau
folosind butonul ataşat pentru a-l specifica în ecranul de lucru. După aceea se alege metoda de lucru
şi se definesc parametri săi: numărul de copii multiplicate (inclusiv setul de selecţie) (Total number of
items), unghiul pe care vor fi dispuse copiile (Angle to fill) sau dacă este cazul unghiul dintre două

Exercițiul 5 39
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

copii (Angle between items). De asemenea se specifică atunci când se doreşte dacă setul multiplicat
va fi rotit faţă de centrul de multiplicare (Rotate items as copied). Se defineşte setul de selecţie
folosind butonul Select objects şi se poate vizualiza comanda înainte de a o executa cu butonul
Preview.

- a doua variantă de lansare în execuție a comenzii array este din meniul Modify. Se alege
Array care conduce la deschiderea unui meniu desfășurător de unde se pot alege opțiunile
disponibile Rectangular Array, Path array și Polar array, similar ca în figura 7.

Figura 7.

Metodologia de lucru pentru Rectangular Array și respectiv Polar Array se realizează exclusiv din linia
de comandă prin intermediul unui mediu interactiv.

21. Trasaţi o linie din punctul de coordonate (40,160) până în punctul de coordonate @0,- 4,
aceasta reprezentând una dintre gradaţiile exterioare ale butonului radio.

22. Folosind comanda arrayclassic!!! realizaţi gradaţiile exterioare ale butonului radio.
Folosiţi centrul cercului drept centru de dispunere a celor 11 copii. De asemenea,
verificaţi ca opţiunea pentru rotirea copiilor să fie setată Yes. Butonul radio ar trebui să
arate ca în figura 5.b).

23. Reveniţi la o imagine de ansamblu a mixerului. Realizaţi celelalte două butoane radio ale
primului canal al mixerului folosind comanda arrayclassic, alegând o reţea rectangulară.
Distanţa verticală dintre centrele cercurilor, care reprezintă butoanele, este de 35 mm.
Primul canal al mixerului ar trebui să arate ca în figura 8.

24. Ştiind că distanţa dintre canale este de 50 mm, realizaţi folosind comanda Array şi
celelalte trei canale ale mixerului. În acest stadiu mixerul ar trebui să arate ca în figura 9.

Exercițiul 5 40
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 8. Primul canal complet al mixerului. Figura 9. Mixerul cu cele 4 canale definitivate.

*** Cele două cursoare mai mari se pot obţine plecând de la copia cursorului iniţial,
amplasată în dreapta desenului. Modificarea lungimii acestuia poate fi uşor obţinută, folosind
comanda Stretch. Pentru clarificare citiți explicația informativă a comenzii Stretch.

25. Folosind comanda Zoom/Window, măriţi zona cursorului care va fi alungit.

Informativ! Utilizarea comenzii Stretch

Comanda Stretch poate fi apelată în trei moduri
- din meniul desfăşurabil vertical Modify, selectând Stretch;
- din bara cu instrumente Modify, selectând pictograma Stretch;
- tastând S şi apoi Enter.
Comanda Stretch permite modificarea lungimii sau orientării entităţilor selectate. Primul prompter al
comenzii este
Select objects to stretch by crossing-window or crossing-polygon...
Select objects: Specify opposite corner:
La acest prompter se cere selectarea obiectelor ce vor fi modificate. De reţinut că selectarea se face
doar cu opţiunea crossing (c). Încheierea operaţiei de selectare se face apăsând tasta Enter. Este
afişat prompterul
Specify base point or displacement: - se specifică punctul de bază;
Specify second point of displacement: - se specifică punctul destinaţie (noua poziţie a punctului de
bază).
Definirea punctului destinaţie are ca efect încheierea comenzii.

26. Utilizând comanda Stretch şi opţiunea de selectare crossing, alungiţi partea

superioară a cursorului cu 30 mm. Cursorul ar trebui să arate ca în figura 10.

Exercițiul 5 41
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 10. Alungirea cursorului cu Figura 11. Elementele geometrice ale conturului
comanda Stretch. casetei şi butoanele aferente.
27. Folosiţi comanda Zoom/All pentru a obţine imaginea completă a desenului.
28. Cu comanda Mirror realizaţi cel de-al doilea cursor, alegând ca linie de oglindire o
dreaptă ce trece prin punctul de coordonate (280,0). Se va utiliza modul ORTHO (F8)
pentru definirea celui de-al doilea punct al liniei de oglindire. Modul ortho restricționează
deplasarea cursorului doar pe axele X și Y.
Informativ! Utilizarea comenzii Insert/Block...
Comanda Insert/Block poate fi apelată în trei moduri
- din meniul desfăşurabil vertical Insert, selectând Block…;
- din bara cu instrumente Insert, selectând pictograma Insert Block;
- tastând I şi apoi Enter.
Comanda Insert/Block permite inserarea în desenul de bază a unui alt desen sau a unor părţi
componente ale desenului curent, definite ca blocuri.
Activarea comenzii Insert/Block deschide caseta de dialog Insert.

Figura 12. Caseta de dialog Insert specifică comenzii Insert/Block.

Dacă blocul care urmează a fi inserat a fost creat în cadrul desenului de bază, se scrie numele lui în
rubrica Name sau se alege din lista derulantă aferentă. Dacă blocul se află salvat în altă locaţie se
specifică poziţia acestuia utilizând butonul Browse... care deschide caseta de căutare Select
Drawing File.
Rubricile Insertion Point, Scale sau Rotation permit definirea parametrilor blocului inserat (punct de
inserţie, scară sau unghi de rotaţie) atât în caseta de dialog Insert cât şi direct pe ecran.
Un bloc sau un desen inserat se comportă ca un tot unitar. Activarea opţiunii Explode permite tratarea
blocurilor inserate ca fiind alcătuite din obiecte elementare. De reţinut faptul că, blocurilor sau
desenelor inserate, li se poate aplica şi ulterior comanda Explode.

Exercițiul 5 42
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

29. Pentru a construi cele 11 linii orizontale care reprezintă scala potenţiometrului, trasaţi
mai întâi o linie din punctul de coordonate (235,15) până în punctul de coordonate
@90,0. Urmăriţi configuraţia potenţiometrului dublu în desenul de referinţă.

30. Creaţi celelalte linii orizontale folosind comanda arrayclassic, ştiind că distanţa dintre
linii este de 13 mm.
31. Folosind comanda Trim tăiaţi liniile scalei astfel încât potenţiometrul să arate ca în
desenul de referinţă. Pentru a simplifica operaţia puteţi utiliza comanda Zoom/Window.
32. Pentru a completa desenul mixerului trebuie desenată caseta prezentată în figura 11.
Având ca punct de referinţă colţul din stânga jos al casetei, de coordonate (220,190),
şi respectând dimensiunile din figura 11, desenaţi conturul casetei. Butoanele aferente se
pot desena folosind comenzile offset și arrayclassic.

33. Folosind comanda Insert/Block inseraţi blocul (sau fişierul) Cassette. Acesta se află în
directorul cu prototipuri, deci vom utiliza butonul Browse... al casetei de dialog Insert.
Definiţi ca punct de inserţie punctul de coordonate (230,195). Ceilalţi parametrii ai
blocului (factor de scară, rotaţie) rămân setaţi la valoarea implicită.

34. Desenul final ar trebui să semene cu desenul de referinţă. Salvaţi şi închideţi acest
fişier.

Exercițiul 5 43
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 6: Indicator

Exercițiul 6 44
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 5: Indicator

Programul AutoCAD oferă multe facilităţi de creare a textului şi utilizare a seturilor de

caractere (fonturi), care vă permit să faceţi adnotări în desene. De asemenea, puteţi să creaţi
un stil de text propriu bazat pe fonturile disponibile lungind, comprimând sau înclinând setul
de caractere existent. În acest exerciţiu veţi desena şi adăuga detalii sub formă de text într-
un indicator, utilizând o serie de opţiuni disponibile.

Comenzi noi

text style
dtext
mtext

Procedura de desenare

1. Folosind comanda New, începeţi un nou desen, având limitele 150x100 mm2, cu numele
Indicator, pe care îl salvaţi în directorul personal.

2. Setaţi valorile 5 pentru grid şi 2.5 pentru snap, folosind caseta de dialog Drafting
Settings. De asemenea, în câmpul Snap and Grid din cadrul acestei casete de dialog, în
zona Grid behaviour asigurati-vă că toate opțiunile sunt deselectate.

3. Utilizând comenzile Line, Offset şi Trim construiţi indicatorul din figura 1. Ca punct de
referinţă se dă colţul din stânga jos al indicatorului care are coordonatele (10,10).

Figura 1. Indicator.

Crearea unui stil de text

Amplasarea textului într-un desen necesită utilizarea unui stil de text (text style).
Programul AutoCAD vă oferă un stil STANDARD, care este stilul de text implicit în fişierele
şablon acad.dwt şi acadiso.dwt. Dacă stilul STANDARD nu este adecvat cerinţelor
proiectului, puteţi crea alte stiluri de text utilizând comanda Text Style.

Exercițiul 6 45
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

4. Creaţi, utilizând comanda Text Style, un nou stil de text, numit Orizontal, bazat pe fontul
romans.shx şi înălţimea 0.

Informativ! Comanda TEXT STYLE

Comanda Text Style poate fi apelată în două moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Format, selectând Text Style…;
- tastând St şi apoi Enter.
Lansarea în execuţie a comenzii Text Style determină afişarea casetei de dialog Text Style (figura 2).

Figura 2. Caseta de dialog Text Style.

Pentru a crea un nou stil de text se apasă butonul New. Se deschide caseta de dialog New Text
Style. În rubrica Style Name se tastează numele noului stil de text după care se apasă butonul OK.
Se revine în caseta de dialog Text Style, având de această dată, în rubrica Style Name, numele
noului stil creat. Din lista derulantă Font Name se alege fontul dorit. În caseta Height se poate defini
înălţimea textului. Este recomandat ca aceasta să fie 0 deoarece, în funcţie de scara desenului, se va
putea indica apoi înălţimea corectă a fiecărui text din desen.
Butonul Rename permite redenumirea stilului de text iar butonul Delete permite ştergerea stilului de
text aflat în rubrica Style Name.
Pentru a scrie cu un anumit stil de text, după ce acesta a fost selectat din lista Name Style, se apasă
butonul Apply. Caseta de dialog se închide prin apăsarea butonului OK.

Exercițiul 6 46
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Informativ! Parametrii unui stil de text

În AutoCAD, un stil de text setează fontul, mărimea, unghiul şi alte caracteristici indicate în tabelul
următor:

Setarea Stilul implicit Descriere

Style name STANDARD Numele stilului, maxim 31 caractere
Font name txt.shx Numele fişierului de font extern specificat
Font style Fără Formatarea fontului (îngroşat sau înclinat, numai pentru
fonturile TrueType)
Height 0 Înălţimea textului
Setarea Implicit Descrierea
Use Big Font Nu Forme special definite
Width factor () 1 Factorul de lăţime, condensat (<1) sau expandat (>1)
Oblique angle 0 O valoare între -85 şi 85 înclină textul
Backwards Nu Textul este amplasat întors (ca şi cum s-ar vedea în oglindă)
Upside-down Nu Textul este amplasat răsturnat (ca şi cum ar fi rotit cu 180)
Vertical Nu Textul se desfăşoară vertical, dar caracterele sunt
orizontale.

Informativ! Comanda MText (Multiline Text) şi Dtext (Dynamic Text)

Într-un desen, textul poate fi scris sub formă de linii de text sau sub formă de paragraf.

➔ Scrierea dinamică a textului se face cu comanda Dtext. Aceasta poate fi apelată în două moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Draw, selectând Text şi apoi Single Line Text;
- tastând Dt şi apoi Enter.
Definirea parametrilor comenzii Dtext se face de la tastatură. Avantajul acestei metode constă în
faptul că putem schimba, în timpul executării comenzii, poziţia unei noi linii de text prin simpla
punctare pe ecran. Parametrii unui text editat dinamic pot fi modificaţi pentru întregul text sau pentru
fiecare linie în parte.

➔ Scrierea textului sub formă de paragraf se face cu ajutorul comenzii Mtext. Aceasta poate fi
apelată în trei moduri:
- din meniul desfăşurabil vertical Draw, selectând Text şi apoi Multiline Text…;
- din bara cu instrumente Draw, selectând pictograma Multiline Text;
- tastând Mt sau T şi apoi Enter.

Lansarea în execuţie a comenzii Mtext necesită pentru început specificarea zonei din desen în care
va fi amplasat textul. De asemenea permite, opţional, setarea parametrilor textului. După definirea
zonei de amplasare a textului este lansat în execuţie editorul de text Text Formatting. Acesta se
prezintă sub forma unei casete de dialog şi permite scrierea şi modificarea textelor aproximativ identic
cu programul Word. De asemenea, este posibilă importarea de texte editate cu alte programe.

Exercițiul 6 47
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Informativ! Alinierea textului

Alinierea textului (figura 3) se poate face pe baza modurilor afişate de opţiunea Justify, prezentate în
linia de comandă:
Specify start point of text or [Justify/Style]: j
Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]:

În total există 15 moduri de aliniere a textului.

Modul Left fiind implicit nu se regăseşte printre opţiuni.

Modul Align aliniează textul după o direcţie ce trebuie specificată.
Modul Fit comprimă sau expandează textul astfel încât acesta să acopere complet o anumită distanţă
definită de utilizator.
Celelalte moduri de aliniere sunt reprezentate în figura următoare:

Figura 3. Punctele de referinţă ale alinierii pentru textul Aa Yy.

5. Cu stilul de text Orizontal setat ca stil curent, folosiţi comanda Dtext pentru a scrie
textele din tabelul următor, respectând parametrii indicaţi. Parametrii nespecificaţi rămân
cei definiţi implicit.

Text Mod de Coordonatele Înălţimea

aliniere punctului de aliniere textului
Titlu: ML (15,45) 2.5
Desenat: ML (15,35) 2.5
Scara: ML (15,25) 2.5
Desen nr.: TR (88,28) 2.5
Data: TR (128,28) 2.5
Data MC (27.5,87.5) 2.5
Init. MC (42.5,87.5) 2.5
Detalii MC (90,87.5) 2.5

Indicatorul ar trebui să arate ca în figura 4.

Exercițiul 6 48
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 4. Indicatorul completat cu textele din tabelul anterior.

6. Creaţi un nou stil de text, numit Vertical, bazat pe fontul romans.shx, cu înălţime 0. În
rubrica Effects a casetei de dialog Text Style bifaţi opţiunea Vertical. Acest stil va fi utilizat
pentru scrierea textului „REVIZII”. Selectaţi butonul Apply pentru a face curent stilul de
text Vertical. Închideţi caseta Text Style apăsând butonul Close.

7. Cu comanda Dtext scrieţi textul REVIZII, utilizând un punct de aliniere de coordonate

(15,85) și aliniere de tip Left. Înălţimea textului este de 2.5, iar unghiul de rotaţie de 270.

8. Creaţi un nou stil de text numit Company. Alegeţi ca font romanc.shx. În rubrica Effects
dezactivaţi butonul Vertical şi setaţi valorile Width Factor (factor de lăţime) şi Oblique
Angle (unghi de oblicitate) la 1.5 respectiv 30. Faceţi acest stil curent apoi închideţi
caseta de dialog Text Style.

9. Utilizând comanda Dtext scrieţi textul Autodesk Ltd., cu modul de aliniere MC în punctul
de coordonate (70,15), înălţimea textului de 5 şi unghiul de rotaţie 0.

10. Să considerăm că fontul ales pentru stilul de text Company nu se potriveşte cerinţelor
proiectului şi vrem să îl modificăm. Apelaţi comanda Text Style... din meniul Format. Cu
stilul de text Company selectat în rubrica Style Name, alegeţi din lista descendentă Font
Name: fontul italicc.shx. Apăsaţi butonul Apply şi închideţi caseta de dialog cu butonul
Close. Observaţi modificarea automată a textului editat cu stilul Company.

11. Indicatorul ar trebui să arate identic cu desenul de referinţă. Salvaţi şi închideţi acest
fişier.

Exercițiul 6 49
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 7: Desenarea formatului și a indicatorului

Exercițiul 7 50
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

În acest exerciţiu se vor realiza formatele de desenare A4 și A3, cu chenarul și

indicatorul aferent. Indicatorul îl veți completa cu datele de identificare corecte și complete.
În acest exerciţiu vom realiza un desen nou, pornind de la zero.

Comenzi noi

object snap From

object snap Mid Between 2 Points
copy with base point

Procedura de desenare

1. Folosind comanda New din meniul File, începeţi un nou desen. Salvați-l cu numele
Format A4 în folder-ul personal.

2. Setați valoarea 10 pentru grid. Dezactivați snap-ul și toate opțiunile din aria Grid
behaviour, fila Snap and Grid din caseta de dialog Drafting Settings.

3. Stabiliți limitele de desenare corespunzătoare formatului A4 (210,297).

4. Desenați chenarul formatului lăsând ca margini 20 mm pentru îndosariere (stânga),

respectiv 5 mm față de celelalte margini ale formatului de lucru.

5. Indicatorul ce urmează a fi desenat, prezentat în figura 1, este atașat chenarului în

colțul din dreapta jos al acestuia. Un mod de desenare, relativ simplu, al indicatorului este
folosirea coordonatelor absolute/relative. Pentru a ușura și mai mult procesul de
desenare se va utiliza Object Snap-ul From. În acest sens, spre exemplificare, se va
începe desenarea indicatorului din punctul A (figura 1), care se află la distanța de 5 mm
pe axa X și 0 pe axa Y față de colțul din stânga jos al chenarului.

Informativ: Object snap-ul FROM

Permite specificarea unui punct, în cadrul unei comenzi, raportat la un alt punct din desen care
poate fi identificat.
Avantajul utilizării acestui mod object snap este că punctul la care ne vom raporta pentru
identificarea punctului dorit poate fi orice punct din desen.
Apelarea Object snap-ului From are ca rezultat afișarea prompter-ului:
LINE Specify first point: _from Base point: la acest prompter vom specifica punctul față de care
vom indica punctul dorit de noi. După indicarea acestuia (prin orice metodă pusă la dispoziție de
program) va fi afișat prompterul
<Offset>: La acesta sunt indicate coordonatele punctului dorit de noi față de punctul de bază, în mod
relativ!

Pentru desenarea indicatorului se va folosi comanda Line. Pentru stabilirea

punctului A, se parcurg următorii pași:
Command: line
LINE Specify first point: _from Base point: este indicat colțul din stânga jos al
chenarului folosind un mod object snap intersection.
<Offset>: @5,0 (se introduc coordonatele punctului A față de base point-ul definit la
pasul anterior).
Specify next point or [Undo]: se continuă cu specificarea punctelor necesare
desenării elementelor dorite.

Exercițiul 7 51
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura. 1. Dimensiunile indicatorului.

6. Desenați elementele indicatorului respectând dimensiunile din figura 1.

7. Folosind comanda Text Style din meniul Format creați stilurile de text prezentate în
tabelul următor și în figura 2.

Nr. Numele stilului de text Font Name Font Style Height

crt.
1. Stilul 1 Arial Regular 2
2. Stilul 2 romans.shx - 2.5
3. Stilul 3 Arial Italic 2
4. Stilul 4 Arial Bold 0
5. Stilul 5 Times New Roman Bold 6
6. Stilul 6 romans.shx - 0

Figura. 2. Stilurile de text create.

8. Creați un nou layer numit Text, având tipul de linie continuă și culoarea magenta. Setați-l
curent. Pe acest layer vor fi desenate elementele de text din cadrul indicatorului,
prezentate în figura 3.

Exercițiul 7 52
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Figura 3. Completarea indicatorului.

9. Setați Stilul 1 de text să fie curent.

10. Folosind comanda Dtext scrieți textul Proiectat: aliniat în caseta aferentă față de colțul
din stânga jos la distanțele 1 mm pe axa Ox și 1 mm pe axa Oy, folosind object snap-ul
From.

11. Cu o aliniere identică scrieți textele Desenat:, Verificat:, Contr. STAS: și Aprobat:.

12. În coloana imediat următoare completați pentru rubricile Proiectat: și Desenat: numele
vostru, iar la Verificat: și Contr. STAS: completați numele cadrelor didactice cu care faceți
aplicațiile de laborator. La rubrica Aprobat: completați numele titularului de curs. Alinierea
trebuie să fie identică cu cea folosită la pașii anteriori.

13. Faceți Stilul 3 curent. Centrat în caseta corespunzătoare (aliniere de tip MC și folosind
object snap-ul Mid Between 2 Points) scrieți textul mS STAS 2300-80.

14. Faceți Stilul 4 curent. Reamintiți-vă faptul că acest stil are înălțimea de scriere
predefinită 0. Acest lucru permite modificarea înălțimii textului scris la fiecare apelare a
comenzii Dtext.

15. În caseta aferentă scrieți textul 1:1, corespunzător scării desenului cu înălțimea 5. Acest
text trebuie să fie centrat perfect în rubrică (similar cu punctul 13).

16. Modificând doar înălțimea, respectiv 4, scrieți textul A4, în rubrica pentru formatul de
desenare.

17. Scrieți textul Data primei editii: având înălțimea de 1.5 mm și textul reprezentând data,
24.03.2014 cu înălțimea de 2.5 mm. Aceste două texte trebuie să fie aliniate față de linia
mediană verticală a rubricii într-un mod plăcut privirii. Pentru definitivarea corectă a
poziției lor, după scriere puteți folosi comanda Move pentru a le aranja. Aveți grijă să
actualizați data în funcție de ziua în care realizați desenul.

18. Faceți Stilul 5 curent. Scrieți textul Testul nr. 1 centrat în rubrică (aliniere de tip MC și
folosind object snap-ul Mid Between 2 Points).

19. Faceți Stilul 6 curent. Folosiți o aliniere de tip Fit pentru a scrie textul Universitatea
POLITEHNICA Bucuresti cu înălțimea de 3 mm. Pentru a putea alinia perfect vă puteți
genera limitele extreme ale textului față de marginile laterale ale rubricii (la o distanță de
1 mm) cu comanda Offset. Punctele între care se va încadra textul se identifică prin
generarea unor linii orizontale între acestea.

Exercițiul 7 53
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

20. La fel ca la punctul 19 scrieți textul Centrul de Cercetari Energetice si Protectia

Mediului dar cu înălțimea de 3.5 mm și pe layer-ul 0.

21. În mod analog se generează textul din rubrica din stânga jos (cu adresa), având
înălțimea de scriere de 2.5 mm, pe layer-ul Text.

22. Cu înălțimea de 5 mm scrieți textul Desen ansamblu având o aliniere la stânga (la
distanța de 1 mm față de latura din stânga a indicatorului), dar central (aliniere de tip ML).
Acest text va fi scris pe layer-ul 0.

23. Textul T1-30, cu înălțimea de 2.5 mm este aliniat (BR) față de colțul din dreapta jos al
rubricii, la 1 mm pe axa X și 1 mm pe axa Y (folosiți Object Snap From). Acest text va fi
scris pe layer-ul 0.

24. Creați un nou layer numit Axe având culoarea green (verde) și tipul de linie Dashed2
(5x).

25. Realizați desenul după indicațiile din figura 4, fără cote.

26. Pentru o corectă reprezentare a liniilor de axe, modificați-le scara tipului de linie
(comanda Ltscale) la valoarea 0.2.

27. Folosind comanda Move mutați acest desen, centrat, în rubrica aferentă.

Figura 4. Cotele pentru reprezentarea simbolului de conicitate.

28. Alegeți Zoom/All, apoi salvaţi desenul cu comanda Save.

29. Începeți un nou desen (în sistem metric) pe care îl denumiți Format A3. Stabiliți limitele
de desenare corespunzătoare formatului A3 – landscape (420, 297).

30. Realizați chenarul pentru formatul A3 lăsând ca margini 20 mm pentru îndosariere

(stânga), respectiv 5 mm față de celelalte margini ale formatului de lucru.

31. Indicatorul pentru formatul A3 se va copia din formatul A4 folosind comanda Copy
With Base Point din meniul Edit (indicând ca punct de bază colțul din dreapta-jos al
indicatorului) și comanda Paste din meniul Edit în cadrul formatului A3 (indicând ca
second point colțul din dreapta-jos al chenarului).

32. Salvaţi desenul cu comanda Save şi închideţi-l cu comanda Close.

Exercițiul 7 54
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

EXERCIŢIUL NR. 8: Comenzi de interogare

În acest exerciţiu se vor desena o serie de figuri și se vor obține informații despre
acestea.

Comenzi noi
Join
Explode
Area
Distance
ID Point

Procedura de desenare

1. Folosind comanda Open deschideți fișierul Format A4 creat anterior.

2. Salvați fișierul cu numele Interogari.dwg.

3. Modificați data corespunzător zilei de azi.

4. Folosind comanda Line desenați pe layer-ul 0 conturul reprezentat în figura 1. Punctul de

pornire poate fi oricare punct.

Figura 1.

5. Pentru a putea răspunde mai ușor cerințelor următoare va trebui să convertiți conturul
într-o polilinie. Pentru aceasta veți folosi comanda Join.

Exercițiul 8 55
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

i Comanda Join
Comanda Join permite transformarea liniilor într-o polilinie (un contur).
Aceasta se apelează din meniul Modify sau scriind j sau join în linia de comandă și apăsând Enter.

i Comanda Explode
Comanda Explode permite transformarea poliliniilor în linii.
Aceasta se apelează din meniul Modify sau scriind explode în linia de comandă și apăsând Enter.

6. În continuare vom afla răspunsul la următoarele întrebări (cu primele 2 zecimale exacte):
• Care este aria conturului în mm2? (A = .... mm2)
• Care este perimetrul conturului în mm? (P = ... mm)
• Determinați distanța dintre punctele B și D, în mm. (d = ... mm)
• Care sunt coordonatele punctului A față de un sistem de coordonate având axele
paralele cu WCS și originea în punctul C? (A: x = ... mm, y = ... mm)

7. Pentru calculul ariei conturului vom folosi comanda Area din meniul Tools/Inquiry, cu
opțiunea Object. Vor fi afișate aria calculată și perimetrul.

i Comanda Area
Comanda Area, apelabilă din meniul Tools/Inquiry, permite calculul ariei unui contur definit prin puncte
(în cazul unui contur poligonal) sau definit ca obiect în cazul unui contur complex format din linii, arce și
curbe. În acest caz se apelează opțiunea Object a comenzii și după aceea se selectează obiectul a
cărui arie trebuie determinată.
Pentru a fi interpretat ca obiect, un contur trebuie realizat cu comanda Polyline. În caz contrar, conturul
trebuie convertit într-o polilinie cu comanda Join.

8. Pentru calculul distanței între două puncte se folosește comanda Distance din meniul
Tools/Inquiry. Atunci când vi se cere, specificați punctele între care se dorește
calcularea distanței.

i Comanda Distance
Comanda Distance, apelabilă din meniul Tools/Inquiry, permite calculul distanței dintre puncte.
Aceasta va fi afișată însoțită de o serie de informații adiacente (unghi, pantă, proiecții pe axele de
coordonate).

9. Pentru a determina coordonatele punctului A față de un UCS cu originea în punctul C

trebuie creat UCS-ul cu noua origine.

10. Apelați comanda ID point din meniul Tools/Inquiry, specificați punctul dorit și obțineți
coordonatele acestuia.

11. Răspunsurile corecte la cele 4 întrebări sunt:

• A = 5179,71 mm2
• P = 380,42 mm
• d = 80,02 mm
• A (x = 63,62 mm, y = 27,40 mm)

12. Desenați figurile prezentate mai jos (figura 2) și calculați-le perimetrul și aria.
• trapez isoscel cu baza mare 50 mm, baza mică 35 mm și înălțimea de 25 mm.
• triunghi cu laturile de 30, 40 respectiv 50 mm.
• paralelogram cu laturile de 60 mm și 80 mm având unghiul ascuțit de 48 grade.
• Într-unul din vârfurile ascuțite ale paralelogramului desenați un cerc cu raza de 25
mm.

Exercițiul 8 56
Grafică asistată de calculator Îndrumar de Laborator

Determinați aria și perimetrul:

➢ figurii obținute prin reuniunea celor două contururi.
➢ figurii obținute prin intersecția celor două contururi.

Figura 2.

13. Răspunsurile corecte sunt:

• Aria reuniunii = 5268,79 mm2
• Perimetrul reuniunii = 366,13 mm

Figura 3. Reuniunea celor două contururi.

• Aria intersecției = 261,79 mm2

• Perimetrul intersecției = 70,94 mm

Figura 4. Intersecția celor două contururi.

Exercițiul 8 57