GAC - Curs 5

Grafică asistată de calculator
CURS 5 – ME, SE, ESM, ETTI

CURS5 – Grafică asistată de calculator
Desenarea liniilor (Line)

Desenarea liniilor se face cu ajutorul comenzii Line, aflata in Ribbon-ul Drafting
and Annotation, Panel-ul Draw. Aceasta comanda permite desenarea unei suite de
segmente de dreapta, fiecare din ele fiind marginit de doua puncte. Vom pune in evidenta
sintaxa comenzii Line si optiunile pe care le putem utiliza.
Pasul 1
Deschideti programul AutoCAD si incepeti un desen nou, alegand din
lista Templates… fisierul acadiso.dwt.
Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un
spatiu de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza
comanda Zoom cu optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.
Pasul 2
Se lanseaza in executie comanda Line, apasand pe butonul acesteia aflat in Panel-
ul Draw.
Se observa aparitia in linia de comanda a numelui comenzii si a primei cerinte:
Command: _line Specify first point: se selecteaza un punct, cu mouse-ul, in zona
grafica
La deplasarea cursorului din pozitia primului punct, se observa aparitia unui prim
segment de dreapta, trasat dinamic pe ecran, cu cel de-al doilea capat in pozitia curenta
a cursorului.

Desenarea liniilor se face cu ajutorul comenzii Line, aflata in Ribbon-ul Drafting
and Annotation, Panel-ul Draw. Aceasta comanda permite desenarea unei suite de
segmente de dreapta, fiecare din ele fiind marginit de doua puncte. Vom pune in evidenta
sintaxa comenzii Line si optiunile pe care le putem utiliza.
Pasul 1
Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un
spatiu de desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza
comanda Zoom cu optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.
Pasul 2
ul Draw.
Se observa aparitia in linia de comanda a numelui comenzii si a primei cerinte:
Command: _line Specify first point: se selecteaza un punct, cu mouse-ul, in zona
grafica
La deplasarea cursorului din pozitia primului punct, se observa aparitia unui prim
segment de dreapta, trasat dinamic pe ecran, cu cel de-al doilea capat in pozitia curenta
a cursorului.

Daca modul de lucru Dynamic Input este activ, veti observa, de asemenea, o cota care
reprezinta lungimea liniei din punctul de start pina in pozitia curenta a cursorului si
unghiul facut de acest segment cu axa X a sistemului de coordonate curent.
Comanda continua prin cerinta: Specify next point or [Undo]:
Se poate selecta un nou punct pe ecran sau se poate utiliza optiunea Undo, cu
prescurtarea U, scrisa de la tastatura, urmata de Space sau Enter, pentru a anula
alegerea primului punct.
Optiunea Undo se mai poate apela si din menu-ul shortcut apasand butonul drept al
mouse-ului in zona grafica.
La selectarea unui al doi-lea punct, este desenat un prim segment de dreapta. Se poate
incheia comanda Line prin apasarea tastei Space sau Enter sau alegerea
optiunii Enter din meniul shortcut. Se poate specifica in continuare inca un punct pe
prompt-ul Specify next point or [Undo]: , caz in care va fi desenat un al doilea segment
de dreapta.
Dupa aparitia noului segment, comanda continua cu cerinta: Specify next point or [Close,
Undo]:
Dupa desenarea a minim doua linii, se remarca disponibilitatea optiunii Close, care da
posibilitatea inchiderii unui contur format din minim trei segmente (triunghi) si parasirea
comenzii Line

Valoarea unghiulara care apare pe ecran atunci cand deplasati cursorul din pozitia
punctului precedent este afisata cu precizia selectata in fereastra Drawing Units (vezi
Setarea unitatilor de masura – Units)
Comanda Line se poate relua scriind litera L de la tastatura, urmata de apasarea
tastei Space sau Enter, sau prin alegerea optiunii Repeat Line din menu-ul shortcut.
In cadrul unei comenzi Line, se pot desena un numar nelimitat de segmente de dreapta,
oricand pupem parasi comanda cu ajutorul optiunii Close sau Enter.
Pasul 3
Se lanseaza comanda Line si se deseneaza un contur cu mai multe linii, inchizandu-se
conturul cu optiunea Close.
Pasul 4
Inchideti desenul fara salvare, utilizand comanda Close, aflata in menu-ul de aplicatie.
Remarcati diferenta intre optiunea Close din cadrul comenzii Line, optiune care inchide
un contur format din linii, si comanda Close care va inchide fisierul.
Specificarea coordonatelor absolute si relative

Cerinta de specificare a punctelor este foarte des intalnita in AutoCAD. Din acest motiv, ii
vom acorda o atentie deosebita, prin punerea in evidenta a modalitatilor de a descrie
aceste puncte cu ajutorul coordonatelor.
Pasul 1
ul Draw.
Pe prompt-urile din linia de comanda se introduc urmatoarele date:
Command: _line Specify first point: 200,50
Specify next point or [Undo]: @50,0
Specify next point or [Close/Undo]: @-25,25
Specify next point or [Close/Undo]: c
Conturul astfel obtinut a fost desenat cu ajutorul coordonatelor carteziene, absolute si
relative
Specificarea coordonatelor absolute si relative

Pasul 2
Se reia desenarea aceluiasi contur utilizand, de aceasta data si coordonate polare relative. Se
introduc datele de mai jos:
Command: l
LINE Specify first point:
Specify next point or [Undo]: @50<0
Specify next point or [Close/Undo]: @-50<180 – coordonata introdusa gresit ! *)
Specify next point or [Close/Undo]: u
Specify next point or [Close/Undo]: @50<180
Specify next point or [Close/Undo]: c
*) La introducerea coordonatelor polare relative, directia este data de obicei de valoarea unghiului. In
acest caz coordonatele trebuie scrise astfel: @-50<90 sau @50<180
Specificarea punctelor se face prin alegerea metodei potrivite in functie de datele pe care le
cunoastem.
Semnul care desparte coordonatele x si y este virgula (,). Pentru scrierea numerelor cu zecimale se
utilizeaza punctul zecimal.
Coordonatele relative, fie carteziene sau polare, se vor specifica in raport cu punctul selectat imediat
anterior (punct curent). Se poate considera ca programul asociaza punctului curent un sistem de axe
de coordonate temporar, valabil pentru urmatoarea selectie de punct.
Utilizarea funcției Ortho

Functia Ortho confera posibilitatea desenarii liniilor orizontale (paralele cu axa X) sau verticale (paralele
cu axa Y). Activarea sau dezactivarea modului Ortho se face apasand butonul ORTHOMODE din bara de
stare sau tasta functionala F8.
Vom vedea, in cele ce urmeaza, cum putem folosi modul Ortho.
Pasul 1
Verificam daca modul Ortho este activ, iar daca nu, il activam prin apasarea tastei F8 sau a
butonului ORTHOMODE din bara de stare.
Lansam comanda Line si desenam un contul format din mai multe linii. Se observa ca, indiferent de
pozitia cursorului in raport cu punctul anterior ales, linia este desenata orizontal sau vertical, acestea fiind
singurele doua posibilitati de desenare a liniilor cu ajutorul mouse-ului in modul Ortho.
Prin alegerea optiunii Close a comenzii Line, inchidem conturul desenat. Observam ca modul Ortho nu
este luat in seama in acest caz. El functioneaza numai pentru puncte specificate cu ajutorul mouse-ului, in
zona grafica.
Pasul 2
Vom pune in evidenta faptul ca modul Ortho functioneaza in raport cu sistemul de coordonate activ. Astfel,
utilizand comanda UCS cu optiunea Z axis rotate, vom roti sistemul de axe cu 30° in jurul axei Z.
Butonul care urmeaza a fi apasat se afla in Ribbon-ul Drafting & Annotation, Tab-ul View. Panel-
ul Coordinates.
Lansam comanda Line si desenam un contur format din mai multe linii. Observam ca, de aceasta data,
liniile sunt rotite cu 30° fata de laturile ecranului, adica sunt paralele cu axele noului sistem de coordonate.
Utilizarea constrângerilor
Obtinerea schitelor complet definite din punct de vedere geometric se face prin aplicarea
constrangerilor asupra obiectelor componente ale unui contur desenat in prealabil.
Constrangerile sunt de doua tipuri: geometrice (Geometric constrains) si dimensionale
(Dimensional constrains).
Constrangerile geometrice determina aplicarea unor conditii de pozitie reciproca a elementelor
componente ale schitei (ex.: Perpendicular, Tangent, Collinear, Symmetric, Coincident, Parallel,
Smooth (G2), Concentric, Equal), sau conditii de pozitie a acestora fata de sistemul de coordonate
curent (Fix, Horizontal, Vertical)
Constrangerile dimensionale determina aplicarea pe elementele schitei a unor cote (Horizontal,
Vertical, Aligned, Radius, Diameter, Angular) care sunt gestionate de programul AutoCAD ca
parametri.
Acestor parametri li se aloca nume unice (d1, d2, d3, …). Ei pot fi definiti atat ca dimensiuni (cote
plasate pe schita) cat si ca relatii intre ei utilizand (fx: d2=d1/2). De asemenea, se pot utiliza cote
plasate pe desen pentru a fi convertite in constrangeri dimensionale.
Pasul 1
Pentru afisarea constrangerilor aplicate, in Tab-ul Parametric, apasati pe butoanele Show all din
Panel-ul Geometric si, respectiv, in Panel-ul Dimensional.
Se lanseaza in executie comanda Pline, apasand pe butonul acesteia aflat in Panel-ul Draw.
In partea dreapta a zonei grafice, se deseneaza un contur aproximativ, asemanator cu cel de
culoare verde.
Pasul 3
Din Tab-ul Parametric, veti aplica schitei incepute constrangeri geometrice, astfel: de mai jos:
– pentru segmentul de jos, constrangerea Horizontal –
– pentru segmentul din stanga, constrangerea Vertical –
– pentru segmentul de sus, constrangerea Parallel si se indica segmentul orizontal –
– pentru cele doua segmente din dreapta, constrangerea Perpendicular –
Se observa ca, fata de desenul initial, dupa aplicarea constrangerilor geometrice, conturul si-a
modificat forma.
Pasul 4
Din Panel-ul Dimensional, se aplica urmatoarele constrangeri dimensionale:
– pentru segmentul de jos, constrangerea Linear (Horizontal), cu valoarea 170 (d5)
– pentru segmentul din stanga, constrangerea Linear (Vertical), cu valoarea 150 (d6)
– pentru segmentul oblic din dreapta-sus, constrangerea Aligned, cu valoarea 90 (d7)
– pentru segmentul de sus, constrangerea Linear (Horizontal), cu valoarea d5
Constrangerile dimensionale adaugate sunt gestionate de programul AutoCAD ca parametri. Fiecare parametru
primeste un nume (d1, d2, d3, …, d8) unic si poate avea o valoare explicita sau poate fi definit ca functie de alti
parametri din desen (ex: fx:d8=d5, confera parametrului d8 valoarea 170). De mentionat faptul ca dependenta lui
d8 prin functia alocata, face ca el sa se modifice daca se aloca alta valoare lui d5.
In acest moment, schita este complet constransa. Se poate spune ca nu mai are nici un grad de libertate.
Daca vom adauga, pentru segmentul oblic din dreapta-jos o constrangere de tip Aligned, vom fi anuntati ca schita
este “supra-constransa” iar aceasta noua cota va fi considerata informativa si va fi scrisa intre paranteze:
(d9=120).
Pentru aplicarea automata a constrangerilor geometrice, se poate activa modul Infer Constrains – , din bara de
stare. Programul va aplica aceste constrangeri automat pentru elementele care sunt desenate orizontal, vertical,
perpendicular pe alte obiecte, si va aloca, de asemenea, punctelor de End ale segmentelor constrangeri de tip
Coincident – .
Cotele plasate ca si constrangeri dimensionale sunt gestionate ca parametri, aceste cote pot fi vizualizare tabelar,
prin accesarea butonului “fx Parameters Manager” din Panel-ul Manage.
Parametrii definiti in desen pot fi modificati, obtinandu-se astfel piese de forme asemanatoare dar cu alte
dimendiuni (familii de piese).
Utilizarea functiei Polar Tracking
Pentru desenarea segmentelor de dreapta plasate la unghiuri cunoscute fata de axele sistemului de
coordonate, se poate utiliza functia Polar Tracking. Aceasta functie se activeaza apasand pe
butonul Polar Tracking , din bara de stare sau pe tasta functionala F10. Setarile specifice se fac in
Tab-ul Polar Tracking din fereastra Drafting Settings.
Pasul 1
Apasati pe sageata din dreapta butonul Polar Tracking si alegeti optiunea Tracking
Settings pentru a deschide fereastra Drafting Settings si tab-ul Polar Tracking. Verificati
activarea functiei Polar Tracking. Setati ca activ unghiul de 45 de grade in lista Polar Angle
Settings si remarcati faptul ca se pot crea si alte valori unghiulare aditionale, acestea fiind urmarite
ca valori singulare, nu ca increment (multiplu) cum se va proceda in cazul optiunii Increment Angle.
Activati functia Additional angle:, apasati butonul New si introduceti valoarea de 30 de grade.
Utilizarea functiei Polar Tracking

Pasul 2
Cu ajutorul comenzii Line, desenati intr-o zona libera a ecranului conturul propus:
Command: _line Specify first point: Se alege un prim punct
Specify next point or [Undo]: 100 (cursor pe directia polara de 0°)
Specify next point or [Close, Undo]: 50 (cursor pe directia polara de 45°)
Fara a iesi din comanda Line, apasati pe sageata din dreapta butonul Polar Tracking si alegeti
optiunea 30,60,90,120… pentru a modifica valoarea Increment Angle la 30°.
Se continua comanda Line:
Optiunea Polar Tracking propune usurarea modului de desenare, prin simplificarea specificarii
locatiei punctelor. Astfel, vom scrie, spre exemplu, numai distanta 100, avand indicata directia
polara cu ajutorul cursorului, in loc de @100<180, cum ar fi fost necesar in cazul utilizarii
coordonatelor polare relative.
Daca dorim schimbarea incrementului unghiular, acest lucru se poate face “Transparent”, adica fara
intreruperea comenzii line.
Prin urmarirea (tracking) incrementului unghiular, vor fi puse in evidenta toate valorile multiplu ale
unghiului setat ca increment (ex.: 45°), inclusiv valoarea de 0° (0, 45, 90, 135, …)
Introducerea directa a distantei (DDE)

Pentu desenarea segmentelor de dreapta pentru care se cunosc lungimile, metoda Direct Distance Entry
(DDE) vine ca o simplificare a activitatii de introducere a coordonatelor pentru puncte. Aceasta metoda se
utilizeaza, de obicei, in combinatie cu celelalte metode de desenare exacta (Polar Tracking, Object Snap
Tracking).
Pasul 1
apasati pe sageata din dreapta butonul Polar Tracking si alegeti optiunea 45,90,135,180… pentru a
modifica valoarea Increment Angle la 45°.
Pasul 2
Cu ajutorul comenzii Line, desenati intr-o zona libera a ecranului conturul propus:
Command: _line Specify first point: Se alege un prim punct
Specify next point or [Undo]: 150 (cursor pe directia polara de 0°)
Specify next point or [Close, Undo]: c (alegerea optiunii Close)
Conturul propus se putea desena si prin introducerea coordonatelor relative, fie ele carteziene sau polare,
dar prin introducerea, de la tastatura a unui numar mai mare de date.
Utilizarea functiei Object Snap (OSNAP)

Cand programul AutoCAD ne solicita selectarea unui punct, avem la dispozitie o metoda foarte
precisa de indicare a punctelor deja existente pe desen, numita OSNAP. Functia OSNAP isi
propune sa preia punctele caracteristice ale obiectelor desenate, fortand cursorul sa faca salt pe
aceste puncte, atunci cand este pozitionat in imediata lor vecinatate. Functia Object SNAP se
activeaza prin apasarea butonului OSNAP din bara de stare.
Setarile referitoare la modurile OSNAP active se fac prin apasarea sagetii din dreapta
butonului OSNAP si alegerea optiunii Object Snap Settings.
In fereastra Drafting Settings, tab-ul Object Snap, se activeaza modurile OSNAP dorite.
Pasul 1
Pentru a avea o imagine cu cele mai importante moduri OSNAP disponibile in AutoCAD, apasati pe
sageata din dreapta butonului OSNAP. Butoanele care activeaza aceste filtre beneficiaza de
simboluri (icon) foarte sugestive, indicand punctul caracteristic la care se refera.
Pasul 2
Apasati din nou pe sageata din dreapta butonului OSNAP si alegeti optiunea Object Snap
Settings pentru a deschide fereastra Drafting Settings si tab-ul Object Snap. Setati ca active
modurile Osnap Endpoint, Midpoint, Center si Quadrant. Inchideti fereastra prin apasarea
butonului OK.
Modurile OSNAP se pot activa sau dezactiva si din lista deschisa prin apasarea pe sageata din
dreapta butonului OSNAP.
Utilizarea functiei Object Snap (OSNAP)

Pasul 3
Pentru a putea pune in evidenta punctele caracteristice, lansam comanda Line si , apropiind
cursorul de obiectele desenate, vom observa aparitia lor, astfel:
– Linie: Endpoint (la ambele capete), Midpoint (punctul de mijloc )
– Cerc: Center (centrul cercului), Quadrant (cate unul in fiecare “punct cardinal”)
– Arc: Center (centrul arcului), Quadrant (daca arcul trece prin acest punct, Endpoint, Midpoint
– Polilinie: Endpoint (in fiecare vertex), Center (centrul arcului), Quadrant (pentru arc)
– Elipsa: Center (centrul elipsei), Quadrant (cate unul in fiecare “punct cardinal”)
– Spline: Endpoint (la ambele capete), Midpoint (punctul de mijloc )
– Punct: Node
– Text: Insert
– Intersectie: Intersection
– Block: Insert, toate punctele caracteristice ale elementelor componente
Setand active in fereastra Drafting settings – tab-ul Object Snap, modurile Osnap
Midpoint, Center, Tangent, trasati o suita de segmente de dreapta pornind din punctul de mijloc al
liniei, in centrul cercului, in mijlocul arcului, apoi centrul arcului component al poliliniei si, in final,
tangent in partea de sus a elipsei.
Modurile Osnap sunt unelte precise pentru specificarea punctelor caracteristice ale obiectelor.
Utilizarea functiei Object Snap Tracking (OTRACK)

In cadrul activitatii de desenare, sunt numeroase situatiile in care trebuie sa realizam legaturi de
proiectie cu elementele deja desenate. Preluarea coordonatelor punctelor caracteristice ale
obiectelor si utilizarea lor in constructia altor obiecte se poate face in mod automat, cu ajutorul
functiei Object Snap Tracking (OTRACK). Functia OTRACK se activeaza prin apasarea
butonului Object Snap Tracking din bara de stare sau a tastei functionale F11. De asemenea, o
conditie obligatorie ca aceasta functie sa poata fi utilizata este ca si functia OSNAP sa fie activa.
Setarile referitoare la modurile OSNAP active se fac prin apasarea pe sageata din dreapta
butonului OSNAP si selectarea sau deselectarea modurilor OSNAP din lista deschisa, sau
selectarea optiunii Object Snap Settings si deschiderea ferestrei Drafting Settings, tab-ul Object
Snap, unde se activeaza modurile OSNAP dorite.
Pasul 1
Desenul prezinta imaginea unei proiectii care va trebui completata. De asemenea, ne propunem sa
desenam si proiectia laterala, in partea dreapta a zonei grafice.
Pasul 2
Deschideti fereastra Drafting Settings si tab-ul Object Snap. Setati ca active modurile
Osnap Endpoint, Midpoint si Quadrant. Inchideti fereastra prin apasarea butonului OK. Se
activeaza si functia Object Snap Tracking prin unul din cele doua mijloace expuse mai sus
(apasarea butonului Object Snap Tracking din bara de stare sau a tastei functionale F11.

Pasul 3
Ne propunem sa desenam un cerc (reprezentarea unei gauri in proiectie frontala) plasat in centrul
dreptunghiului (intersectia diagonalelor). Desigur, se poate face o constructie ajutatoare, trasand o
diagonala si preluand ca centru al cercului punctul de mijloc al diagonalei. Este, insa mult mai
comod sa folosim modul de lucru Object Snap Tracking.
Lansati comanda Circle. Pe prompt-ul care cere indicarea centrului cercului, veti deplasa cursorul
astfel incat sa treceti (o singura data!) peste Midpoint-ul laturii din stanga a dreptunghiului si apoi
peste Midpoint-ul laturii orizontale de jos. Aceste puncte caracteristice sunt afisate prin semne
distinctive de culoare verde (+). Daca deplasam acum cursorul la intersectia dreptelor punctate,
orizontala si, respectiv verticala care trec prin cele doua puncte “culese”, putem specifica punctul de
centru al cercului, prin apasarea butonului stanga al mouse-ului. Introduceti valoarea razei
cercului: 10
Pasul 4
Pentru desenarea proiectiei laterale in partea dreapta, utilizati comanda Polyline, indicand punctul
de start pe dreapta punctata care trece prin Endpoint-ul dreapta-jos al proiectiei initiale, la o
distanta de 50 mm. Trasam apoi, cu ajutorul functiei Polar Tracking si metodei Direct Distance
Entry (DDE), un segment orizontal de lungime 100
Utilizand, functia Polar Tracking (90°) in combinatie cu functia Object Snap Tracking pentru
preluarea pozitiei verticale a punctului corespondent din proiectia initiala, trasam linia verticala din
partea dreapta.
In menu-ul shortcut, selectam, pe rand, optiunea Arc, apoi optiunea Second Pt a
comenzii Polyline si indicam punctul de varf al arcului utilizand metoda Object Snap
Tracking pentru preluarea pozitiei orizontale a Midpoint-ului liniei de jos si a Endpoint-ului din
dreapta-sus al proiectiei initiale.
Specificam punctul de End al arcului prin metoda Object Snap Tracking pentru preluarea pozitiei
orizontale a Endpoint-ului liniei de jos si a Endpoint-ului din dreapta (vezi punctul indicat in
imaginea de mai jos) al proiectiei initiale.
Din menu-ul shortcut, selectam, pe rand, optiunile Line si Close, ale comenzii Polyline, inchizand,
astfel conturul.

Pasul 5
Pentru desenarea proiectiei laterale a gaurii vom selecta layer-ul LINII ASCUNSE din lista Layers.
Se lanseaza comanda Line si se deseneaza linia de sus a proiectiei gaurii, specificand primul punct
prin preluarea pozitiei verticale a Quadrant-ului Nord al cercului si Endpoint-ului din stanga al
arcului, cu ajutorul functiei Object Snap Tracking, iar cel de-al doilea punct, prin preluarea pozitiei
verticale a Endpoint-ului din dreapta al arcului, la intersectie cu directia polara (Polar Tracking) a
punctului de start.
Se lanseaza din nou comanda Line si se deseneaza linia de jos a proiectiei gaurii, specificand
primul punct prin preluarea pozitiei verticale a Quadrant-ului Sud al cercului si Endpoint-ului din
stanga al liniei de jos, cu ajutorul functiei Object Snap Tracking, iar cel de-al doilea punct, prin
preluarea pozitiei verticale a Endpoint-ului din dreapta al liniei de jos, la intersectie cu directia
polara (Polar Tracking) a punctului de start.
Metoda de desenare Object Snap Tracking confera rapiditate si precizie in desenare. Elimina toate
constructiile ajutatoare de care ati fi avut nevoie pentru desenarea noilor obiecte in pozitia
necesara.
Object Snap Tracking vine in completarea metodelor Object Snap si Polar Tracking, utilizandu-
se in cele mai multe situatii in combinatie cu acestea.
Desenarea cercurilor (Circle)

Vom exemplifica desenarea cercurilor prin mai multe metode. Pentru desenarea cercurilor, vom
folosi comanda Circle si vom utiliza optiunile acesteia in functie de caracteristicile pe care le
cunoastem.
Pasul 1
Desenul explica, cu exemple concrete, utilizarea tuturor optiunilor comenzii Circle si propune
aplicarea lor in partea de jos a zonei grafice.
Incepeti desenarea cercurilor, astfel:
1. Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti
comanda Circle, cu optiunea Center, Radius . Selectati centrul cercului in zona libera de deasupra
textului Centre, Radius – Pasul 1 si introduceti apoi pe prompt-ul Specify radius of circle valoarea
razei: 20, urmat de tasta Enter.
2. Lansati din nou comanda Circle, utilizand, tastand litera c pe linia de comanda si apasand Enter.
Selectati centrul noului cerc in centrul primului cerc desenat, cu modul Osnap Center, scrieti apoi
valoarea razei, 40, apasati tasta Enter. Ati desenat astfel un cerc concentric cu primul, de raza 40
mm.

Pasul 2
comanda Circle, cu optiunea Center, Diameter . Selectati centrul cercului in zona libera de
deasupra textului Centre, Diameter – Pasul 2 si introduceti apoi pe prompt-ul Specify diameter of
circle valoarea diametrului: 20, urmat de tasta Enter.
4. Lansati din nou comanda Circle, apasand butonul dreapta al mouse-ului in zona grafica si
alegand optiunea Repeat Circle. Selectati centrul noului cerc in centrul ultimului cerc desenat, cu
modul Osnap Center, scrieti apoi valoarea diametrului, 40, apasati tasta Enter.
Pasul 3
5. Desenati cele doua cercuri deasupra textului 2P – Pasul 3 prin lansarea comenzii Circle cu
optiunea 2P , selectand pe rand, cite doua puncte diametral opuse cu ajutorul modului
Osnap Endpoint. In acest caz diametrul cercului este egal cu distanta dintre cele doua puncte
selectate si este calculat automat.
Pasul 4
6. Caz particular: Desenarea unui cerc circumscris unui triunghi
Desenati cercul circumscris triunghiului de deasupra textului 3P – Pasul 4, prin lansarea
comenzii Circle cu optiunea 3P , specificand apoi, pe rand, cele trei varfuri ale triunghiului cu
ajutorul modului Osnap Endpoint.

Pasul 5
7. Desenati cercul tangent la cele doua linii de desupra textului TTR – Pasul 5, utilizand optiunea Tangent,
Tangent, Radius a comenzii Circle. Se selecteaza pe rand cate un punct de pe fiecare linie prin apasarea
butonului stanga al mouse-ului atunci cand apare semnul de tangenta. Pe prompt-ul Specify radius of circle: se
introduce valoarea 20 urmata de tasta Enter.
Pasul 6
8. Caz particular: Desenarea unui cerc inscris intr-un triunghi
Desenati cercul inscris in triunghiului de deasupra textului TTT – Pasul 6, prin lansarea comenzii Circle cu
optiunea Tangent, Tangent, Tangent . Se selecteaza cate un punct pe fiecare latura a triunchiului, prin apasarea
butonului stanga al mouse-ului atunci cand apare semnul de tangenta.
De retinut
1. Optiunile comenzii Circle se utilizeaza in functie de datele pe care le cunoastem.
2. Utilizatorul nu este obligat sa realizeze constructii ajutatoare complicate, cum ar fi determinarea centrului
cercului circumscris unui triunghi ca fiind intersectia mediatoarelor laturilor sale, sau intersectia bisectoarelor
unghiurilor triunghiului in cazul cercului inscris.
3. Optiunea Tangent, Tangent, Tangent se poate apela numai din butonul derulant al comenzii Circle. Ea nu este
prezenta printre optiunile de pe linia de comanda sau in meniul short-cut din zona grafica, posibil a fi apelat prin
apasarea butonului dreapta al mouse-ului in zona grafica.
4. Daca se doreste trasarea cercului inscris in triunghi cu alta metoda decat Tangent, Tangent, Tangent, atunci se
utilizeaza optiunea 3P si filtrul Osnap Tangent ca singur filtru selectat in fereastra Drafting Settings, tabul Object
Snap.
5. Comanda Circle se poate lansa si prin scrierea literei C pe linia de comanda, caz in care se va alege optiunea
dorita prin apasarea pe butoanele plasate intre parantezele drepte.
Desenarea cercurilor (Circle) – aplicatie

Ne propunem desenarea proiectiei frontale a unei flanse cilintrice, cu patru gauri de trecere, plasate
pe un cerc purtator. Pentru desenarea cercurilor, vom folosi comanda Circle, iar multiplicarea
obiectelor de aceeasi dimensiune o vom face cu comanda Array polar. Pentru o buna organizare a
desenului, obiectele desenate vor fi grupate pe straturi (layer-e): layer-ul 0, pentru conturul piesei,
layer-ul Axe pentru liniile de ax si cercul purtator al celor patru gauri de trecere.
Pasul 1
Se va deschide astfel un desen nou care are setate unitatile de masura in milimetri si un spatiu de
desenare alocat de marimea formatului A3 (420*297). Se lanseaza comanda Zoom cu
optiunea All pentru a afisa in zona grafica spatial de lucru alocat.
Pasul 2
Din Ribbon-ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw, alegeti
comanda Circle . Selectati centrul cercului undeva, in mijlocul desenului. Urmatoarea optiune
implicita a comenzii este Specify radius of circle, ceea ce inseamna ca ar trebui sa introduceti
valoarea razei. Cu cursorul in zona grafica, apasati butonul dreapta al mouse-ului, iar din meniul
shortcut deschis alegeti optiunea Diameter si introduceti in campul aferent valoarea 200 apoi
apasati din nou butonul dreapta al mouse-ului sau tasta Enter.

Pasul 3
Repetati pasul 2 pentru desenarea cercului de diametru 140, selectand, de aceasta data centrul
cercului existent cu ajutorul modului Osnap Center.
Pasul 4
Vom crea acum layer-ul Axe. In fereastra Layer Properties Manager, apasati butonul New Layer,
scrieti numele Axe in campul Name, alegeti culoarea verde si schimbati tipul de linie, incarcand si
selectand DASHDOT (linie-punct). Setati curent noul layer.
Pasul 5
Vom desena cercul purtator de diametru 170, cu indicatiile de la pasul 2. Se observa ca noul cerc
are caracteristicile de culoare si tip de linie date de layer-ul Axe.
Pasul 6
Din lista Layer selectati layer-ul 0 pentru a-l face curent. Folosind modul Osnap Quadrant, desenati
un cerc de diametru 10 mm in punctul “nord” al cercului purtator.

Pasul 7
Lansati comanda ARRAYCLASSIC prin scrierea numelui acesteia pe linia de comanda, alegeti din
fereastra deschisa, optiunea Polar Array pentru a multiplica cercul de diametru 10 pe cercul
purtator, selectand, in ordine:
– Optiunea Polar Array
– Select objects: selectati cercul de diametru 10
– Total number of items: 4
– Angle to fill: 360
– Butonul OK
De retinut
Succesiunea pasilor aferenti comenzii ARRAYCLASSIC nu este stricta in modul prezentat mai sus.
Este obligatoriu, insa, sa parcurgeti toti pasii indicati, in ce ordine doriti, cu introducere de date acolo
unde este cazul sau numai verificarea lor acolo unde sunt valorile dorite prezentate ca implicite.
Pasul 8
Faceti curent din nou Layer-ul Axe si desenati axa verticala. utilizind in acest scop comanda Line si
modul Otrack Quadrant selectati primul punct deasupra quadrantului “nord” al cercului Ø200 si apoi
cel de-al doilea punct sub quadrantul “sud”.
Repetati indicatiile de mai sus pentru axa orizontala.
Desenarea arcelor de cerc (Arc)

Vom exemplifica desenarea arcelor de cerc prin mai multe metode. Pentru desenarea arcelor de
cerc, vom folosi comanda Arc si vom utiliza optiunile acesteia in functie de caracteristicile pe care le
cunoastem.
Caracteristicile posibile ale arcului sunt: Start, End, Center, Angle, Length, Direction, Second Point,
in mai multe combinatii.
Odata aleasa una din modalitati de constructie a unui arc, caracteristicile aflate in denumirea
metodei vor fi cerute in ordinea indicata (ex: Start, Center, End).
Lansarea comenzii se poate face apasand butonul Arc din panel-ul Draw sau prin scrierea
literei a si apasarea tastei Space sau Enter.
Implicit, comanda Arc are urmatoarea sintaxa:
Command: a
ARC Specify start point of arc or [Center]: alegeti punctul de start
Specify second point of arc or [Center/End]: alegeti punct pe arc
Specify end point of arc: alegeti punctul de final
Pasul 1
Desenul explica, cu exemple concrete, utilizarea optiunilor comenzii Arc si propune aplicarea lor in
partea de jos a zonei grafice.

Pasul 2
Desenati arcului de cerc din partea dreapta, astfel:
comanda Arc, cu optiunea 3 Points .
2. Selectati punctul de start al arcului in Endpoint-ul liniei verticale din dreapta.
3. Selectati Second point of arc prin metoda Object Snap Tracking, preluand pozitia verticala a
Endpoint-ului din dreapta-sus a proiectiei din stanga si Midpoint-ul liniei orizontale de jos.
4. Selectati End point of arc in punctul de capat al dreptei verticale din stanga.
Pasul 3
Pentru arcul din stanga-jos a proiectiei frontale, cunoastem punctul de centru, punctul de start si
unghiul de 90°.
Pentru desenarea acestui arc, putem utiliza:
1. Optiunea Start, Center Angle din butonul derulant al comenzii Arc, sau
2. Comanda Arc cu optiunea implicita 3 Points parcurgand urmatorii pasi:
Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: c
Specify center point of arc: alegeti Endpoint-ul din stanga al liniei orizontale de jos
Specify start point of arc: alegeti Midpoint-ul liniei verticale din stanga
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: -90 (deschiderea unghiului in sens orar)

Pasul 4
Pentru arcul din dreapta-jos a proiectiei frontale, cunoastem punctul de centru, punctul de start si
punctul de final, plasat pe linia orizontala.
Pentru desenarea acestui arc, vom utiliza optiunea Start, Center, End din butonul derulant al
comenzii Arc.
Command: _arc Specify start point of arc or [Center]: _c
Specify center point of arc: alegeti Endpoint-ul din dreapta al liniei orizontale
Specify start point of arc: alegeti Midpoint-ul liniei verticale din dreapta
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: alegeti orice punct de pe linia de jos
De retinut
1. Optiunile comenzii Arc se utilizeaza in functie de datele pe care le cunoastem.
2. In cazul alegerii optiunii Start, Center, End, trebuie luata in calcul deschiderea pozitiva a
unghiului arcului in sens trigonometric. In caz contrar, se va utiliza optiunea Angle pentru
specificarea unui unghi cu valoare negativa.
Desenarea poliliniilor (Pline)

Polilinia este o entitate complexa formata din segmente de dreapta si/sau arce de cerc.Desenarea
unui astfel de obiect se face cu ajutorul comenzii Polyline, plasata in Ribbon-ul Drafting &
Annotation, Tab-ul Home, panel-ul Draw. Vom exemplifica, in cele ce urmeaza, desenarea
poliliniilor si utilizarea catorva optiuni disponibile pentru aceasta comanda.
Pasul 1
Desenul explica, cu doua exemple concrete, utilizarea comenzii Polyline pentru desenarea
poliliniilor cu grosime (Width) constanta si grosime variabila.
Pasul 2
Incepeti desenarea conturului de grosime constanta lansand comanda Polyline , din Ribbon-
ul Drafting & Annotation, menu-ul Home, grupul de comenzi Draw.
Pe prompt-ul Specify start point: , alegeti un prim punct intr-o zona libera a ecranului.
Initial, comanda deseneaza segmente de dreapta. Pe prompt-ul Specify next point or [Arc,
Halfwidth, Length, Undo, Width]: , alegeti din menu-ul shortcut optiunea Width.
Introduceti valoarea 2, atat pentru grosimea de start (start width), cat si pentru grosimea de final
(ending width).
Specify starting width <0.0000>: 2
Specify ending width <2.0000>: Enter (se accepta valoarea implicita, 2)
Deplasati cursorul pe directia polara de zero grade si introduceti lungimea primului segment: 150.
Pentru a trasa arcul de cerc, din menu-ul shortcut, alegeti optiunea Arc.
Pe prompt-ul Specify endpoint of arc or

[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]: , deplasati
cursorul pe directia polara de 90 de grade si introduceti distanta 100, care reprezinta diametrul
arcului in aceasta situatie.
Din menu-ul shortcut, alegeti optiunea Line, pentru a trece din nou la desenarea segmentelor de
dreapta. Pe directie polara de 180 de grade introduceti distanta 150. Inchideti polilinia cu
optiunea Close.
Selectarea poliliniei prin apasarea butonului stanga al mouse-ului pe unul din segmentele sale,
demonstreaza ca, desi este formata din mai multe segmente, se comporta ca un singur obiect.

Pasul 3
Lansati din nou comanda Polyline, si specificati punctul de start pe directia orizontala a Midpoint-
ului laturii din stanga a primei polilinii.
Pentru primul segment, selectati optiunea Width si alegeti grosimea constanta, 15.
Specify ending width <15.0000>: Enter (se accepta valoarea implicita, 15)
Deplasati cursorul pe directia polara de zero grade si introduceti distanta 30.
Modificati grosimea pentru cel de-al doilea segment, cu optiunea Width:
Specify ending width <40.0000>: 0
Deplasati cursorul pe directia polara de zero grade si introduceti distanta 50.
De retinut
1. Optiunile comenzii Polyline permit oricand schimbarea modului de desenare din linie in arc.
2. Pentru varianta Arc, avem, de asemenea posibilitatea sa alegem orice modalitate de constructie
a arcului de cerc: Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:
3. Polilinia poate avea grosime constanta sau variabila, aceasta setandu-se prin introducerea
valorilor corespunzatoare pe prumpt-urile: Specify starting width si, respectiv, Specify ending
width

GAC - Curs 5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GAC - Curs 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grafică asistată de calculator

CURS 5 – ME, SE, ESM, ETTI

Desenarea liniilor (Line)

Desenarea liniilor (Line)

Desenarea liniilor (Line)

Desenarea liniilor (Line)

Specificarea coordonatelor absolute si relative

Specificarea coordonatelor absolute si relative

Utilizarea funcției Ortho

Utilizarea functiei Polar Tracking

Utilizarea functiei Polar Tracking

Introducerea directa a distantei (DDE)

Utilizarea functiei Object Snap (OSNAP)

Utilizarea functiei Object Snap (OSNAP)

Utilizarea functiei Object Snap Tracking (OTRACK)

Utilizarea functiei Object Snap Tracking (OTRACK)

Utilizarea functiei Object Snap Tracking (OTRACK)

Utilizarea functiei Object Snap Tracking (OTRACK)

Desenarea cercurilor (Circle)

Desenarea cercurilor (Circle)

Desenarea cercurilor (Circle)

Desenarea cercurilor (Circle) – aplicatie

Desenarea cercurilor (Circle) – aplicatie

Desenarea cercurilor (Circle) – aplicatie

Desenarea arcelor de cerc (Arc)

Desenarea arcelor de cerc (Arc)

Desenarea arcelor de cerc (Arc)

Desenarea poliliniilor (Pline)

Desenarea poliliniilor (Pline)

Pe prompt-ul Specify endpoint of arc or

Desenarea poliliniilor (Pline)

S-ar putea să vă placă și