Evaluarea potențialului eolian la nivel

Național și European

Energia eoliana – aspecte generale

Energia eoliana este o formă de energie regenerabilă, care are ca sursă vântul. Acest tip de energie a
fost folosit de om de-a lungul istoriei, încă din cele mai vechi timpuri, când barcile şi corăbiile se deplasau
cu ajutorul vântului. Ulterior, oamenii au construit mori de vânt pentru a macina cereale pentru hrana. În
prezent, tehnologia a avansat şi se utilizează dispozitive speciale pentru a capta energia vântului şi a o
transforma în energie electrică. Energia eoliană poartă acest nume datorită mitologiei, Eol fiind zeul
vântului. Energia eoliană este una dintre formele de energie regenerabilă, alături de energia solară, hidro,
geotermică şi biomasă.

Potentialul energetic eolian

Potentialul energetic eolian al Terrei este vast și poate fi evaluat prin analiza datelor climatice,
topografice și geologice. Potențialul energetic eolian variază de la regiune la regiune, însă zonele cu vânturi
puternice, cum ar fi coasta, marile și munții, oferă condiții ideale pentru dezvoltarea energiei eoliene.
Studiile arată că energia eoliană ar putea acoperi nevoile energetice ale întregii planete. Totuși, este
important de menționat că dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a profita la maximum de potențialul
energetic eolian poate fi costisitoare și poate avea impact asupra mediului.
In prezent, Comisia Europeana si-a stabilit un obiectiv ambitios de a atinge neutralitatea climatica
pana in anul 2050 prin adoptarea unor actiuni, inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile de energie.
Directiva 2009/28/CE privind energia din surse regenerabile stabileste o politica generala de promovare si
producere a energiei din surse regenerabile. Conform unui raport din 2021 al "Global Wind Energy
Council", anul 2020 a fost un an record pentru energia eoliana, cu cea mai mare crestere a puterii instalate
din istorie, cu 53% fata de anul precedent si o putere nou instalata de 93 GW. Astfel, puterea eoliana total
instalata la nivel global a ajuns la 743 GW, in crestere cu 14% fata de anul 2019.
Conform proiectului “Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050”
realizat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în anul 2017, în Cercetări privind
echipamentele şi maşinile electrice pentru sistemele eoliene de producere a energiei, principalele resurse de
energie primară au fost de 34291.4 mii tep(tep – tone echivalent petrol), din care 21305.5 mii tep(tep – tone
echivalent petrol) din producţie internă şi restul din import. Din punct de vedere al producţiei de energie
electrică, România are un mix diversificat, bazat în mare parte pe resursele interne. Energia eoliană repreintă
15,4 % din total, adică o putere instalată de aproximativ 3 GW.
 Puterea instalată în România în procente – situaţia din august 2021

Sistemul eolian de producere a energiei

Energie electrică poate fi generată prin diverse metode. În general, un combustibil este folosit pentru
a face o turbină să rotescă, care acționează un generator care alimentează rețeaua electrică. Procesul este
asemănător cu cel al generării energiei eoliene - vântul fiind “combustibilul” care acționează turbina care
generează energie electrică. Diferența constă în faptul că centralele eoliene folosesc vântul - o sursă gratuită
și curată de energie - în locul combustibililor fosili, ceea ce duce la un proces de generare a energiei fără
emisii de gaze cu efect de seră.

Părțile componente ale unei turbine eoliene:

• Turnul metalic
Denumit și pilon, acesta susține turbina eoliană și permite accesul persoanelor responsabile
în vederea executării operațiilor de întreținere necesare sau a reparațiilor. Turnul susține și
ansamblul superior, din această cauză este necesar să reziste vânturilor extrem de puternice. Pe
interior regăsim rețeaua de distribuție a energiei electrice, precum și scările de acces.

• Fundația
Are un rol foarte important, întrucât aceasta asigură rezistența mecanică a generatorului.
• Nacela
Este carcasa în care se montează mai multe elemente, rolul său fiind acela de a proteja
componentele turbinei eoliene.
o Aceasta cuprinde:
1. cutia de viteze – crește viteza de rotație dintre rotor și generator;
2. generatorul – generează energia electrică;
3. mecanismul de ajustare a poziției – aliniază turbinele cu axă orizontală cu direcția vântului.
Cuprinde în general motoare electrice care rotesc întregul rotor spre stânga sau spre dreapta;
4. senzorii și controlerele electronice – sisteme de control ale mecanismului de ajustare a
poziției, senzori de viteză, sisteme de siguranță și de monitorizare;
5. frâna mecanică – dacă vântul are o viteză prea mare, generatorul se poate defecta sau
echipamentele pot fi supraîncărcate din cauza energiei produse. În aceste cazuri se folosește
frâna mecanică.
6. turnul – asigură poziționarea componentelor turbinei la o înălțime optimă.

• Palele turbinei eoliene

Împreună cu butucul, alcătuiesc rotorul turbinei. Sunt confecționate cu aceleași tehnologii
folosite și în industria aeronautică. Cel mai des este utilizat sistemul cu 3 pale.

• Rotorul
Butucul rotorului este montat pe arborele principal și permite montarea palelor turbinei.
Este prevăzut cu un sistem care permite orientarea palelor pentru controlul vitezei de rotație a
turbinei.

• Generatorul
Asigură producerea de energie electrică. Poate fi de curent continuu sau alternativ.

• Invertorul
Transformă curentul electric continuu în curent electric alternativ.

• Bateriile de stocare
Stochează energie și îți permit să le folosești și în zilele când turbina nu produce energie

• Stația de distribuție
Turbina transmite energia produsă prin intermediul unor cabluri electrice într-o stație de
distribuție care este conectată la rețeaua națională de transport. Din stație, energia pleacă la
consumatorii finali.
 • Anemometrul
Măsoară viteza vântului. Este montat pe nacelă și pornește turbina atunci când viteza
vântului depășește 3-4 m/s, respectiv o oprește atunci când viteza depășește 25 m/s.

Partile componente ale unei turbine eoliene

Turbinele eoliene pot fi clasificate după mai multe caracteristici. Primele clasificări se bazează pe
puterea electrică generată, unde există turbine de putere mică, sub 100 kW și turbine de mare putere, cu o
capacitate mai mare de 100 kW. Alte criterii de clasificare includ locul de amplasare, fie terestru (onshore)
sau marin (offshore) și direcția de orientare a axei, fie orizontală sau verticală. De asemenea, turbinele pot fi
clasificate și în funcție de numărul de pale, cu modele care au o, două, trei sau chiar mai multe pale. Din
punct de vedere al eficienței și utilizării, turbinele cu trei pale sunt considerate cele mai bune.

Sectorul energetic românesc și perspective pentru tranziția energetică

În România, arderea combustibililor fosili, mai ales pentru sectorul energetic, este principala cauză a
emisiilor de gaze cu efect de seră. Alte industrii, cum ar fi agricultura, gestionarea deșeurilor, procesele
industriale, utilizarea terenurilor și schimbarea acestora, au și ele un impact semnificativ. Combustibilii
fosili, în special cărbunele și gazul natural, sunt încă sursele dominante pentru producția de energie electrică
și căldură. Energia regenerabilă are o pondere tot mai mare în mixul energetic național, ajungând la 24% în
2018. Desi producția de energie din surse fosile scade, România încă depinde puternic de importurile de
produse petroliere, gaze și cărbune. Exploatarea resurselor interne de energie este în scădere, iar dependența
de importuri crește, iar consumul final de energie, în ciuda unei populații tot mai mici, tot crește.
Aproximativ o treime din consumul de energie din România este în sectorul rezidențial, urmat de industrie,
transporturi, agricultură și servicii.
 Potentialul eolian al Romaniei
Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie prevede un potential eolian declarat de
14.000 MW, cu o capacitate de a furniza aproximativ 23.000 GWh/an. Acestea sunt doar estimari ale
potentialului teoretic si trebuie ajustate in functie de posibilitatile de exploatare tehnica si economica.
Potentialul practic de valorificare al energiei eoliene, care este mai scazut decat potentialul teoretic, depinde
de posibilitatile de utilizare a terenului si de conditiile pietei energetice. Prin urmare, potentialul eolian
economic valorificabil poate fi evaluat doar pe termen mediu, bazat pe datele tehnologice si economice
actuale si considerate valabile pe termen mediu.
Evaluarea potentialului eolian valorificabil al tarii se face prin abordarea macroeconomica, luand in
considerare:
-Conditiile tehnice ale potentialului eolian (viteza vantului) din Romania, care sunt apropiate de
media conditiilor eoliene din Europa;
-Politica energetica si piata energiei din Romania vor fi integrate in politica si piata europeana a
energiei, prin urmare indicatorii macroeconomici ai potentialului eolian valorificabil pe termen mediu si
lung (2030-2050) trebuie sa fie apropiati de indicatorii medii europeni.
Indicatorii macroeconomici considerati sunt:
-Puterea instalata (sau energia produsa) in instalatii eoliene in raport cu PIB pe cap de locuitor -
indicatorul Peol/PIB/loc sau Eeol/PIB/loc;
-Energia electrica produsa in instalatii eoliene in raport cu consumul brut de energie electrica -
indicatorul (cota) Eeol/Eel.
Zonarea resurselor de vant si Harta eoliana a Romaniei Este considerat necesar si oportun sa se
efectueze o reevaluare a potentialului eolian al Romaniei, prin utilizarea unor instrumente adecvate
(echipamente de masura, software adecvat, etc.), bazate pe datele de vant masurate la 22 de statii apartinand
ANM. La statiile meteorologice, masurarea directiei si vitezei vantului se face la inaltimea de 10 m deasupra
solului, conform recomandarilor Organizatiei Meteorologice Mondiale.
Cu toate acestea, recomandarile UE si practica actuala au aratat ca viteza de la care exploatarea
vantului ca resursa energetica devine rentabila trebuie sa se refere la viteza vantului la inaltimea rotorului
turbinei centralelor eoliene, care este situat in general la inaltimi mari de peste 50 metri.
 Viteza medie anuala a vantului la 50m deasupra solului

Parcuri eoliene cu o putere instalată de cel puțin 60 MW

Cele mai mari parcuri eoliene din România se regăsesc în zona de est a țării, în Dobrogea. La ora
actuală, România are puțin peste 3.000 de megawați (MW) instalați în capacitatea de producție a energiei
eoliene. Acești 3.000 de MW reprezintă 16,5% din puterea totală instalată în România în capacitățile de
producție de energie electrică, potrivit datelor ANRE.
1. Parcul eolian Fântânele-Cogealac
 ▪ Fântânele Vest – 262,5 MW (Tomis Team SA)
▪ Cogealac – 252 MW (Ovidiu Development SRL)
▪ Fântânele Est – 85 MW (Tomis Team SA)
Împreună, cele trei centrale electrice de mai sus alcătuiesc parcul eolian Fântânele-Cogealac, cel mai
mare din România și al treilea cel mai mare parc eolian onshore din Europa. În total, parcul eolian
Fântânele-Cogealac, aflat pe teritoriul celor două localități din județul Constanța, are o putere instalată de
600 MW. Parcul aparține investitorului CEZ Group, un congolomerat de companii (cele mai multe dintre
ele din Cehia) ce activează în domeniul producerii și distribuției de energie electrică și termică.
Parcul eolian de la Fântânele-Cogealac a fost construit între anii 2008 și 2012, investiția totală
ridicându-se la peste 1 miliard de euro. În total, la Fântânele-Cogealac au fost instalate 240 de turbine
eoliene de tip General Electric 2.5xl.
2. Parcul eolian Sălbatica, de lângă orașul Tulcea, alcătuit din:
▪ Sălbatica 1 – 70 MW (Enel Green Power România SRL)
▪ Sălbatica 2 – 70 MW (Enel Green Power România SRL)
Parcul eolian a fost construit la nord de orașul Tulcea și are, în total, o putere instalată de 140 MW. Atât
Sălbatica 1, cât și Sălbatica 2, au câte 35 de turbine eoliene cu o putere instalată de 2 MW fiecare.
Investiția totală a fost de circa 100 de milioane de dolari. Parcul eolian este deținut de Enel Green Power
România, care aparține Enel, o companie multinațională din Italia ce activează în domeniul producției și
distribuției de energie electrică. De asemenea, Enel este implicată și în distribuția de gaze naturale.
3. Parcul eolian Cernavodă, alcătuit din:
▪ Cernavodă 1 – 69 MW (EDRP România SRL)
▪ Cernavodă 2 – 69 MW (EDRP România SRL)
Parcul eolian de la Cernavodă, din județul Constanța, are o putere totală instalată de 138 MW. Este al
treilea în acest clasament cu cele mai mari parcuri eoliene din România. Aici se află 46 de turbine eoliene cu
o putere instalată de 3 MW fiecare.
Parcul eolian este deținut de Energias de Portugal, o companie publică de electricitate din Portugalia,
înființată în anul 1976 prin fuziunea a 14 companii naționale de electricitate din această țară.
4. Făcăeni – 132 MW (Ecoenergia SRL). Parcul eolian se află în județul Ialomița și este cel mai mare
parc eolian din România din afara Dobrogei.
5. Pantelimon – 123 MW (Ewind SRL). Parcul eolian se află în județul Constanța și are 41 de turbine
eoliene.
6. Târgușor – 119,6 MW (Enel Green Power România SRL). Parcul eolian de la Târgușor, județul
Constanța, este un alt proiect de energie regenerabilă dezvoltat de Enel în România. Potrivit www.power-
technology.com, parcul eolian are 52 de turbine eoliene Siemens Gamesa, fiecare dintre ele cu o putere
instalată de 2,3 MW. Proiectul a necesitat o investiție de peste 260 de milioane de dolari.
7. Crucea Nord – 108 MW (Crucea Wind Farm SA) din județul Constanța. Crucea Wind Farm SA este
deținută de Hidroelectrica SA în proporție de 100%. Parcul eolian are în componență 36 de turbine eoliene
de tip Vestas V112 a câte 3MW fiecare.
8. Peștera – 90 MW (EDRP România SRL). Parcul eolian din comuna Peștera, județul Constanța, este
al doilea cel mai mare parc eolian dezvoltat în România de portughezii de la Energias de Portugal. Investiția
s-a ridicat la 200 de milioane de dolari. Parcul eolian de la Peștera este alcătuit din 30 de turbine eoliene cu o
putere instalată de 3 MW fiecare.
9. Topolog-Dorobanțu – 84 MW (Land Power SRL), județul Tulcea.
10. Mihai Viteazu IV – 80 MW (Eolica Dobrogea One SA), județul Constanța.
11. Chirnogeni – 80 MW (EP Wind Project (ROM) Six SA), județul Constanța.
12. Corni 1 – 70 de MW (Corni Eolian SRL), județul Galați.
13. Corugea – 70 MW (Enel Green Power România SRL), județul Tulcea.
14. Ventus Nord 2 – 69 MW (Verbund Wind Power Romania SRL).

Concluzie
În Europa, potențialul eolian este ridicat, cu multe zone cu condiții favorabile pentru dezvoltarea de
proiecte eoliene, atât onshore cât și offshore. Datorită acestui fapt, energia eoliană a devenit una dintre
principalele surse de energie regenerabilă pentru Uniunea Europeană. România este, de asemenea, bine
poziționată din punct de vedere al potențialului eolian, cu zone puternice de resurse eoliene în nordul țării și
pe litoral. Cu toate acestea, mai sunt provocări legate de planificarea și reglementarea sectorului eolian,
precum și de asigurarea conexiunii la rețeaua de energie electrică. Evaluarea continuă a potențialului eolian
va fi esențială pentru a se asigura că se utilizează la maximum potențialul acestei surse de energie
regenerabilă în România și Europa.