eoliene si turbine eoliene

O turbina eoliana este un dispozitiv ce transforma miscarea kinetica a

palelor unei elice in energie mecanica. Daca aceasta energie mecanica
este apoi transformata in electricitate avem de-a face cu un generator
alimentat cu vant/convertor de energie eoliana. Termenul care s-a
improprietarit insa este turbina eoliana".
mpropriu denumite, centralele eoliene sunt, ferme de turbine eoliene, ce
sunt conectate la reteaua de distributie a curentului. n componenta unei
centrale eoliene nu intra doar turbinele ci si redresoare de curent,
transformatoarele si corectoare ale factorului de putere al curentului. n
amplasarea centralelor eoliene se tine cont de valoarea vantului in zona,
pretul terenului, impactul vizual si asupra structurilor din vecinatate si
apropierea de reteaua de distribuie a curentului.
Tipuri de turbine eoliene
Turbine cu axa orizontala - rotorul si generatorul de curent sunt
pozitionate in varful turnului si trebuie aliniate pe directia vantului.
Turbinele mici sunt orientate cu a]utorul unei aripioare, iar cele mari
folosesc senzori si servomotoare pentru a se alinia pe directia vantului.
Ma]oritatea turbinelor cu axa orizontala au si o cutie de viteze care
transforma miscarea de rotatie lenta a palelor intr-una mai rapida,
necesara pentru a creste eficienta generatorului de curent.
Deoarece turnul produce turbulente aerodinamice in urma sa rotorul
turbinei este pozitionat in fata. Palele turbinei sunt rezistente pentru a nu fi
indoite si impinse in turnul pe care sunt instalate de vanturile puternice. n
plus palele sunt departate de turn si usor inclinate.
Exista si turbine cu axa orizontale cu rotorul plasat in spatele turnului.
Astfel de turbine au avanta]ul ca palele elicei se pot indoi, reducand
suprafata care se opune vantului la viteze mari si nici nu trebuie orientate
in directia vantului, acest lucru facandu-se automat datorita constructiei.
Din cauza turbulentelor insa ma]oritatea turbinelor cu axa orizontala au
rotorul plasat in fata turnului.
Turbine cu axa verticala - generatorul si toate componentele mai
sofisticate sunt plasate la baza turnului, usurand astfel instalarea si
mentenanta. Principalele tipuri sunt: Darrieus, Gorlov, Giromill si 8avonius.
n functie de locatia turbinelor ele poti fi categorisite in turbine de tarm si
turbine plasate in largul marilor si oceanelor.
Vnturile se formeaz deorece soarele nu inclzete Pmntul uniform,
fapt care creeaz micri de aer. Energia cinetic din vnt poate fi folosit
pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
[3_


n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din
arderea combustibililor Iosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependenei de aceti
combustibili.
Energia eolian s-a dovedit deja a Ii o soluie Ioarte bun la problema energetic global.
|15|

Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reIormuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia
eolian n special este printre Iormele de energie regenerabil care se preteaz aplicaiilor la scar
redus.
O !rincipalul avantaj al energiei eoliene este emisia :ero de substane poluante i gaze cu eIect
de ser, datorit Iaptului c nu se ard combustibili.
O : se prod:. dee:ri. !roducerea de energie eolian nu implic producerea nici unui Iel de
deeuri.
O ost:ri red:se pe :3itate de e3ergie prod:s. Costul energiei electrice produse n centralele
eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s Iie chiar mai mici
dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare
externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici.
|16||17||18|

n 2004 preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime Ia de cel din anii 1980, iar previziunile
sunt de continuare a scderii acestora deoarece se pun n Iunciuni tot mai multe uniti eoliene cu
putere instalat de mai muli megawai.
|19|

O ost:ri red:se de s.oatere di3 f:3.i:3e. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din Iunciune pot Ii de cteva ori mai mari dect costurile
centralei
|20|
, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din Iunciune, la captul
perioadei normale de Iuncionare, sunt minime,
O !rincipalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstana datorit variaiei
vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. !uine locuri pe !mnt oIer
posibilitatea producerii a suIicient electricitate Iolosind energia vntului.
|21||22|

O a nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a Iost preul destul de
mare de producere a energiei i Iiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii 25 de ani,
eIicacitatea energetic s-a dublat, costul unui kWh produs scznd de la 0,7 euro la circa 0,32
euro n prezent.
|23|

O Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic, au o apariie neplcut - i de asemenea
produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se aIirm c turbinele aIecteaz
mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane
pentru instalarea lor.
|24|
Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o
apariie atractiv stilizat
|25|
, c mainile omoar mai multe psri pe an dect turbinele
|26|
i
c alte surse de energie, precum generarea de electricitate Iolosind crbunele, sunt cu mult mai
duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la eIectul de ser.
|27||28|

O Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul Iurtunilor, dac viteza vntului
depete limitele admise la proiectare.
|29|
Orict de mare ar Ii limita admis, ntotdeauna
exist posibilitatea ca ea s Iie depit.
|30|





Prima instalatie eoliana din Romania a fost pornita, pe 17 aprilie, la opt kilometri de Ploiesti, la Crangul lui Bot.
Aceasta instalatie va produce energie electrica pentru firmele din cadrul Parcului Industrial Ploiesti (PIP). Investitia
a costat aproximativ 700.000 de euro, la care s-au adaugat cheltuielile legate de montajul centralei.
Locatia aleasa pentru montarea primei centrale eoliene din Romania a fost Parcul Industrial Ploiesti, zona
identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca centrala sa poata functiona este
nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde bate vantul constant. Viteza minima a vantului care determina
punerea in miscare a centralei este de 3,5 metri/secunda. In zona parcului industrial viteza medie a vantului
calculata de meteorologi este de sapte metri/secunda. Aceasta viteza medie asigura functionarea centralei la 85-
90% din capacitate. Daca viteza vantului depaseste 25 metri/secunda, centrala se opreste automat pentru a nu fi
dereglata de furtuni sau alte fenomene meteorologice. Centrala eoliana are o putere instalata de 660 kW si
produce un curent electric de 690 V, care intra in sistemul national la 20 kV. Este de tip V66 Vestas si a fost
proiectata de firma Asja Ambiente din Italia. Componentele sunt productie marca Vestas din Danemarca. Instalatia
are o inaltime de 79 metri, din care 55 metri are turnul de sustinere. In varful turnului se afla nacela cu toata
instalatia si palele care se rotesc. Greutatea turnului este de 52 tone, nacela cantareste 23 tone, iar palele doar.
sapte tone.
Montajul instalatiei s-a efectuat cu trei macarale si a inceput in seara zilei de 22 noiembrie, fiind terminat in seara
de 26 noiembrie. La inceputul anului 2004, intre 5 si 25 ianuarie, va avea loc pregatirea personalului care se va
ocupa de intretinerea centralei. Este vorba doar de doi electricieni si un mecanic, care vor fi instruiti de specialisti
din Italia. Centrala este automata si din aceasta cauza necesita un numar mic de persoane care sa se ocupe de
intretinerea si functionarea ei. Ea este comandata de un calculator situat la o distanta de 50 metri, care orienteaza
nacela dupa directia vantului. Timp de sase luni se vor efectua experimente pentru ca specialistii romani sa se
familiarizeze cu noua centrala si sa vada care sunt performantele acesteia. Instalatia va fi legata la sistemului
energetic al parcului, care asigura iluminatul public si necesarul de energie electrica pentru firmele din parc. "Am
incheiat un precontract cu doua firme din parcul industrial care vor primi energie electrica produsa de instalatia
eoliana. Firmele vor plati la inceput acelasi pret cu cel de pe piata la energia electrica. Dupa amortizarea centralei,
care va dura sapte ani, este posibil ca pretul sa scada si sa poata plati cu 25% mai putin, a declarat Valeriu
Sfarloaga, seful Parcului Industrial Ploiesti.
Conducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene asemanatoare. Prima, care le precede pe
cele doua, este de putere medie si se preteaza cel mai bine pentru harta vanturilor din acea zona. In proiect se mai
afla montarea a 10 centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura energia electrica pentru populatie. Costurile cu
producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor eoliene sunt situate la 75% din costurile necesare pentru
producerea de curent electric prin metodele conventionale. Intretinerea instalatiilor nu costa prea mult (in jur de
4.500 euro), iar consumabilele trebuie schimbate o data la doi ani. Pana in 2007 se intentioneaza ca 8% din
energia produsa in tara sa fie asigurata prin sistemele neconventionale. Procentul este mult mai mare in tari ca
Germania - 22% - si Danemarca - 31%.
Desi China nu este o tara tocmai liberala, este foarte deschisa la noi tehnologii si aplicatii. Nu degeaba are
cele mai mari cresteri ale produsului intern brut in ultimii ani. Americanii abia si-au anuntat intentia de a
realiza o serie de ferme eoliene de-a lungul coastelor, in ocean, si chinezii vor sa abordeze proiecte similare,
insa mult mai ample.
Doar ca fermele lor vor fi amplasate in interiorul continentului, in regiunea Dabancheng, de la poalele
muntilor Himalaya. Aici sunt inregistrate cele mai puternice vanturi de deasupra uscatului, si era normal ca
acest culoar eolian sa fie exploatat.
Aici vor fi construite pentru inceput 118 masive turbine eoliene, fiecare capabila sa genereze aproximativ 1.5
MW de energie electrica. Initial gandit pentru a electriza orasul Urumqi, proiectul a fost extins, ajungandu-se
la un total de 177 MW de energie furnizata. Acest complex de turbine urmeaza sa fie finalizat anul viitor,
devenind cel mai mare astfel de sit din lume.
Dar China mai are in constructie ferme eoliene similare, la Gansu si Jiangsu, alte doua zone cu potential
eolian ridicat din jurul muntilor Himalaya. Scopul este ca pana in 2020 15% din necesarul energetic al tarii
sa fie furnizat de surse alternative.
1. Dynamic Tower, turnul care se roteste dupa cum bate vantul
ArhlLecLul lLallan Dav|d I|scher a creaL 1urnu| Dynam|c penLru ca flecare dlnLre cele 80 de eLa[e sa se roLeasca dupa comanda
vocala I|scher a vruL sa creeze un spaLlu dln care sa se poaLa vedea sl apusul sl rasarlLul dln aceeasl camera uuraLa unel roLlrl esLe de
Lrel ore sl folosesLe panourl solare sl 79 de Lurblne eollene locallzaLe lnLre eLa[e

Cladlrea creaLa ln LoLallLaLe dln prefabrlcaLe a lncepuL sa fle consLrulLa ln uubal sl Lrebula LermlnaLa anul LrecuL uln cauza crlzel
flnanclare arhlLecLul spune ca va fl gaLa la sfarslLul lul 2011

L|be|u|a ferma urbana



ue la V|ncent Ca||ebaut deslgner al unor concepLe care lmpresloneaza de flecare daLa vlne prolecLul unel consLrucLll neconvenLlonale
care ar puLea fl foloslLa ca bloc de loculL ferma penLru culLlvarea legumelor eco sl generaLor de energle verde

L|be|u|a esLe concepLul unel ferme urbane care ar urma sa fle amplasaLa pe 8oosevelL lsland ln new ?ork ar avea forma unor arlpl de
llbelula sl ar produce legume sl frucLe proaspeLe lnLrun medlu urban Cladlrea de 132 de eLa[e ar folosl doar energle solara sl eollana

3 ro|ectu| Venus



9enLru a supravleLul lncalzlrll globale cresLerll numarulul de loculLorl al planeLel sl alLor lncercarl naLurale ale secolelor vllLoare unll
cred ca omenlrea Lrebule sa se lndrepLe caLre alL model de clvlllzaLle care sa duca la o foloslre la maxlmum a Lehnologlel sl a resurselor
ln beneflclul oamenllor sl al planeLel

9rolecLul Venus esLe vlzlunea unul nou mod de clvlllzaLle sl a unel nol culLurl Crasele clrculare cu ferme ecologlce lnLerloare sau
orasele pe apa ln care poL locul mllloane de oamenl sunL doar o parLe dln acesL complex vlzlonar care ln oplnla creaLorllor near
scapa de pollLlca saracle sl razboale"

4 2gar|enor|| care at|ng ceru|



9e masura ce orasele devln LoL mal aglomeraLe spaLllle verzl urbane sunL o blnecuvanLare

C ldee penLru crearea caL mal mulLor spaLll verzl penLru recreere esLe complexul de zgarlenorl al arhlLecLel Ioanna 8orekC|ement
care ar urma sa fle consLrulL ln San lranclsco ConsLrucLllle ar urma sa depaseasca ln lnalLlme LoaLe celelalLe cladlrl exlsLenLe ln oras sl
ar conLlne pe plaLformele superloare parcurl amflLeaLre Lerenurl de sporL sau bazlne de lnoL ln aer llber

S "1aramu| n|manu| apa proaspata energ|e verde s| pace"



Asa sla denumlL prolecLul un blrou de arhlLecLura dln new ?ork prolecL creaL speclal penLru a aduce pacea ln CrlenLul Ml[loclu"

Complexul ar urma sa fle pozlLlonaL pe apa sl ar oferl locurl de recreere aLracLll LurlsLlce sl energle regenerablla "1aramu| n|manu|" ar
fl formaL dlnLrun slr de lnsule arLlflclale creand un arhlpelag lar apa proaspaLa de bauL ar urma sa fle exLrasa dln aer
Ina|te abupte |ndraznete eco|og|ce Dar ma| a|es
neconvent|ona|e! Asa ar putea f| caracter|zate c|ad|r||e v||toru|u|
Cu f|ecare pro|ect creat arh|tect|| sparg toate regu|||e des|gnu|u|
de pana acum ba parca s| pe ce|e a|e f|z|c|| s| aduc |n atent|e
une|e d|ntre ce|e ma| c|udate construct|| |mag|n| despr|nse d|n
f|me|e SI De |a o ferma urbana transparenta |n forma ar|p||or de
||be|u|a |a concepte care fo|osesc |ng|ner|a genet|ca arh|tect|| nu
au ||m|te atunc| cand pun pe hart|e c|ad|r||e v||toru|u|