UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN

ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENATARA,
TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: EVALUAREA SI
CONTROLUL CALITATII MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cu frecvenţă

Referat la disciplina Sisteme de

valorificare a resurselor regenerabile

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Conf. Dr. Ciutina Virgiliu

Masterand,
DărăuArina-Bianca

ARAD
2022
 UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN
ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENATARA,
TURISM SI PROTECTIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: EVALUAREA SI
CONTROLUL CALITATII MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cu frecvenţă

Energia regenerabila eoliana

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Conf. Dr. Ciutina Virgiliu

Masterand,
DărăuArina-Bianca

ARAD
2022

2
 CUPRINS

1. Energia eoliana.........................................................................................2
1.1 Generalitati..........................................................................................................2
1.2 Particularitatile energiei eoliene..........................................................................5
1.3 Avantajele utilizarii energiei eoliene...................................................................8
2.0 Producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene...................................10

Concluzii.......................................................................................................12
Bibliografie...................................................................................................13

3
 1. Energia eoliana

1.1 Generalitati

In contextual actual al dezvoltarii economice si industriale se pune tot mai mult

accentual pe folosirea energiei regenerabile.
Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul
energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii
solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale
pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie ne-
reînnoibile includ energia nucleară precum şi energia generată prin arderea
combustibililor fosili, aşa cum ar fi ţiţeiul, cărbunele şi gazele naturale. Aceste resurse
sunt, în chip evident, limitate la existenţa zăcămintelor respective şi sunt considerate în
general ne-regenerabile.
Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:
 energia eoliană
 energia solară
 energia apei
 energia hidraulică
 energia mareelor
 energia geotermică
 energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz
Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului
electric, apei calde, etc.
Premisele utilizarii energiei regnerabile sunt:
-Efectele schimbarii climatice
Creşterea efectului de seră ridică temperatura globală a planetei. Datorită
activităţii umane, concentraţia de gaz cu efect de seră a crescut începând cu perioada pre-
industrială (1750-1800). Concentraţia de bioxid de carbon (CO2), gazul de seră cu

4
ponderea cea mai ridicată, a crescut cu 30% încă din era pre-industrială. Efectele
combinate ale tuturor gazelor cu efect de seră (CO2, metan, ozon,…) sunt echivalente cu
o creştere a CO2 cu 50% faţă de acea perioadă.
Faţă de anul 1860, temperatura medie a scoarţei terestre a crescut cu 0,6°C.
Conform diferitelor statistici, în anul 2100 temperatura va înregistra o creştere între 1,5 şi
6°C, dacă filierele energetice şi planul de consum nu vor fi modificate. Această creştere
considerabilă este însoţită, ca şi consecinţă, de o creştere a nivelului mării de la 20 cm la
1 m. Dacă modificarea climatului se dovedeşte ireversibilă, reducerea acestei evoluţii este
însă posibilă, prin diminuarea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pentru a stabiliza concentraţia de CO2 la nivelul actual, trebuie redusă urgent
emisia de gaz cu 50 până la 70%. Este imposibil să se realizeze brusc această reducere,
dar trebuie să se acţioneze urgent, deoarece ne găsim în faţa unei probleme cumulative.
CO2-ul este produs prin arderea tuturor combustibililor fosili: petrol, gaz şi cărbune.
- Cresterea cererii de energie
În 2000, consumul energetic mondial a fost de ordinul a zece Gtep (tep = tonă
echivalentă petrol, 1 tep corespunde energiei produsă prin arderea unei tone de petrol).
Combustibilii fosili reprezintă în jur de 8 Gtep.
Numeroase scenarii energetice sunt elaborate în fiecare an de către organisme
specializate în domeniul energiei. Aceste scenarii indică un necesar de 15 până la 25 Gtep
pentru anul 2050. Aceste scenarii de viitor se bazează pe diferiţi parametrii cum ar fi
creşterea economică, creşterea populaţiei mondiale, accesul progresiv la electricitate a 1,6
milioane de persoane care încă nu au acces la electricitate, nevoile crescânde ale ţărilor în
curs de dezvoltare şi punerea la punct de politici cu scopul de a proteja mediul ambiant.
În acelaşi timp, este rezonabil să se prevadă că până la jumătatea secolului, cererea
energetică se va dubla.
- Limitarea rezervelor de combustibili fosili
Aceasta generează urgenţa dezvoltării unor noi tehnologii, inevitabil scumpe la
început. La acelaşi consum, se estimează că rezervele actuale de petrol se vor epuiza în
circa 40 de ani. Alte opinii ale experţilor estimează epuizarea rezervelor într-o perioadă
cuprinsă între 20 şi 80 de ani, în funcţie de creşterea consumului sau de descoperirea de
noi rezerve.

5
 Înlocuirea energiei nucleare cu energia produsă prin intermediul gazului natural de
către unele ţări poate accelera consumarea resurselor.
Cererea energetică până în 2050 (prevăzută deci între 15 şi 25 Gtep) va fi îndeplinită
în mare parte, ca şi acum, prin energia produsă de combustibili fosili, fapt care va avea
consecinţe dramatice asupra mediului, ignorând necesităţile generaţiilor viitoare.
Pentru ca creşterea temperaturii să nu fie mai mare de 1...3°C, trebuie ca totalul
emisiilor de gaz în secolele viitoare să reprezinte cel mult o treime din emisiile cauzate de
arderea resurselor accesibile de gaz natural, petrol şi cărbune. Aceasta înseamnă să se
interzică umanităţii arderea a două treimi din energia accesibilă şi relativ ieftină. În
contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependenţei de aceşti combustibili.
- Randamentul global al sistemului energetic este mic
Randamentul global al sistemului energetic este mic. De exemplu, în 2000, pentru
satisfacerea nevoilor de energie utilă ale francezilor, de 86 Mtep, s-au consumat 252
Mtep, ceea ce corespunde unui randament de aproximativ 34%. 166 Mtep au fost astfel
pierdute în transformările energetice (rafinare, producţie de electricitate,...) şi în
utilizările finale (randamentul aparatelor electrocasnice, vehicule,...). Această pierdere de
166 Mtep constituie prima poziţie în consumul de energie şi deci deţine ponderea cea mai
mare în emisia de CO2.
- Dependenta energetica
Aproximativ 50% din energia consumată în cadrul U.E. provine din ţări care nu sunt
membre ale U.E. Fără schimbarea nivelului producţiei energetice şi ţinând cont de
creşterea previzibilă a consumului, această dependenţă va ajunge la 70% până în 2030.
Dependenţa faţă de ţările Orientului Mijlociu, care deţin 65% din rezervele actuale de
petrol va creşte. Începând cu 2020-2030, tensiunile economice şi politice pot determina
diminuarea resurselor fosile uşor de exploatat şi concentrarea lor în zone instabile politic,
care dăunează securităţii aprovizionării ţărilor Uniunii Europene

Investiţiile globale anuale în energia regenerabilă au crescut în ultimii ani de la 39 de

miliarde de dolari în 2005 la 55 de miliarde de dolari în 2006. Pentru anul 2007
investiţiile vor atinge un nivel de 100 miliarde dolari.

6
1.2 Particularitatile energiei eoliene

Energia eoliană este o sursă de energie

regenerabilă generată din puterea vântului. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială
a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din
necesarul mondial de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor,
producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se
ca, în unele ţări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie
semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

Fig.1 Turbine de vânt

Vânturile se formează deorece soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care
creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte
turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW,
deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe

7
oră. Puţine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot
găsi la altitudini mai mari şi în zone oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest
procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori
mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste
cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice
utilizate.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie,
dar prin modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor. Energia eoliană în special este printre formele de energie
regenerabilă care se pretează aplicaţiilor la scară redusă

Fig. 2 Puterea eoliană instalată şi predicţii pe 1997-2010

Valorificarea energiei eoliene a inceput in anii ’70, odata cu prima criza mondiala
a petrolului. In anii ’90 a revenit in prim plan din cauza ingrijorarilor generate de
impactul asupra mediului a poluarii generate de combustibilii fosili. Singurele

8
dezavantaje ale folosirii energiei eoliene este impactul asupra pasarilor si impactul vizual
asupra mediului.
Energia eoliana este sursa de energie care creste ca aport procentual cel mai
mult. Pe ultimii zece ani vorbim de o medie de aproximativ 29% crestere anuala (anul
2005 a inregistrat o crestere record de 43%), mult peste 2.5% pentru carbune, 1.8%
pentru energie nucleara, 2.5% pentru gaz natural si 1.7% pentru petrol. Datorita iminentei
crize a combustibililor si efectelor alarmante ale incalzirii globale este de asteptat ca
aceste cifre sa creasca in cazul energiei eoliene. Europa este continentul care produce cea
mai mare cantitate de energie folosind puterea vantului.

Fig. 3 Harta potentialuli energetic in Romania

9
1.3 Avantajele utilizarii energiei eoliene

Fig. 4 Ferma de turbine eoliene

 Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze
cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
 Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici
unui fel de deşeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să
fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se
iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici. În
2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot
mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune,
la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral
reciclate.
maşini care utilizau energia vântului datează abea din sec. 12, fiind vorba de
echipamente pentru măcinarea grânelor.
O turbina eoliana este un dispozitiv ce transforma miscarea kinetica a palelor unei
elice in energie mecanica. Daca aceasta energie mecanica este apoi transformata in

10
electricitate avem de-a face cu un generator alimentat cu vant/convertor de energie
eoliana. Termenul care s-a improprietarit insa este “turbina eoliana”.
Turbinele eoliene curente functioneaza pe acelasi principiu ca si morile de vant din
antichitate: palele unei elice aduna energia kinetica a vantului pe care o transforma in
electricitate prin intermediul unui generator.
Impropriu denumite, centralele eoliene sunt, ferme de turbine eoliene, ce sunt
conectate la reteaua de distributie a curentului. In componenta unei centrale eoliene nu
intra doar turbinele ci si redresoare de curent, transformatoarele si corectoare ale
factorului de putere al curentului. In amplasarea centralelor eoliene se tine cont de
valoarea vantului in zona, pretul terenului, impactul vizual si asupra structurilor din
vecinatate si apropierea de reteaua de distribuie a curentului.
Turbinele eoliene au doua destinatii majore: includerea intr-o centrala eoliana sau
furnizarea de energie locuintelor izolate. In cazul din urma turbinele eoliene sunt folosite
impreuna cu panourile solare si baterii pentru a furniza constant electricitate in zilele
inorate sau senine fara vant.
La eficienta unei turbine contribuie dimensiunea palelor si tipul convertorului din
miscare axiala in electricitate. Turbinele eoliene mai sunt denumite si generatoare de
vant, convertor de energie eoliana (wind energy converter – WEC) sau wind power unit
(WPU).
Puterea generata de o turbina eoliana este direct proportionala cu densitatea aerului,
aria acoperita de o miscarea completa a paletelor rotorului si patratul vitezei vantului.
Vantul care trece prin palele elicei este incetinit si imprastiat. In aceste conditii eficienta
maxima obtinuta de o turbina eoliana este de 59%, valoare peste care vantul se intoarce in
palele turbinei.
Scopul principal al unei turbine de vant consta in extragerea de energie dintr-un
curent d aer pe care apoi sa o transfere in energie mecanica.
Dupa criteriul aerodinamic, turbinele de vant se clasifica in instalatii care utilizeaza
forte de rezistenta sau forte de portanta si in turbine cu ax orizontal ( curgere relativ
stationara) si cu ax vertical ( curgere relativ nestationara).
Puterea media a turbinelor a crescut de la 100-200 kW, la inceputul anilor ’90, la
valori de ordinul a 900-1000 kW, in prezent.

11
 Turbine eoliene cu puteri instalate mult mai mari , 2000-5000 kW, sunt construite si
se afla in functiune , de regula in vedrea amplasarii la tarm.
In Germania, o turbina realizata recent, poate desaliniza apa, produce curent electric
sau poate asigura obtinerea de hidrogen prin electroliza.
Principalele tendinte in dezvoltarea turbinelor eoliene se refera la: realizarea unor
palete mai usoare si mai flexibile, la functionarea turbinelor cu viteze variabile ale
vantului, la folosirea unor generatoare cu antrenare directa, la amplasarea turbinelor la o
cota cat mai ridicata fata de cota terenului.
La nivel individual turbinele eoliene sunt folosite cu precadere de locuintele din
zonele izolate, unde nu ajunge reteaua de curent electric sau se doreste scaderea costului
facturilor la electricitate. Din pacate predictibilitatea scazuta a cantitatii de energie ce
poate fi produsa face necesara folosirea energiei eoliene in conjunctie cu alte mijloace de
furnizare a electricitatii.Dezvoltarea tehnologica a turbinelor va duce la scaderea
costurilor de producere a curentului provenit din energie eoliana, acesta fiind
principalul factor motivant pentru folosirea unei surse de energie alternative. In 2006 in
SUA costului unui megawatt de electricitate produs din energie eoliana se ridica la
55.8$, mai mare decat cei 53.1$ pentru un megawatt produs in carbune si 52.5$ pentru un
megawatt produs din gaze naturale. Printre avantajele turbinelor eoliene se numara
costurile de intretinere relativ scazute si costul marginal scazut.

2.0 Producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene

12
Fig. 8: Alimentarea unei locuinte cu energie eoliana
Un sistem modern ce alimenteaza o locuinta folosind energie eoliana
functioneaza dupa urmatorul principiu: o turbine este instalata in varful unui turn inalt
(pentru a avea acces direct la curentii de aer, fara interferente din partea cladirilor de la
sol), colecteaza energie cinetica de la vant, pe care o transforma in electricitate folosind
un sistem de conversie. O locuinta tipica este deservita de o turbina eoliana si de un
furnizor de electricitate local.
Daca viteza vantului este mai mica decat o valoare constructiva de la care turbina
eoliana produce curent atunci locuinta este alimentata de la reteaua electrica. Pe masura
ce viteza vantului creste, energia electrica furnizata de turbina eoliana alimenteaza
locuinta. Daca nu exista consumatori pentru aceasta energie ea este introdusa in reteaua
electrica si vanduta furnizorului local.
In situatia in care nu exista un furnizor local de electricitate sau nu se poate introduce
curentul produs de turbina eoliana in reteaua electrica exista optiunea inmagazinarii
curentului suplimenta in baterii pentru utilizarea ulterioara. Bateriile (de 12V, 24V, 48V
etc) sunt conectate la un inversor care transforma curentul la voltajul electronicelor si
electrocasnicelor din casa, adica 220V.
In functie de complexitatea sistemului mai putem adauga un controller, un contor
(pentru a vedea productia instantanee de curent sau productia pe o perioada predefinita) si
un circuit ce intrerupe transferul de curent de la turbina cand bateriile sunt pline si nu
exista consum in locuinta. In zonele cu vanturi puternice este necesar si un sistem de
oprire a turbinei, pentru a preveni deteriorarea acesteia.
Pentru anul 2010, World Wide Energy Association se asteapta ca la nivel mondial sa
se produca 160 GW de electricitate folosind energie eoliana. Tara cu cel mai mare
procent de electricitate provenit din energie eoliana este Danemarca, cu aproximativ
20%, iar tara care produce cea mai mare cantitate de energie este Germania, cu 38.5 TWh
in 2007. Pe continentul nord american lucrurile se misca mai greu, dar se misca in
directia corecta, statele din SUA ce produc cantitati insemnate de curent folosind energia
eoliana fiind Texas si California. Pe locul patru la nivel mondial se situeaza India cu 6270
MW in 2006. India este totodata si unul dintre cei mai mari producatori de turbine
eoliene.

13
 Concluzii
In conditiile actuale ale dezvoltarii accelerate a industriei, a cresterii populatiei si
nevoilor energetice ale acestora , energia eoliana este unul dintre solutiile pe care l avem
la indemana. Constructia centralelor care functioneaza pe baza turbinelor eoliene trebuie
sa prinda din ce in ce mai mult contur, iar aceasta ramura ar trebui sa se dezvolte mai
accentuat si in Romania.
In prezent tara noastra este destul de deficitara la acest capitol. Potenţialul
României de producţie de energie eoliană este de 14.000 megawaţi. Până în prezent,
există cereri pentru o capacitate de 10.000 de megawaţi, din care au fost aprobate cele
pentru 2.000 de megawaţi.Capacitatea de producţie de energie eoliană a României este, la
ora actuală, sub 20 de megawaţi, iar cea a Germaniei, prin comparaţie, este de 20.000 de
megawaţi. La ora actuala, in tara noasra functioneaza 37 de eoline. Acest fapt este datorat
atat bugetului restarns al tarii cat si a dezinteresului susţinut al autorităţilor române faţă
de investiţiile în energia regenerabilă, în special în cea eoliană.
In anul 2008 a inceput constructia unui mare par eolian in judetul Constanta de
catre grupul CEz din Cehia. Se estimeaza ca va fi cel mai mare parc eolian de pe uscat, de
600MW, si va fi gata in anul 2011.
Pe langa constructia centralelor eoliene de dimensiuni mari ar trebui incurajate si
amplasarea turbinelor eoliene pentru locuintele individuale. Desi costul unei asemenea
investitii este mare, se estimeaza ca suma poate fi recuperate in aproximativ 7 ani.
In acest moment pe piata mondiala exista foarte multi producatori de centrale
eoliene dar, cei care fabrica eoliene de mari dimensiuni si sint si recunoscuti pentru
calitatea, fiabilitatea si pentru solutiile inovatoare aplicate sint putini (10-12).

14
 Bibliografie
1. Aerodinamica turbinelor de vant, Dumitrescu Horia, Ed. Acad. Române, 2001
2. Energia viitorului. Surse regenerabile de energie, Viorel Ghergheles, Ed. Mediamira, 2006
3. Utilizarea microagregatelor eoliene in componenta unor sisteme complexe, Calin Gavril
Dubau, Ed. Politehnica, 2007
4. Energii neconventionale si utilizarea acestora, Burchiu Victor, Burchiu Natalia, Dragan
Victor, Ed. BREN, 2004
5. concepte energetice si utilizarea energiei vantului, Ed, Orizonturi universitare, Timisoara,
2003
6. Energii regenerabile, Balan Mugur Ciprian
7. Energia eoliana-captare si conversie, Constantin Iulian, Petru Dan Lazar, Ed Stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1985
8. Revista Gandul
9. Revista Lumea Satului
10. http://www.energieeoliana.org/
11. http://qsetgreen.com
12. http://www.azotheco.ro
13. www.retscreen.net
14. http://www.earth-policy.org

15