UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENATARA, TURISM SI

PROTECTIA MEDIULUI
DOMENIUL: INGINERIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: EVALUAREA SI CONTROLUL
CALITATII MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: cu frecvenţă

PROIECT DEZVOLTARE SUSTENABILA

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. univ. dr. ing. ec. Brinzan Oana Maria

Masterand
Darau Arina- Bianca

ARAD 2022
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SUSTENABILA A COMUNEI
CIUGUD
 LOCALIZARE

Ciugud (în maghiară: Maroscsüged, în germană: Schenkendorf) este o comună în județul

Alba, Transilvania, România, formată din satele Ciugud (reședința), Drâmbar, Hăpria, Limba,
Șeușa și Teleac.
Așezarea geografică:
Așezată în Podișul Transilvaniei, pe culoarul Alba Iulia – Turda – Cluj, Comuna Ciugud este
locul în care tradiția se îmbina armonios cu modernismul. Ciugudul se învecinează la nord cu
comunele Sântimbru și Berghin, la sud cu localitatea Oarda de Jos (municipiul Alba Iulia), la
vest cu municipiul Alba Iulia, la est cu comuna Daia Romana. Ca unitate administrativ-
teritorială Ciugud este o comună de gradul III, cu o populație calculată la ultimul
recensământ ca fiind de 3048 de locuitori. Are în componență 6 sate: Ciugud, Limba, Șeușa,
Drâmbar, Teleac și Hăpria. Satul de centru, Ciugud, este situat la o distanță de 9 kilometri
față de municipiul Alba Iulia.

Forma de relief predominanta este cea de deal propice pentru pășunat, pentru cultura viței de
vie și a pomilor fructiferi. Zona de luncă întâlnim în apropierea râului Mureș, zona propice
culturilor agricole, în special a cartofului, legumelor, zarzavaturilor, plantelor tehnice, etc.

Istorie
Pe teritoriul comunei Ciugud sunt semnalate urme de locuire umană încă din neolitic,
în mai multe puncte, fie prin locuințe de tip bordei, fie prin unelte de piatră șlefuită (în
special topoare). Cercetările arheologice din anii 1978-1987 au scos la iveală una din
cele mai mari așezări fortificate „halstattiene” de pe teritoriul României din prima
epocă a fierului așezată în raza satului Teleac (în punctul Gruset si Harburi) pe o
suprafață de peste 20 de hectare si locuita încă din secolul XI-VII î.e.n.
Teritoriul comunei a continuat să fie locuit și în perioada dacică, în ceea a stăpânirii
romane, fiind dovedite așezări din acele perioade în siturile arheologice „Varar” din
satul Limba și „Morărești” din satul Hăpria. Numele comunei apare de-a lungul
istoriei în documente importante cum ar fi cele două scrisori trimise de către episcopul
Atanasie Anghel către Împăratul Leopold I. Conform acestora, străbunicul lui
Atanasie Anghel ar fi fost un anume Truncus Popa Mojszi, sârb venit în Ardeal din
Banatul stăpânit atunci de Imperiul Otoman, care s-a așezat în Poiana (cea din județul
Hunedoara), el și urmașii săi păstorind aici și în satele învecinate, extinzându-se apoi
spre Alba Iulia. Aici, în 1686, viitorul Vlădică își cumpără o casă, în timp ce frații săi
s-au stabilit în Ciugud.
Satul Ciugud este atestat documentar pentru prima data în anul 1264 printr-un act al
Episcopiei Catolice Oradea. Celelalte sate sunt atestate documentar după cum
urmează: Satul Drâmbar în anul 1315, Satul Șeușa în anul 1332, Satul Limba în anul
1339, Satul Hăpria în anul 1520. Satul Teleac apare ca stat de sine stătător după Al
Doilea Război Mondial adică în anul 1949.
În urma săpăturilor arheologice recente, la Ciugud s-au descoperit numeroase obiecte
precum și rămășite ale unor foste așezări din prima epocă a fierului. Aceste
descoperiri demonstrează continuitatea civilizației pe aceste meleaguri încă din cele
mai vechi timpuri. Locuitorii satelor în Evul Mediu erau șerbi (iobagi) pe domeniul
Mânăstirii romano–catolice din Alba-Iulia până în anul 1852, când în Marele Principat
al Transilvaniei era desființată șerbia (iobăgia) Locuitorii acestor sate au fost martori
și participanți ai unor evenimente importante în istoria României: Răscoala iobagilor
sași și români din 1277 împotriva episcopatului de Alba; Unirea din anul 1600 sub
Mihai Viteazul; Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784, Revoluția din 1848 din
Transilvania și Marea Unire din 1 Decembrie 1918.

SARBATORI LOCALE

Pițăratul
Piţăratul, un obicei vechi, se pare, din vremea dacilor se păstrează în Ajunul
Crăciunului în satele Limba și Teleac din comuna Ciugud, unde copiii merg
din casă în casă pentru a aduna în traiste piţărăi - niște colăcuți, mere, nuci
sau alte bunătăți dulci.
Piţăratul este începutul colindelor, o tradiție veche despre care bătrânii spun
că se păstrează încă de pe vremea dacilor, fiind transmisă cu sfințenie din
generație în generație.
Zeci de prichindei pornesc cu noaptea în cap pe ulițele satelor din comună, în
dimineața din Ajunul Crăciunului, înarmați obligatoriu cu traiste, unele dintre
ele cât micuții care le poartă după cap. Dar nu degeaba cară după ei desagi
uriași pentru că se vor întoarce acasă încărcați cu dulciuri, colaci, mere sau
nuci.
Pe lângă trăistuțe aceștia sunt înarmați cu un întreg arsenal de produs
gălăgie: oale, castroane, fluiere și mai nou petarde, făcând o gălăgie de
nedescris care are rolul de a-i trezi pe gospodari ca să deschidă porțile și să
primească ceata de pităria.
Începând dintr-un cap al satului, intră în fiecare curte și strigă „Dă-mi covrig că
mor de frig și colac că mor de cald. Haaaaaaa!” la Teleac sau „Bună
dimineața la Moș Ajun! Dați-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteț! Dați-
ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne dați sau nu ne dați, sau nu ne
lăsați! Hăăăăăăăăi, hăi!”. Gospodarul care îi așteaptă în prag cu un coș plin
de bomboane, mere, nuci și colăcei le aruncă bunătățile, iar piţărăii se aruncă
pe jos să adune aceste roade.
„În zilele noastre, gazda se trezește dimineața devreme, mătură curtea,
pregătește trocuţul (în care se găsesc tot mai puțini piţărăi și tot mai multe
dulciuri), încălzește vinul pentru părinții ce-și însoțesc copiii și pentru flăcăi.
Deschide larg porțile și după ce aruncă piţărăii, se alătură alaiului și colindă tot
satul” spune profesorul Ioan Breaz despre obiceiul Piţăratului, în monografia
comunei Limba.
Copiii care merg la piţărat sunt, de fapt, primii colindători care deschid porțile
oamenilor în Ajunul Crăciunului. Pe la amiază, cete de câte 2-3 copii colindă
pe la toate casele din sat și primesc bani de la gazde. Spre seară, 2-3 grupuri
de săteni pornesc colinda pentru Biserică, iar în noapte, cete de flăcăi colindă
fetele din sat, care îi servesc cu vin și colaci. Tot în această noapte, familiile
tinere își colindă părinții, nașii precum și neamurile mai în vârstă.

Borbolatiţa
Borbolatița este un obicei care se desfășoară în ziua de „Sfântul Gheorghe”
fiind un ritual pentru chemarea ploii fertilizante. Obiceiul începe după-amiaza,
când ceata de ficiori se adună în capul satului și aleg pe cel care urmează să
fie „borbolatiță”, apoi îl îmbracă în frunze de soc. Se formează alaiul care
umblă prin sat de la o casă la alta, cântând un cântec ritual (Paparudă-rudă, /
vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul – bărul /
peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să
pornească ploile, / să curgă şiroaiele / să umple pâraiele. / Hai, ploiţă, hai! /
udă pământurile / Să sporească grânele / Să umple pătulele. / Hai, ploiţă,
hai!), bătând din palme, iar borbolatița joacă un dans săltăreț. În timpul jocului
sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a borbolatiței, ori a
întregului alai.
Borbolatița are în mâini un par lung cu frunze de soc în vârf, pe care îl
folosește pentru a-i atinge pe cei care încearcă să-l ude și care, odată atinși,
trebuie să intre în alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiţi prin daruri rituale ce
semnifică abundența și belșugul: ouă, și bani.
După ce au terminat cu mersul prin sat, alaiul se retrage la o gazdă, unde se
pregătește o papară mare din ouăle adunate și se petrece pe cinste.
Borbolatița îmbrăcată în verdeață reprezentă spiritul vegetației, iar stropirea
cu apa simbolizează ploaia.

Ansamblul Traditional„Doina Muresului”

Ciugud
Ansamblul Tradițional „Doina Mureșului” Ciugud a fost înființat în anul 2013 și
are ca scop revigorarea și promovarea datinilor și obiceiurilor autentice de pe
valea Mureșului, precum și din zona Țării Secașelor. 
În decursul timpului comuna Ciugud a dus tradițiile populare românești la
numeroase festivaluri din țară dar și din străinătate. Ciugudul a câștigat de 5
ori Festivalul Concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”, proiect
cultural unic în Europa. De asemenea Ansamblul Tradițional Tradițional
„Doina Mureșului” Ciugud a fost declarat grupul vocal al județului Alba în anul
2019, iar interpreta Bianca Șușman, membră al grupului, a primit titlul solistul
vocal al județului Alba în 2019.
Ciugud este comuna cu cea mai mare absorbție de fonduri europene din
România și dorește să demonstreze că în Uniunea Europeană putem să ne
dezvoltăm păstrând zestrea noastră autentică de tradiții și obiceiuri
strămoșești și să ne mândrim cu aceasta.

Turism

Ciugud – un punct important pe harta

mondială a golfului

Comuna
Ciugud este de câțiva ani un punct important pe harta mondială a
golfului prin clubul de golf și resortul Theodora Golf Club.  
Theodora Golf Club a fost  inaugurat în octombrie 2017,  iar la designul său
și-au adus aportul specialiști internaționali care au creat 18 parcursuri unice,
finalizate cu unul dintre cele mai lungi trasee din Europa - par 6 – 735 m.
Localizat în centrul Transilvaniei, Theodora Golf Club beneficiază de facilități
și servicii premium într-un cadru natural, relaxat și primitor, în cele mai bune
condiții de siguranță. Resortul oferă oaspeților, vizitatorilor și jucătorilor de
golf: cazare de 4 stele în cele 15 vile deluxe, family și premium, restaurant cu
meniu internațional, lounge bar și terasă, salon privat, sală de conferințe,
pavilion exterior pentru evenimente, piscină exterioară, simulator indoor și Pro
Shop cu accesorii de golf. Pentru pasionații de drumeții, resortul oferă și
biciclete de închiriat, iar locația beneficiază și de un loc de joacă pentru copii.
 
Theodora Golf Club este un teren de golf premium, de 18 cupe, pe o
suprafață de 56 ha, în lungime totală de 6518 m și numără 4 parcursuri par 3,
10 parcursuri par 4, 3 parcursuri par 5 și 1 parcurs par 6- 735 m. Facilitățile de
golf includ simulatorul indoor și zonele de putting green, chipping area,
bunkere de nisip și driving range-ul acoperit, cu sistem audio integrat si 20 de
locuri de antrenament disponibile pe tot parcursul

anului.  Lacul unic de 5

ha cu insulă și cele două green-uri, unde pasionații golfului au posibilitatea să
își exerseze măiestria, completează imaginea deosebită a terenului de golf. În
calitate de membru al Theodora Golf Club, beneficiați de unicul teren de golf
de 18 cupe din România, construit la standarde internaționale. Sunt
disponibile mai multe pachete de membership în funcție de preferințele
jucătorilor, iar  clubul de golf oferă lecţii atât începătorilor, cât si jucătorilor
experimentaţi.

Economie locală
Ciugud – comuna campioană la atragerea
fonduri europene
Ciugudul este comuna din România care a reușit să atragă cele mai
multe fonduri europene în exercițiul financiar 2007 - 2013 fiind un exemplu
de bune practici la nivel național. Suma totală a finanțărilor accesate
depășește 30 de milioane de euro, bani care au ajuns în infrastructură,
modernizarea și extinderea rețelelor de canalizare și alimentare cu apă,
crearea unor condiții mai bune pentru educație, modernizarea unor edificii de
cultură.
Comuna Ciugud a dezvoltat o zonă industrială care se întinde pe o suprafață
de peste 55 de hectare din care 33 de hectare sunt ocupate, iar restul de
aproximativ 15 hectare sunt disponibile pentru noi investiții. Comuna Ciugud
promovează de câțiva ani un model de colaborare între mediul de afaceri și
administrația locală bazat pe seriozitate, corectitudine și sprijin pentru
dezvoltarea viitoarelor afaceri.
Zona de Dezvoltare Economică Drâmbar – Ciugud găzduiește deja
aproximativ 30 de companii oferind facilități importante investitorilor: o zonă cu
plan urbanistic bine conturat, utilități până la poarta fiecărei unități economice,
posibilitatea de a concesiona/cumpăra terenul necesar investiției, posibilități
de transport pentru angajați și, în viitor, o grădiniță modernă chiar în zona
economică.
De asemenea pe teritoriul comunei funcționează mai multe ferme de creștere
a animalelor sau specializate în cultura cerealelor. Administrația locală din
Ciugud sprijină și investitorii din agricultură astfel că a asfaltat peste 17
kilometri de drumuri de câmp, care fac accesul spre terenurile agricole și
ferme.
Apropierea comunei Ciugud de municipiul Alba Iulia, zonă cu potențial turistic,
a determinat, în ultimii ani, dezvoltarea în localitate a unor investiții în
domeniul turismului. De asemenea administrația locală are în derulare un
proiect ambițios pentru valorificarea turistică a Râului Mureș prin crearea unei
zone de agrement cu zone de relaxare, terenuri de sport, plaje și zone de
plimbare cu mici ambarcațiuni (caiace).
 Teritoriul administrativ al comunei se întinde pe o suprafață de 4376,98
hectare din care 3182 hectare o constituie terenul agricol împărțit în:
2023 hectare teren arabil, 977 hectare pășuni,159 hectare fânețe, 23
hectare vii și livezi.
 Fondul forestier reprezintă 159 hectare.
 Intravilanul Comunei Ciugud este de 213 hectare.

ASPECTE PRIVIND DEZVOLTAREA COMNUEI CIUGUD

Obiective turistice CIUGUD, ALBA

Biserica cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae - Șeușa

Biserica din Hăpria
Mânăstirea Bunavestire Hăpria
Biserica cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Biserica de jos din Ciugud
Situl preistoric de la Teleac
Analiza SWOLT

AVANTAJE DEZAVANTAJE

-renume si notorietate mare -case/chirii scumpe

-posibilitate dezvoltare in campul muncii

-infrastructura foarte moderna

-scoala moderna “SMART SCHOOL”

-activitati culturale diverse

Strategii de dezvoltare

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

Strategia de dezvoltare regională, ca ansamblu de politici şi strategii ale

autorităţilor publice centrale şi locale, elaborate în scopul îmbunătăţirii
performanţelor economice ale unor arii geografice constituite în Regiuni de
Dezvoltare (care beneficiază de sprijinul Guvernului României, al Uniunii
Europene, al altor autorităţi naţionale şi internaţionale), trebuie să pornească de
la nevoile de dezvoltare locală, pe care să le sincronizeze cu cele de dezvoltare
naţională.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciugud a fost elaborată în strânsă

legătură cu Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Centru şi priorităţile
identificate de Planul Naţional de Dezvoltare.

După integrarea în Uniunea Europeană, obiectivul general al strategiei de

dezvoltare regională este:
Creşterea gradului de atractivitate şi competitivitate al regiunilor prin
îmbunătăţirea infrastructurii economice, infrastructurii de transport şi întărirea
coeziunii sociale.

Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Centru a identificat prin dezbatere

publică 5 obiective specifice:

· Asigurarea suportului de infrastructură pentru dezvoltarea durabilă;

. Dezvoltarea unor produse de marcă regională şi promovarea unor afaceri

specifice regiunii;

· Integrarea socio-economică a grupurilor şi comunităţilor dezavantajate;.