Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC :
ARAD
2020
UNIVERSITATEA "AUREL VLAICU" DIN ARAD
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC :
ARAD
2020
I.Cum m-am protejat eu și familia mea de coronavirus
La începutul pandemiei eu împreună cu familia mea ne-am informat din surse oficiale cu privire
la măsurile de protecție pe care trebuie să le aplicăm pentru a nu fi în pericol de a ne contamina
cu noul coronavirus. Printre sursele oficiale din care ne-am informat amintim Ministerul
Sănătății, TV, internet. Am luat la cunoștință următoarele măsuri de prevenire:
● Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un
număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere.
▪ Feriți copiii de acele locuri de joacă care presupun atingerea unor suprafețe/obiecte
comune de către un număr mare de copii.
● Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte
din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor
sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile.
● Evitați atingerea suprafețelor care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane, precum:
balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces.
▪ În cazul în care sunteți totuși nevoiți să atingeți aceste suprafețe, protejați-vă folosind
șervețele de unică folosință.
● Folosiți, pe cât posibil, rute sau modalități alternative de transport pentru a evita zonele
aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți intervalele orare
cu nivel scăzut de trafic de persoane.
● Evitați deplasările în țările care se confruntă cu număr mare de cazuri de infectări cu noul
coronavirus (COVID-19) și descurajați întoarcerea în țară a persoanelor din zonele de risc,
respectiv din țările cu număr mare de cazuri cu noul coronavirus. Date actualizate în timp real
despre țările vizate pot fi obținute accesând link-ul (http://www.cnscbt.ro/ ), respectiv „Lista
regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19”
▪ În cazul în care călătoriți într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus există riscul ca
la momentul revenirii în țară, în funcție de actualizarea zonelor roșii/galbene, să fie necesar să
rămâneți în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia.
▪ În mod obligatoriu, românii care se întorc în țară din zone de risc vor trebui să intre în
autoizolare la domiciliu, ceea ce presupune ca întreaga familie să facă același lucru.
● Optați pentru munca de acasă, în măsura în care aveți această posibilitate oferită de
angajator.
▪ Dacă strănutați sau tușiți acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință, pe
care aveți grijă să-l aruncați imediat la coșul de gunoi.
▪ Dezinfectați frecvent, cu soluție pe bază de alcool sau clor, suprafețele cu care intrați în
contact, atât acasă cât și la locul de muncă.
▪ NU beți lichide din aceeași sticlă/pahar cu alte persoane și nu folosiți aceleași tacâmuri.
▪ NU intrați în contact direct cu persoanele aflate în autoizolare la domiciliu, indiferent
dacă prezintă sau nu simptome specifice coronavirus.
▪ Puteți obține detalii dacă sunați la 0800.800.358, care este un număr de informare, nu este
un număr de urgență.
▪ În Italia, până pe 9 martie, mai mult de jumătate din cazurile de infecție s-au înregistrat la
persoane de peste 65 de ani și aproximativ 90% din decese au survenit la pacienți de peste 70 de
ani.
▪ Nu s-a înregistrat niciun deces la pacienți cu vârsta sub 40 de ani și un singur deces între
40 și 50 de ani.
▪ În cazul tinerilor și al copiilor (0-18 ani) a fost înregistrată cea mai mică rată de infectare
cu noul coronavirus, respectiv 1,4%.
● Semnalați autorităților orice caz despre care aveți cunoștință că ar fi putut intra în contact
cu o persoană confirmată cu noul coronavirus sau ar fi venit dintr-o țară afectată (zona roșie sau
zona galbenă) și care nu se află în izolare.
▪ Manifestați o atitudine preventivă față de orice caz, întrucât răspândirea virusului este
posibilă și din partea persoanelor care nu manifestă simptome specifice.
● Rămâneți acasă dacă aveți simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în
respirație) și sunați medicul de familie pentru a solicita sfaturi, NU mergeți din primul moment la
unitățile de urgență.
▪ Există riscul, în cazul în care sunteți purtător al virusului, să transmiteți și altor persoane
noul coronavirus.
▪ Este de preferat să rămâneți la domiciliu, iar transferul către spital să se realizeze în mod
organizat, respectând toate măsurile de izolare. trebuie să acopere complet nasul și gura
persoanei care o poartă.
Noi am aplicat cu strictețe aceste măsuri atât pentru a evita contaminarea cu noul coronavirus cât
și pentru a nu facilita răspândirea lui, răspândirea acestui nou tip de coronavirus fiind una foarte
rapidă și putand fi stopată doar prin aplicarea anumitor restricții de către autoritățiile competente
și respectarea recomandărilor de către populație.
II. Fiziologia coronavirusului
Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (abreviat SARS-CoV-2), numit oficial astfel
de către OMS, cunoscut inițial sub numele coronavirusul 2019-nCoV și popular sub numele de
coronavirusul din Wuhan și coronavirusul pneumoniei din piața de fructe de mare din Wuhan,
este un coronavirus ARN monocatenar cu polaritate pozitivă, care cauzează sindromul respirator
acut sever 2. Primele cazuri suspecte au fost notificate către OMS pe 31 decembrie 2019, la doar
peste trei săptămâni de la apariția primelor cazuri simptomatice pe 8 decembrie 2019. Virusul a
fost secvențiat genomic după teste de acid nucleic pe specimene de la un pacient cu pneumonie
în timpul epidemiei de coronavirus din Wuhan din 2019-20.
Simptomele raportate includ febră, oboseală, tuse uscată, dificultăți de respirație și detresă
respiratorie. La majoritatea celor internați, semnele vitale au fost stabile la admitere, iar pacienții
au prezentat leucopenie și limfopenie.
Acest virus face parte din familia coronavirusurilor. Acestea formează o mare familie de
virusuri, iar bolile pe care le provoacă pot varia de la simpla răceală la mai multe boli grave,
precum sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și sindromul respirator acut sever
(SARS). Deși coronavirusurile sunt o largă familie de virusuri, se credea că numai șase (229E,
NL63, OC43, HKU1, MERS-CoV și SARS-CoV) pot infecta oameni. Astfel, 2019-nCoV a
devenit al șaptelea.Secvențe din betacoronavirusul Wuhan au similitudini cu
betacoronavirusurile găsite la lilieci. Cu toate acestea, virusul este genetic distinct de alte
coronavirusuri, precum SARS-CoV și MERS-CoV. Ca și SARS-CoV, este un membru al Beta-
CoV lineage B (adică subgenul Sarbecovirus). Optsprezece genomuri din noul coronavirus au
fost izolate și raportate de la China CDC, Institute of Pathogen Biology și Spitalul Wuhan
Jinyintan. Secvența ARN este de aproximativ 30 kb lungime. Modele structurale comparative ale
proteazei coronavirusului 2019-nCoV sunt disponibile de la Innophore GmbH, care au efectuat
experimente de andocare a unor medicamente.
Este cunoscută deja transmiterea SARS-CoV-2 prin intermediul secrețiilor respiratorii sub formă
de picături (> 5 microni) sau aerosoli (< 5 microni) și a contactului direct între oameni.
Astfel strategia principală de prevenție constă în menținerea regulilor de distanțare socială.
Distanțarea fizică rămâne cea mai eficientă măsură pentru a încetini evoluția acestei pandemii.
Rezultatele acestor studii nu au fost încă validate, dar acestea îi determină pe cercetători să
considere plauzibilă transmiterea prin aer și de pe suprafețe.
Nu există încă dovezi clare de contaminare de pe suprafețe/obiecte și din aer. Se știe însă că:
La contaminarea din aer rămâne întrebarea: oamenii infectați produc o cantitate suficientă de
virus SARS-CoV-2 prin tuse pentru a infecta o altă persoană?
La fel, persistența virusului pe diferite suprafețe nu înseamnă ca acesta mai este încă viabil și
poate produce contaminarea.
Există deci riscul de a contamina suprafețele atinse dacă le atingem cu degetele încărcate de
virus și riscul de a contracta virusul de pe astfel de suprafețe.
Suprafețe atinse frecvent sunt peste tot în jurul nostru în casă, în drum spre muncă, magazine și
orice altă destinație: balustrade, clanțele ușilor, birouri, tastaturi, mouse-uri, întrerupătoare etc.
Iar mâinile noastre sunt cele care transmit acest virus. Spălarea corectă și frecventă a mâinilor
este esențială în prevenirea transferului de agenți patogeni.
De asemenea, evitați contactul între mâinile potențial contaminate (cu sau fără mănuși) și gură,
nas sau ochi. Pentru a încetini răspândirea SARS-CoV-2, trebuie să presupunem că tot ceea ce se
află în afara casei noastre este cu potențial de contaminare și să acționăm în consecință. Prin
urmare, cât suntem afară spălați-vă mâinile corect și frecvent, iar dacă acest lucru nu este posibil
utilizați soluții antiseptice sau alcool și nu vă atingeți fața. La intrarea în casă spălați-vă corect
mâinile și curățați-vă telefonul.
Un studiu realizat recent în China, a demonstrat faptul că fiecare grad de temperatură în plus și
fiecare procent suplimentar de umiditate limitează din ce în ce mai mult capacitatea de
răspândire a virusului. Studiul a arătat că temperatura și umiditatea sunt invers proporționale cu
numărul de cazuri pe zi. Alți experți în boli infecțioase sunt sceptici de faptul că încălzirea
vremii va încetini transmiterea infecției. Fiind vorba despre un nou virus, nu există momentan
suficiente date care să susțină ambele teorii.
Suprafețele poroase pot fi: covoare, mochete, draperii etc. La acest tip de suprafețe se vor
îndepărta urmele vizibile de contaminare, dacă acestea sunt prezente și se vor curăța cu soluții de
curățare indicate pentru acest tip de suprafețe. În cazul în care acestea pot fi spălate, se vor
respecta instrucțiunile producătorului. Este important ca temperatura de spălare să fie cât mai
crescută.
Electronice pot fi: tablete, telefoane, tastaturi, telecomenzi, întrerupătoare etc.Se vor îndepărta
urmele vizibile de contaminare cu respectare instrucțiunilor producătorului. În cazul în care
acestea nu există se vor folosi șervețele sau spray-uri care conțin alcool de cel puțin 70%.
Ambele sunt boli respiratorii infecţioase. Chiar dacă au simtome comune, acestea sunt provocate
de două virusuri diferite. Lisa Maragakis, director la Institutul de Prevenţie a Infecţiilor Johns
Hopkins, a explicat cum gripa şi COVID-19 sunt similare, dar şi diferite.
ASEMĂNĂRI
Simtome: Ambele provoacă febră, tuse, dureri corporale, oboseală, uneori vărsături şi diaree. Pot
duce la pneumonie.
Tratament: Niciunul dintre virusuri nu este tratabil cu antibiotice, care funcţionează doar asupra
infecţiilor bacteriene. Ambele pot fi tratate prin abordarea simptomelor, cum ar fi reducerea
febrei. Cazurile severe pot necesita spitalizare şi sprijin, cum ar fi ventilaţia mecanică.
DIFERENȚE
Cauze: COVID-19: este cauzat de noul coronavirus apărut 2019 în Wuhan, China, numit 2019-
nCoV. Gripa: Este cauzată de mai multe tipuri şi tulpini de virusuri gripale.
Transmitere: În timp ce atât gripa, cât şi COVID-19 pot fi transmise în moduri similare, există şi
o posibilă diferenţă: coronavirusul ar putea fi răspândit pe cale aeriană, ceea ce înseamnă că
picăturile minime rămase în aer ar putea provoca boala şi altor persoane chiar şi după ce
persoana bolnavă nu mai este aproape.
Vaccin: COVID-19: În acest moment nu este disponibil niciun vaccin. Gripa: Un vaccin este
disponibil şi este eficient pentru a preveni unele dintre cele mai periculoase tipuri de gripă sau
pentru a reduce severitatea acesteia.
Număr infecţii: COVID-19: Peste 200.000 de cazuri la nivel mondial. Gripa: numărul infecţiilor
este estimat la 1 miliard de caz
Decese: COVID-19: Peste 3.000 de decese în lume până la 29 februarie. Ucide aproximativ 1,4%
dintre persoanele infectate, potrivit celor mai recente date. Gripa: Între 291.000 şi 646.000
decese în lume pe an. Ucide aproximativ 0,1% dintre persoanele infectate.uri la nivel mondial.
Asemănări și deosebiri între coronavirus și gripa spaniolă
Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut spre finalul Primului Război Mondial și care a
făcut la nivel mondial, într-un singur an, între 50 și 100 de milioane de victime. Gripa spaniolă
este cunoscută ca fiind cea mai ucigătoare pandemie din istoria modernă. Există similitudini între
Coronavirus și gripa spaniolă?
Gripa spaniolă a fost observată prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite ale Americii pe
data de 11 martie 1918. Totuși, mulți susțin că pandemia ar fi pornit din Etaples, o tabără militară
franceză din nordul Franței, în timp ce unii afirmă că țara de origine ar fi fost China.
Conform statisticilor, aproximativ 20-50% din populația de pe Terra din acel moment a suferit de
gripă spaniolă. Între 50 și 100 de milioane de oameni și-au pierdut viața pe tot globul pământesc.
Totuși, există asemănări între gripa spaniolă și coronavirus (Covid-19)? Dar, deosebiri?
În ambele cazuri este vorba despre boli respiratorii, cauzate de viruși foarte contagioși care se
răspândesc foarte repede;
Cele două virusuri nu au nicio legătură unul cu altul: tipul gripa A(H1N1) pentru gripa spaniolă,
un coronavirus pentru boala de azi.
Multe dintre victimele gripei spaniole au fost persoane tinere și sănătoase, gripa spaniolă fiind
total diferită de coronavirus care afectează bătrâni și persoane cu sănătatea deja slăbită;
Contextul era favorabil răspândirii virusului, întrucât Primul Război Mondial se încheiase și
soldații, o mare parte dintre ei purtători de virus, călătoreau dintr-o parte în alta a lumii;
Autoritățile au luat în cazul coronavirusului măsuri timpurii de izolare și carantină, lucru care nu
s-a întâmplat în cazul gripei spaniole. În 1918, autoritățile nu și-au dat seama de amploarea
pandemiei;
Vârful pandemiei de gripă spaniolă a fost după 7 luni de la debut, în octombrie-noiembrie 1918;
În cazul gripei spaniole, nu existau atât de multe măsuri pentru dezinfectarea locurilor publice.
Iar măsurile de igienă erau și ele precare.
Bibliografie
1. https://www.shtiu.ro/ce-asemanari-si-deosebiri-are-gripa-spaniola-virusul-care-a-decimat-
lumea-cu-coronavirus-15656.html
2. https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/coronavirus-covid-19/coronavirus-cat-timp-
supravietuieste-covid-19-pe-suprafete-si-in-aer
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Coronavirusul_sindromului_respirator_acut_sever_2
4. http://www.ms.ro/coronavirus-covid-19/