Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte

Lucru individual
Etnopedagogia

Prof. universitar: Tatiana Panco

Elaborat: Vulpe Cristina
Grupa: PP12R
Istoria și tradițiile
plaiului natal.
Republica Moldova este un stat
situat în sud-estul Europei. Se
învecinează cu România la vest
și cu Ucraina la nord, est și
sud.
Parte integrantă a Europei, Republica Moldova are
o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a
diferitelor curente culturale şi istorice, pe
parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios
diversele tradiţii culturale, precum şi ale celor mai
arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale
tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs,
acestea au căpătat trăsături specifice şi
irepetabile.
Pe teritoriul Republicii Moldova
există deosebit de multe monumente
istorico-arheologice (circa opt mii),
ale căror valoare cultural-istorică
se înscrie în contextul valorilor
general umane europene.
Teritoriul Moldovei a fost populat din
timpuri străvechi. Numeroase vestigii
arheologice confirmă faptul că oamenii
populează aceste locuri încă din epoca
paleoliticului inferior (circa 500 mii de
ani de ani în urmă).
 Existenţa civilizaţiei geto-dacice se datează cu sec. VI-I î. Hr.,
aceasta fiind răspîndită în toate zonele Moldovei. Începând cu anul 105 î.
Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei, populaţia
acesteia a fost romanizată, ea preluând de la învingători limba şi cultura
Imperiului Roman.
În 1812, ca rezultat al Tratatului de
pace ruso-turc de la Bucureşti,
partea de est a Moldovei, situată
între râurile Prut şi Nistru, cu numele
Basarabia, a fost anexată la Imperiul
Rus, fiind gubernie rusească până în
anul 1918.
La 27 august 1991, Republica
Moldova devine stat independent
şi suveran.
Cultura oricărei ţări se formează
pe baza caracteristicilor ei
distinctive, pe ceea ce s-a reuşit
să se transmită prin secole şi
milenii, fără a se pierde. În acest
sens, vorbind despre cultură,
merită în primul rând se ne
oprim asupra tradiţiilor şi
obiceiurilor, iar într-o ţară
pitorească ca Moldova acestea
sunt din abundenţă.
 1 Martie este sărbătoarea
venirii primăverii. Începând
cu această dată toţi
locuitorii Moldovei îşi pun
pe haine, în regiunea
inimii, mărţisoare. Ele
prezintă simboluri unice, în
care este obligatorie
prezenţa culorilor alb şi
roşu. Albul semnificând
puritatea, iar roşul –
viaţa.
 O altă sărbătoare
semnificativă este Sfântul
Andrei, o zi în care fetele
se distrează făcând mici
vrăjitorii. Cu ajutorul lor
ele îşi afla sortitul. Iar
băieţii, în această noapte,
fură porţile de la casele
fetelor, pentru ca acestea,
trezindu-se dimineaţa fără
ele, să pornească în căutarea
lor.
 De Paşti tradiţiile sunt mai
numeroase. În ajun de Paşti
gospodinele încondeiază ouăle,
culoarea tradiţională fiind roşie,
mai apoi coc cozonacul, după care în
noaptea învierii Domnului, membrii
familiei merg la sfinţirea acestor
bucate specifice. Iar în dimineaţa
după sfinţire, fiecare se spală pe
obraji cu un ou roşu şi altul alb,
ceea ce simbolizează puterea şi
puritatea, acest “ritual” fiind urmat
de o masă la care toată familia
sărbătoreşte împreună.
 De Crăciun, maturii, dar în special copiii
umblă cu colindatul de la casă la casă,
astfel vestind naşterea Domnului. Copiii
fiind mascaţi corespunzător, după colind,
sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri
sau bani.
De Revelion însă, copiii umblă cu uratul,
dorindu-le stăpânilor caselor un an nou
fericit, prosper şi cu cât mai multe
realizări frumoase; recompensele pentru
urările copiilor pot fi de asemenea
dulciuri.

Pe 6 decembrie sărbătorim
Sfântul Nicolae, această
sărbătoare deschizând uşile
celor de iarnă. Specific acestei
zi, este faptul că o asteaptă
cel mai mult copiii, deoarece în
noaptea de Sf. Nicolae, cei care
au fost cuminţi pe tot parcursul
anului, şi care îşi curăţă mereu
încălţămintea, găsesc în ea
dulciuri sau multe alte daruri.
Nunta – tradiţii neîntrerupte, care, în majoritatea familiilor din Moldova sunt transmise din
generaţie în generaţie. Probabil, cea mai simbolică este împărţirea colacului, pe cere îl rup
mirele cu mireasa, pentru a determina cine va fi stăpânul casei. Şi încă un ritual
obligatoriu este dezbrăcarea miresei. Aceasta are loc în felul următor: de pe costumul
mirelui se scoate buchetul, iar de pe mireasă voalul, mirele se așează pe un scaun, iar
mireasa pe genunchii lui. Miresei îi pun o basma şi un şorţ – aceasta simbolizează începutul
unei noi vieţi de familie. După aceea, oaspeţii pe rând se apropie de tineri, îi înfăşoară în
plăpumi şi pături, şi le ofere cadouri. Şi, desigur, un element esenţial al sărbătorii de
nunta este masa plină cu tot felul de bunătăţi.
 O altă sărbătoare originală distinctivă,
pentru care turiștii vin în Moldova, este
Ziua Vinului. Ea se sărbătoreşte în a doua
duminică a lunii octombrie. În această zi,
se adună şi se veselesc toţi, indiferent
de naţionalitate, opinii politice, vârstă
şi statut social,iar dacă au loc
dezacorduri, atunci numai referitoare la
preferinţele în alegerea sortului de vin.
Piaţa principală a capitalei, în Ziua
Vinului, se transformă într-un carnaval de
divertismente, unde se cântă, se dansează,
se vinde şi se cumpără suveniruri
naţionale şi, desigur, se degustă băutura
aromată.
Deci, neamul
moldovenesc este bogat
în tradiţiile pe care
le posedă. Cu ajutorul
lor devenim deosebiţi
şi unici.