Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie


și Arte

Lucrul individual
Pedagogia
Profesor Universitar: Paiul Irina
Elaborat: Cristina Vulpe
Grupa : PP12R
Educația
estetică

Estetica e leacul anesteziei. Ne trezeşte la viaţă.

Michel
Serres
Cuprins
Educația
estetică...........4
Categorii estetice......5-
6
Obiective......................
...7
Educația estetică – știință care studiază legile și categoriile artei,
considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului;
ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile ei cu
realitatea, la metoda creației artistice, la criteriile și genurile artei.
În opinia lui S. Cristea, educaţia estetică reprezintă activitatea de
formare/dezvoltare a personalităţii, proiectată și realizată prin receptarea,
evaluarea, trăirea și crearea valorilor frumosului din natură, societate,
artă.
Definiţia propusă de N. Silistraru - educaţia estetică este activitatea de
formare și dezvoltare a personalităţii umane, proiectată și realizată prin
studierea, aplicarea și crearea unor valori raportabile la categoria de
frumos.

4
Categorii
estetice:

Idealul estetic Simțul și gustul Spiritul de creație


reprezintă modelul de frumos estetic
capacitatea de a percepe și Spiritul de creaţie estetică
afirmat la scară socială, reprezenta frumosul, reprezintă aptitudinea
determinat din punct de respectiv de a explica și de a rezultată din competenţa
vedere istoric într-o anumită înţelege frumosul, care de a realiza frumosul la
etapă de evoluţie a societăţii asigură, în interacţiunea lor,
în general, a culturii și a
nivelul naturii, societăţii,
capacitatea de a evalua și de
educaţiei în mod special. a trăi frumosul.
artei. 5
Abordarea eficientă a educaţiei estetice necesită cunoașterea următoarelor categorii:
Frumosul este categoria centrală a esteticii, care reflectă aspectele de echilibru și armonie prezente în obiectele,
fenomenele și procesele din natură, societate și gândire (frumos este un peisaj din natură, o relaţie inter-umană sau o
judecată morală, corectă).
Sublimul indică la cel mai înalt grad de desăvârșire (ex.-iubirea).
Eroicul face trimitere la eroi, la fapte eroice, de excepţie, dar care nu sunt din domeniul realităţii, ci al reflectării ei
estetice.
Maiestuosul semnalează măreţia, grandoarea (ex. catedrala Notre-Dame din Paris, turnul Eiffel, podul Alexandre pot
fi numite maiestuoase).
Comicul este categoria esteticii caracterizată prin promovarea râsului, de cele mai multe ori printr-o nepotrivire,
neconcordanţă de elemente și situaţii (ex. o piesă de teatru, o situaţie din viaţa de toate zilele).
Tragicul indică gravitatea unei situaţii, a unei fapte, a unei persoane, determinată de un conflict care se termină cu
înfrângerea unor idealuri, valori.
Urâtul este categoria estetică opusă în mod direct frumosului. Dacă frumosul implică armonia și echilibrul, urâtul
face trimitere la dizarmonie, provocând neplăcerea și repulsia.

—I. Bontaș
6
Obiective Obiective • formarea receptivităţii estetice;
• formarea convingerilor estetice;
specifice
pedagogice ale • formarea obișnuinţelor estetice;
• formarea atitudinilor estetice;

educaţiei estetice • formarea capacităţii de interiorizare a


categoriilor estetice, angajate la nivelul
unor norme estetice.

Obiective din 1) formarea receptivităţii estetice


(educarea sensibilităţii gândirii și
perspectivă
conduitei estetice);
psihologică 2) formarea motivaţiei estetice
(educarea intereselor estetice și a
stilului de viaţă estetic);
3) formarea creativităţii estetice
(cultivarea aptitudinilor creative/
generale și specifi ce și a atitudinilor
creative deschise)
7
Literatură

La nivelul artei Muzică

Pictură

Conținutul Sculptură
educației estetice
La nivelul societății Relații

Comportamente

La nivelul naturii Fenomene naturale

8
Principiile educaţiei estetice
Principii generale Principii specifice
• principiul corespondenţei pedagogice dintre conștiinţa • principiul deschiderii educaţiei estetice spre toate
estetică teoretică și conștiinţa estetică practică; sursele și resursele de frumos existente în natură,
• principiul valorificării resurselor și a disponibilităţilor
societate și artă;
estetice pozitive existente la nivelul fiecărei personalităţii
umane în vederea facilitării procesului de integrare școlară, • principiul interdependenţei dintre receptarea
profesională și socială; estetică, evaluarea estetică și creaţia estetică;
• principiul valorificării în plan estetic a tuturor formelor de • principiul înţelegerii unităţii dintre conţinutul și
educaţie/instruire; forma obiectelor estetice;
• principiul diferenţierii educaţiei estetice în funcţie de
• principiul modelării estetice a personalităţii
determinările sale particulare (vârstă, treaptă școlară, discipline
umane în contextul oricărei activităţi cu finalitate
școlare/universitare, mediu școlar/ extrașcolar, context
educaţional) și individuale (structura aptitudinală și atitudinală creativă de tip inovator sau emergent.
a fiecărei personalităţi)
9

S-ar putea să vă placă și