Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe ale EducațieI, Psihologie și Arte

Studiu individual
Curs practic la limba română

Elaborat: Vulpe Cristina

Conf. Universitar: Popa Viorica
Grupa: PP12R
I. Ortograme
Ex. 1. Puneți în locul punctelor litera â sau î.

A bâzâi, brânză, brâu, câmpie, cândva, dânsul, dârz, fântână, gând, hârtie, înălțime, îngrășământ, a
înspăimânta, a întâmpina, întrucâtva, învățământ, a învârti, jurământ, lămâie, mândru, oricând, pânză,
râșniță, tânăr, târziu, zâmbet, adunând.

Ex. 2. Puneți litera e sau grupul ie.

ied, ieri, echer, echipaj, ecuator, editură, egoism, elan, elicopter, emoție, epocă, a ierna, elocvență,
iezătură, epidemie, epopee, iesle, ieșire, iepușoară, episcop, ierburi.
Boier, baieră, aer, faeton, baie, bălaie, maestru, paie, caier, giuvaier, condeier, feerie, needucat, a
reedita, muzee, butoaie, epopee, curcubeie, tranșee, creez, cimpoier, coeziune, oierit, poezie, ortoepie,
radioemisiune, coechiper, proeminent, cetățuie, duel, siluetă, influeță.

Ex. 3. Puneți în locul punctelor ea sau ia.

deasupra, totdeauna, leafă, ianuarie, iarmaroc, să iau, foială, catifea, să piardă, zeamă, țeapăn,
chișinăuian, orheian, reazem, seamă, teamă, fereastră, îmbulzeală, cheltuială, ceapă, făgăduială, iarăși,
cheamă, iată, meazănoapte, meau, gheată, gheară, geamantan, greșeală, angajează, tăceam, asemenea,
orășean, roșeață, maramureșean.

Ex. 4. Analizați structura următoarelor cuvinte și motivați ortografia lor.

A înnădi, a înnegri, a înnisipa, a întrezări, a înnoroi, a îndesi, a îndoctrina.

Ex. 5. Formați derivatele de la următoarele cuvinte folosind prefixele con-, com-, co-.

Coautor, coasociat, combate, cobeligerant, codirector, coechipier, coexista, coexistență,

confederație, confrate, cointeresa, conjudețean, comesean, conațional, colocatar, conlocui, coordona,
coparticipare, copărtaș, coproducție, coproprietar, compune, coraportor, coreferat, corelație, corupe,
consătean, conscrie, consemna, consens, consfătui, consimți, consfinți, constrânge, conștiință, contopi,
conține, conviețui, convorbi, conveni.

Ex. 6. Alegeți formele corecte ale cuvintelor ce urmează.

A codensa – a condensa, conregizor – coregizor, coviețuitor – convețuitor, comvorbire –

convorbire, comstrângere – constrângere, colucrare – conlucrare, cofigurație – configurație,
codiscipol – condiscipol, cofederativ – confederativ, comcreștere – concreștere, cocentrare –
concentrare, conpromițător – compromițător, conmoștenitor – comoștenitor.

Ex. 7. Formați derivatele de la cuvintele de mai jos cu ajutorul prefixelor in-, im-, i-.

Ilegitim, imatur, ilicit, imemorabil, imobil, imparisilabic, imperceptibil, impersonal, imposibil,

incalculabil, incert, inconsecvent, indeclinabil, inegal, inexistent, inexpresiv, infructuos, inteligibil,
injust, insuficient, intolerant.

Ex. 8. Folosind diferitele variante ale prefixului des- (dez-, de-), formați derivatele de la cuvintele de
mai jos.
 Dezacord, a dezamăgi, a dezbate, a descalifica, descântec, a descentraliza, a descompleta, a
desconcentra, a desconsidera, a descrește, desclei, dezechilibru, a dezechipa, desfrâu, deziluzie,
deznădejde, a desfereca, a dezinforma, a dezlega, a dezmaterializa, a dezmoșteni, a denumi, a deprinde,
a desprinde, a desigila, a dezumfla, a dezice, dezlănțuire, dezrădăcină.

Ex. 9. Analizați sensul cuvintelor de mai jos formate cu prefixele ante- și anti-.

Antebraț(parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația corpului la cea a

pumnului), a antedata(a pune pe ceva o dată anterioară celei reale), antediluvian(care aparține unei epoci
străvechi a omenirii), antepenultim(care stă inaintea penultimului), anteport(loc de staționare a navelor
la intrarea intr-un port), anteproiect(schiță sumară a unui proiect), antestepă(regiune intermediară între
zona de pădure și zona de stepă), antetitlu(text care apare înaintea titlului propriu-zis al unei lucrări),
antevorbitor(pers. Care a forbit înaintea altei pers.), antiaerian(destinat să lupte sau să apere împotriva
atacurilor aeriene), anticar(negustor de cărți vechi), anticonstituțional(care încalcă prevederile
constituției), anticorosiv((substanță)care împiedică coroziunea), anticorp(substanță care se formează în
organism pentru a neutraliza o infectie), anticriză(împotriva crizei), antidepresiv(medicament care
înlătură depredia), antiderapant(care împiedică deraparea vehiculelor), antiepidemic(care luptă cu
epidemia), antiinflamator(medicament care împiedică inflamațiile), antiistorism(metodă neștiințifică
care respinge principiul istoric în considerarea și analiza proceselor și fenomenelor),
antimaterie(substanță ipotetică format din antiparticule), antioxidant(care împiedică acțiunea de
oxidare), antipoluant(substanță folosită împotriva poluării), antiradar(sistem care perturbă funcționarea
radarului), antiseismic9care este rezistent la cutremur), antișoc((despre material sau dispositive)care
amortizează șocurile), antiștiințific(îndreptate împotriva teoriilor științice și progresului).

Ex. 10. Deschideți parantezele și scrieți corect substantivele compuse (într-un cuvânt sau cu
cratimă).

Rochița-rândunicii, cal-putere, portțigaret, târâie-brâu, vorbă-lungă, ochiul-boului, papă-lapte,

lăcătuș-mecanic, nord-est, telegrafie, după-prânz, după-amiază, dualuminiu, meșter-lăcătuș, radiojurnal,
stat major, social-democrație, vicepreședinte, microanaliză, macromoleculă, mașină-unealtă.

Ex. 11. Scrieți în locul punctelor literele – majuscule sau mici – care lipsesc.

Reforma a fost inițiată de Ministerul Culturii.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut luarea unor măsuri de protecție efectivă a
populației civile.
Cererea de autorizare se adresează Ministerului Justiției.
Oficialii Uniunii Europene au apreciat că există dificultăți serioase în implementarea
măsurilor stabilite.

Ex. 12. Puneți la plural substantivele de mai jos.

Albanezi, burghezi, cneji, francezi, grumaji, irlandezi, japonezi, matrozi, polonezi, prazi, suedezi,
viteji, vietnamez;
Așchii, basme, beregate, căni, capcane, case, catarame, cazmale, chitanțe, ciocolate, companii,
cratițe, cravate, decorații, ecuații, informații, înghețate, organizații, mahalale, mantale, medalii, pălmi,
panorame, pușlamale, reclamații, salate, tarabe, telegrame;
Căzi, ghirlande, oglinzi, marmelade, parade, placarde, serenade.

Ex. 13. Puneți substantivele din paranteză în cazul genitiv.

 Scrisoarea surorii, absolvirea școlii, filele cărții, problemele științei, acoperișul casei, hotarele țării,
sfârșitul lunii, semnificația poeziei, colțul străzii, lumina zilei, marginea prăpastiei, prietena fiicei, brațul
macaralei.

Ex. 14. Completați spațiile punctate cu formele corespunzătoare ale articolului genitival.

Prima zi a anului. Acest prieten al fratelui. Unii locuitori ai capitalei. Razele fierbinți ale soarelui.
Zilele calde ale verii. Apa sărată a mării. Suflarea dușmănoasă a crivățului. Vârfurile maiestuoase ale
munților. Sclipirile orbitoare ale fulgerelor. Vocea răgușită a copilului. Frumoasele străzi ale acestui
oraș. Centrul de presă al guvernului. Cei mai buni elevi ai clasei noastre. Problemele cele mai
importante ale științei.

Ex. 15. Deschideți parantezele și scrieți corect formele.

M-a luat repede ca să mă sperie (Z. Stancu). Ne-a dat câte trei mere și un covrig (B. Șt.
Delavrancea). Își aduse aminte cât i-a fost de dragă Florica (L. Rebreanu). Să știi că mi-a furat-o cineva
(I. Al. Brătescu-Voinești). Le-am întrebat și nu îmi-au răspuns (Z. Stancu). Mânios din cale afară,
împăratul porunci slugilor să puie mâna pe bătrân, să-l lege, să-l bată și să-i ia vânatul.(V. Eftimiu).
Salcâmul acesta? De ce să-l tăiem? Cu o să-l tăiem? (M. Preda). Numai nu-mi plăcea că se ducea la
drum asupra nopții (M. Sadoveanu). Cui ce-i pasă că-mi ești drag? (M. Eminescu). Simțea mereu că-i
lipsește ceva și râvnea din ce în ce mai mult o liniște mare (L. Rebreanu). Ne-am întâlnit într-o zi la
teatru (Camil Petrescu). Ați venit amândoi și v-ați pus și l-au omorât cu ciomegele (M. Preda). S-au
vestejit salcâmii și sălciile, plopii și măcieșii au începu a-și lepăda frunzele (Z. Stancu). Ia du-te la copil!
(M. Preda). Vârâ-ți mințile în cap și învață rânduiala lumii și-a vieții, c-a veni vremea să-ți prindă bine
(M. Sadoveanu). Simțea o plăcere atât de mare, văzându-și pământul, încât îi venea să cadă în genunchi
și să-l îmbrățișeze (M. Preda).

II. EXEMPLIFICĂ ÎN ENUNŢURI MINI-GLOSARUL DIN TABEL

cuvântul regula Exemple în enunţuri
odată/ odată – 1. când înseamnă cândva, odinioară la fel şi în Cozmin a ajuns odată cu
o dată expresiile odată ce, odată cu, odată şi odată. profesorul.
- 2. În cele din urmă, în sfîrşit
o dată - când poate fi numărat: o dată, de două ori. Profesorul a explicat o dată,
-de asemenea, cu sensul de dată calendaristică: de două ori, lecția.
o dată – două date (substantiv)
Remarcă: Odată răspunde la întrebarea când?: I-am sugerat o dată pentru a
O dată răspunde la întrebarea de câte ori?: ne întâlni.
Acceptă cuvinte de tipul o singură (dată), numai (o
dată), încă (o dată)
altădată/ altădată = într-un moment nedeterminat din trecut sau Altădată era un om mai bun.
altă dată din viitor; odată, cîndva, altcîndva. înainte vreme; pe
vremuri; cândva; odinioară. Vom stabili altă dată pentru
altă dată =în alte împrejurări petrecere.
(dată = dată calendaristică)
áltfel / áltfel =în alt mod, în caz contrar, altminteri, în alt chip, E timpul să vorbim altfel.
alt fel în altă manieră. Astăzi pregătim alt fel de
alt fel = alt soi, alt tip. mâncare.
bineînțelés bineînțelés= Desigur, firește (adv.) Bineînțeles că nu este acasă.
/
bíne bíne înțelés = priceput bine (adv. + part.) Acest lucru a fost bine înțeles.
înțelés
Câteodată/ câteodátă =uneori, când și când (adv.) Aș vrea să te vad câteodată.
Câte o dată
câte o dátă - o este numeralul 1. Permite contexte: o Ca să nu uit câte o dată
singură (dată), numai (o dată), încă (o dată). Răspunde importantă, îmi fac notiță.
la întrebarea de cîte ori?
de áltfel / de áltfel = de altminteri, de fapt De altfel nu citește, dar astăzi
de alt fel a citit doua cărți.

de alt fel = de alt soi, de altă varietate. Răspunde la Ne trebuie materiale de alt fel.
întrebarea: de care? ce fel de?
delóc/ delóc =defel, nicicum, nicidecum, nicicît, nimic, Nu plouă deloc.
de loc nicicacum, nicidecît (adv.)
de loc =originar, local. De loc, el este din Craiova.
demult demult = odinioară, cu mult timp înainte, de multă Sa întâmplat demult.
de mult vreme, cîndva.
La fel în expresiile: de demult =din trecut, de
altădată; mai demult = odinioară
Răspunde la întrebarea când? De mult timp nu am mâncat
de mult - mult are sens de cantitate şi se combină cu ciocolată.
adverbe cât (de mult), atât (de mult), aşa (de mult),
acceptă cuvîntul timp (de mult timp)
Răspunde la întrebarea de când?
deopárte deopárte= izolat, retras. Am pus niște bani deoparte.
de o parte De o parte și de alta a casei
de o parte - în opoziţie sau context cu de altă parte, sunt mulți copaci.
de cealaltă parte.
devréme devréme =. de timpuriu, din timp Astăzi m-am culcat devreme.
de vreme ≠ tîrziu În funcție de vreme știu dacă
de vreme - locuțiune care se referă la vreme (din punct am nevoie de umbrelă.
de vedere meteorologic).
- în expresia de vreme ce = din moment
ce, deoarece, fiindcă
încât/ încât=că, întrucît, în aşa măsură că, aşa de mult că Îl durea atât de tare, încât nu
în cât În cât (timp) – în contexte de întrebare (în cît timp?) putea vorbi.
În cât timp vei fi acasa ?
întruna întruna = mereu El vorbește întruna despre
într-una într-una (= într-o) , în una politică.
Într-una de zile vom pleca la
cinema.
nicicând nicicând =niciodată ≠oricînd, pururea Nicicând nu voi arunca
nici când această rochie.
nici când – două adverb separate Nici când era tânăr nu dansa
așa.
nicicum nicicum =deloc Nu-s de acord cu tine nicicum.
nici cum Nici cum am spus eu, nici cum
nici cum – două adverbe separate ai spus tu.
numai numai = doar, abia, exclusiv, *númai ce (acum, Am numai un caiet.
nu mai imediat ce), nimic altceva decît, nimeni altul decît etc.
nu mai adv ne+ adverbul mai Nu mai vreau sa cânt.
oricúm oricúm = indiferent cum, în orice fel; în orice mod Mă îmbrc oricum îmi place.
*ori cum *ori cum conjcț. + adv. (cum poate ori cum vrea) Se va îmbrăca ori cum am zis
eu, ori cum a zis ea.
totodátă totodátă =concomitent; în același timp; simultan Mi-a plăcut petrecerea, dar
tot o dátă tot o dátă s. n. + num. O este numeralul 1. Permite totodată a fost obositor.
contexte: tot o singură (dată),tot numai (o dată), tot
încă (o dată). Am ales tot o dată apropiată
de a ta.
tótuna tótuna = În aceeași măsură; la fel; același lucru; Am văzut un palton totuna ca
tot úna deopotrivă al meu.
tot úna adv. + num. Úna este numeralul 1. Permite Am văzut tot una numai, nu
contexte: tot una singură, tot numai una, tot încă una. două.
niciodátă niciodátă = În nici un moment, în nici o împrejurare, Niciodata nu am mâncat așa
nici o dátă cu nici un (alt) prilej; nicicînd, niciodinioară. de mult.
nici o dátă conjcț. + num. O este numeralul 1.
Permite contexte: nici o singură (dată),nici măcar (o Azi nu ne-am salutat nici o
dată). dată.

III. Basmul „Fata moșului cea cuminte” de P. Ispirescu

Cuvintele: vie, mare, să ceară, poartă, zări

vie
Sinonime - trăitor, animat, însuflețit, energic, dinamic.
Antonime – decedat, defunct, mort, neînsuflețit, pal, palid, răposat, șters, veșted, neviu.
Omonime – Pasărea pe care am văzut-o era încă vie.
Tata a strâns toti strugurii de la vie.
Pronime – mie.

Mare
Sinonime – vast, larg, încăpător, spațios, numeros, mult, voluminos.
Antonime – mic, minuscul, mărunt.
Omonime – Copacul pe care l-am îngrijit a crescut mare.
Anul acesta n-am fost la mare.
Paronime – Mere.

Ceară
Sinonime – a solicita, a ruga,
Antonime – a necere, a nesolicita, a neruga
Omonime – S-a topit lumânarea pe masă și totul este plin de ceară.
Andrei a venit să-mi ceară un pix.
Paronime – ceată, ceapă, ceartă,

Poartă
Sinonime – ușă, intrare.
Antonime – dezportit.
Omonime – Vecinul are o poartă neagră, foarte înaltă.
Mama poartă o ie brodată manual.
Paronime – poală, piatră.

Zări
Sinonime – a vedea, a observa, a privi, a sesiza, a privi.
Antonime – nezărit, nevăzut.
Omonime – Fata unchiașului zări spre răsărit o mititică vâlvotaie de foc.
Privim visători spre zări îndepărtate.
Paronime – zori.

Cuvinte monosemantice – vatră, azimă,

Cuvinte polisemantice - taler, curte, cutii, puț, arșiță.

IV. Povestea lui Harap Alb” de I. Creangă

Expresii frazeologice - frunza frăsinelului, una pentru alta, ca vântul ori ca gândul, mort-copt, Ucigă-l-
crucea.
Proverbe - „Lac de-ar fi, broaşte sunt destule","Fiecare pentru sine, croitor de pâine","Apără-mă de
găini, că de câini nu mă tem", „Una-i una și două-s mai multe”, „La plăcinte înainte și la război, înapoi”,
"Chima răului pe malul pârăului!", "Părinţii mănâncă aguridă, şi fiilor li se strepezesc dinţii", "Ce-i e
scris omului în frunte-i e pus.", "Zi-i lume şi te mântuie", "Leagă calul unde zice stăpânul", "Frica
păzeşte bostănăria", "Omul sfinţeşte locul!", "Găsise un sat fără câini şi se primbla fără băţ", "Poftim
pungă la masă, dacă ţi-ai adus de-acasă.", "Să nu dea Dumnezeu omului cât poate el suferi", "Nu aduce
anul ce aduce ceasul", "Că unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul război mai puternic", "La unul fără
suflet trebuie unul fără de lege", "Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale", "Capra sare masa, şi
iada sare casa", "Vorba lungă, sărăcia omului", "Fă bine, să-ţi auzi rău", "Dă-i cu cinstea, să piară
ruşinea".
Zicători Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om!
Voinic tânăr, cal bătrân, greu se-ngăduie la drum!
Pesemne umbli după cai morţi să le iei potcoavele.
Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, să mă mier ce m-a găsit.
Viţa-de-vie, tot în vie, iară viţa-de-boz, tot răgoz.
La calic slujeşti, calic rămâi
Rău-i cu rău, dar e mai rău făr’ de rău.
De păr şi de coate-goale nu se plânge nimene.
Decât aşa viaţă, mai bine moarte de o mie de ori!
Nu-i după cum gândeşte omul, ci-i după cum vrea Domnul.
Fă-mă, mamă, cu noroc, Şi măcar m-aruncă-n foc.
era frumoasă de mama focului; la soare te puteai uita, iar la dânsa ba.
Fugi de-acole, vină-ncoace!, șezi binişor, nu-mi da pace!
De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi!
Lumea de pe lume s-a strâns de privea, soarele şi luna din cer le râdea.

V. „File din cartea naturii” de I. Agârbiceanu

1. Soarele s-a ivit strălucitor de prospeţime, de tinereţe și se înălţa biruitor în seninătatea cerului.
Soarele
a) Partea de vorbire - substantiv;
b) Clasa lexico-gramaticală - substantiv comun; concret; neanimat; simplu.
c) Clasa flexionară – genul: neutru;
 d) Categoriile morgologige – numărul: singular; cazul: nominativ; categoria determinării:
articulat hotărât.
e) Funcția sintactică – subiect.
s-a ivit
a) Partea de vorbire - verb;
b) Clasificarea – predicativ, personal, tranzitiv.
c) Conjugarea – a IV-a,
d) Flexiunea – diateza: activă; modul: infinitiv perfectul compus; timpul: trecut.
e) Funcția sintactică – predicat.
strălucitor
a) Partea de vorbire – adjectiv.
b) Clasificarea – simplu; forma flexionară: variabil; primar.
c) Gradele de comparație – pozitiv.
d) Funcția sintactică – atribut adjectival.
2. Ciobănașii rămăseseră nedumeriţi.
Ciobănașii
a) Partea de vorbire - substantiv;
b) Clasa lexico-gramaticală - substantiv comun; concret; animat; simplu.
c) Clasa flexionară – genul: masculin;
d) Categoriile morgologige – numărul: plural; cazul: nominativ; categoria determinării: articulat
hotărât.
e) Funcția sintactică – subiect.

Rămăseseră
a) Partea de vorbire - verb;
b) Clasificarea – predicativ, personal, intranzitiv.
c) Conjugarea – a III-a,
d) Flexiunea – diateza: activă; modul: indicativ mai mult ca perfectul; timpul: trecut.
e) Funcția sintactică – predicat.
Nedumeriți
a) Partea de vorbire – adjectiv.
b) Clasificarea – simplu; forma flexionară: variabil; secundar.
c) Gradele de comparație – pozitiv.
d) Funcția sintactică – atribut adjectival.

3. Toţi boierii mari și mici se adunară la palat să vadă pe cine-și va alege fata împăratului; ei de soţ și lor
de crai.
Boierii
a) Partea de vorbire - substantiv;
b) Clasa lexico-gramaticală - substantiv comun; concret; animat; simplu.
c) Clasa flexionară – genul: masculin;
d) Categoriile morgologige – numărul: plural; cazul: nominativ; categoria determinării: articulat
hotărât.
 e) Funcția sintactică – subiect.
Mari și mici
a) Partea de vorbire – adjectiv.
b) Clasificarea – compus; forma flexionară: variabil; secundar.
c) Gradele de comparație – pozitiv.
d) Funcția sintactică – atribut adjectival.
se adunară
a) Partea de vorbire - verb;
b) Clasificarea – predicativ, personal, intranzitiv.
c) Conjugarea – I-a,
d) Flexiunea – diateza: activă; modul: indicativ mai mult ca perfectul; timpul: trecut.
e) Funcția sintactică – predicat.

4. Ușa de lemn vechi, cu zăvor lustruit și mâncat de atâta slujbă, se deschidea în tindă, unde coborai în
pas.
Ușa
a) Partea de vorbire - substantiv;
b) Clasa lexico-gramaticală - substantiv comun; concret; neanimat; simplu.
c) Clasa flexionară – genul: neutru;
d) Categoriile morgologige – numărul: singular; cazul: nominativ; categoria determinării:
articulat hotărât.
e) Funcția sintactică – subiect.
de lemn vechi
a) Partea de vorbire – adjectiv.
b) Clasificarea – compus; forma flexionară: variabil; secundar.
c) Gradele de comparație – pozitiv.
d) Funcția sintactică – atribut adjectival.
se deschidea
a) Partea de vorbire - verb;
b) Clasificarea – predicativ, personal, tranzitiv.
c) Conjugarea – a III-a,
d) Flexiunea – diateza: activă; modul: indicativ; timpul: prezent.
e) Funcția sintactică – predicat.

5. Bătrâna trecea sprintenă de la un foc la altul și-l stingea îndată cu nuiaua, plesnind în dreapta și în
stânga, fără să mai cerceteze care-s vinovaţii.
Bătrâna
a) Partea de vorbire - substantiv;
b) Clasa lexico-gramaticală - substantiv comun; concret; animat; simplu.
 c) Clasa flexionară – genul: feminin;
d) Categoriile morgologige – numărul: singular; cazul: nominativ; categoria determinării:
articulat hotărât.
e) Funcția sintactică – subiect.
Trecea
a) Partea de vorbire - verb;
b) Clasificarea – predicativ, personal, intranzitiv.
c) Conjugarea – a III-a,
d) Flexiunea – diateza: activă; modul: conjuctiv prezent; timpul: prezent.
e) Funcția sintactică – predicat.
Sprintenă
a) Partea de vorbire – adjectiv.
b) Clasificarea – simplu; forma flexionară: variabil; secundar.
c) Gradele de comparație – pozitiv.
d) Funcția sintactică – atribut adjectival.