SUBSTANTIVUL

Definiție:
- este partea de vorbire flexibilă care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri,
acțiuni, stări sufletești, obiecte etc.

I SCRIERE CORECTĂ:

1. 2 membri( membre), membrii echipei(membrele)

2 monștri, submultipli, macaragii, parcagii, fii, copii
toți macaragiii, parcagiii, fiii, copiii, monștrii, submultiplii

copil- i din radical

copii-i radical, i desinență de plural
copiii- i radical, i desinenșă plural, i articol hotărât

macaragiu-i radical
macaragii- i radical, i desinenșă plural
macaragiii- radical, desinenșă plural, articol hotărât

un membru-doi membri-i desinență plural

membrii (comisiei)- desinențî plural, articol hotărât
substantivele masculine terminate în –u vocalic (arbitru, membru, scafandru, astru, socru, cuscru,
monstru) se scriu cu un –i la plural nearticulat și cu –ii la plural articulat: etc.: (un, acest) membru –
(doi, acești) membri – (toți) membrii.
2. Substantivele masculine care prezintă un -i în radical se scriu cu -ii la plural nearticulat și cu -iii
la plural articulat (tinichigiu, macaragiu): cafegiu – cafegii – cafegiii; copil – copii – copiii; fiu – fii
– fiii.

2. Se scriu cu cratimă:
- proces-verbal, cuvânt-cheie, prim-ministru, redactor-șef, câine-lup, floarea-soarelui etc.
- ex ( fostul): ex-ministru, ex-președinte
- show-ul, show-uri, Bruxelles-ul, whisky-ul etc( cuvântul imprumutat nu se termină intr-un sunet
ce corespunde cu litera, nu se citeste cum se scrie)
3. ouăle, ouălor, monologuri, monede, cotidiene, sorți, pâraie, lighene/ligheane, aragaze, morminte,
aziluri, chibrituri, compromisuri, chitare, ciocolate, plăpumi, după-amiezi, niveluri/nivele,
tuneluri/tunele, coperți/coperte, căpsuni/căpșune,
râpe/râpi
4. Mariei, Elenei,( pentru substantivele proprii feminine terminate in -a) lui Carmen, lui
Mihai;

5. fetei celei frumoase, fetelor celor frumoase….

6. surorii, nurorii
7. se folosește sufixul-ean după radicalul terminat in ș sau in j: clujean, argeșean
8. Mărcile de produse ( Izvorul minunilor), titlurile( Amintiri din copilărie), compartimentele de
instituții (Catedra de limba română) se scriu cu literă mare la primul termen.

II CLASIFICARE:
A - simple: casă, carte, refacere….
- compuse: Câmpulung, floarea-soarelui, Valea Mare, TArom, biologie, câine-lup
 -locuțiuni substantivale :bătaie de joc, ținere de minte, părere de rău, băgare de seamă, tragere de
inimă, dare de mână, aducere-aminte, luare-aminte etc.

B- comune: masă, elev, pix…

- proprii: Ion, Amintiri din copilărie, Primul Război Mondial, BCR…
Se pot obține substantive proprii de la cele comune: Cheia, Crucea, Creangă, Furnica și invers:
napoleon, olandă, adidas, damasc.

C- colective( formează colectivități chiar dacă sunt la singular): roi, pădure, buchet, grupă, colectiv,
cârd, roi, stol, tufiș, frunziș, tinerime, apăraie….
Echipa a plecat.
Echipa de elevi a/au plecat.
D- defective de singular ( au formă doar de plural): câlți, pantaloni, ochelari, aplauze, spaghete,
blugi…- nonnumărabile
- defective de plural( au formă doar de singular): argint( metale), grâu, orz, ovăz, secară, sporturi:
fotbal, tenis…-nonnumărabile
- masive: nume de materie: brânză, ulei, apă, oțet, zahăr, mălai, făină, vin, nisip
E- epicene ( o singură formă pentru ambele sexe): elefant, rinocer, gândac, țânțar, cămilă, girafă,
veveriță…
F - animate ( cu viață): om, pisică, floare…
- nonanimate( fără viață): telefon, pix
G. -invariabile( aceeași formă si la sg. și la plural): ardei, pui, arici, nume, invățătoare
H. relaționale: exprimă o relație de rudenie, de vecinătate sau socială și apar insoțite de un atribut:
sora mea, vecinul tău, șeful vostru…

III FLEXIUNE:

1. Gen: masculin: un-doi: băiat

feminin: o-două: fete
neutru: un-două: caiete
Genul substantivelor proprii: feminin: Kiti, Alina
masculin: Alin, Ion, Felix
Pentru celelalte: punem acesta/aceasta/acestia/acestea pe lângă: acest Pitesti-masculin si neutru,
aeastă Craiova- aceste Craiove-feminin, acest Criș-aceste Crișuri-neutru Genul nonnumărabilelor se
numește arhigen.

2.Număr: singular: casă, casei, o casă, unei case

plural: case, caselor, niște case, unor case
Substantivele proprii au numai formă de singular: Alina, Sinaia sau de plural: Carpați

Articolul

1. articol hotărât( definit, enclitic):

carte/cărți băiat/băieți
cine?: cartea, cărțile băiatul/ băieții
cui?: cărții, cărților băiatului/băieților

2. Aricolul nehotărât( indefinit, proclitic):

o carte/niște cărți un băiat/niște băieți
unei cărți/unor cărți unui băiat/unor băieți
3. Articol demonstrativ: cel, cea, cei, cele, celui, celei, celor

Mircea cel Bătrân, sacoul cel alb

!!!!fetei celei frumoase

4. Articolul(posesiv)genitival: al, a, ai, ale, alor

Caietul cel nou al colegei…

Mașina roșie a vecinului….

Prepoziția

-simple: in, la, cu, de, pe, lângă, a, din, prin, dinspre etc
-compuse: de-a, de către etc
-locutiuni prepozitionale- vezi mai jos la cazuri

Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivului

caz: este forma pe care o ia substantivul pentru a exprima o funcție sintactică.

Nominativ
Acuzativ
Dativ
Genitiv
Vocativ

1.NOMINATIV:
- f.s. specifică acestui caz este subiectul ( cine/ce?=cine?)
- nu are prepoziții
- are următoarele f.s.:
1. Subiect: Câinele latră./ Imi place filmul.
2. Nume predicativ: Ea este elevă. El este un cântăreț vestit. El va deveni profesor. Asta inseamnă
prietenie.
3. Atribut substantival: Orașul Pitești este frumos. Profesorul Ionescu a plecat.
4. Apoziție: Sora mea, Elena, a plecat./ Elena, sora mea, a plecat.

2.ACUZATIV:
- are prepoziții: în, la, cu, de, pe, lângă, înspre, dinspre, spre, din, prin, despre, dintre, dintru,printre,
printru, până, după, sub, fără, către, pe lângă, de lângă, până la, de la, drept, ca etc.
- are locuțiuni prepoziționale: față de, în loc de, in afară de, conform cu, cât pentru, cu privire la etc.
- are f.s. specifică de complement direct ( ce?, pe cine?)
- substantivele in acuzativ pot să apară insoțite de prepoziție/locutiune prepozitională sau nu.
- f.s. ale acuzativului sunt:
1. Complement direct ( ce, pe cine?): Văd o pasăre. Imi fac tema. Am citit povești.
Il văd pe Ion. Il bat pe Sebi. Pe Ion il văd.
Cd poate fi dublat de forma neaccentuată( clitică) a pronumelui personal.
!!!!!
Verbele: pariez, contez, mă bazez, mă bizui nu cer Cd, ci complement prepozițional.

Contez pe colega mea./ O contez pe colega mea.-incorect

2. Complementul prepozițional( cu cine/ce, despre cine/ce, de la cine/ce, la cine/ce, pentru cine/ce,

de cine/ce, ?):
Mi-e frică de intuneric.
Vorbesc cu Ana despre test.
Imi amintesc de copilărie.
Mă gândesc la viitor.
Mă bazez pe Ana.

3.Circumstanțialul de timp (Ct): când, de când, până când, de când…până când, cât timp?
Anul acesta plec la mare.
Am sosit după Ion.

Până la vară am să invăț.

Stau trei ore la școală.

4. Circumstanțialul de loc( Cl): unde, de unde, până unde, de unde…până unde, incotro, dincotro,
de pe unde, pe unde?:
Plec la școală.
Stau lângă Ana.
Mă indrept spre terenul de sport.
Mă plimb prin oraș.

5. Circumstanțialul de mod ( Cm): cum, in ce fel, in ce mod, cât?

Strălucește ca soarele.
Este inalt cât casa.
Nu este mai inalt decat Ana.
Scrie fără grabă.
Scrie de tipar.

!!!CIRCUMSTANȚIALELE se despart prin virgulă când sunt aflate inaintea predicatului, dacă vor-
bitorul doreste să le evidentieze si cand sunt așezate inainte de Cd.
Ex.: În fiecare vară, plec la mare.
De asemenea, se pun intre virgule cand sunt intre subiect si predicat si subiectul se află inaintea
predicatului.
Ex. Ana, acum, scrie la română.

6. Circumstanțial de cauză: din ce cauză, din ce pricină, de ce?: Plânge de emoție. E negru de
supărare.
7. Circumstanțial de scop: cu ce scop, in ce scop, pentru ce?: Merg la cumpărături. Învăț pentru test.

8. Atribut substantival prepozițional (Asp): care, ce fel de?/ atribut exprimat prin substantiv cu pre-
poziție.
Caietul de română este roșu.
Casa de piatră este rezistentă.
Casa cu ferestre este luminoasă.
Bolul din sticlă s-a spart.
Cartea de la Maria este interesantă.
Atitudinea față de părinți a fost gresită.

9. Nume predicativ ( urmează după verb copulativ si are prepoziții ale acuzativului)
Caietul este de română.
Florile sunt pentru mama.
Povestea este despre pitici.
3. DATIV
- are prepoziții specifice: grație, mulțumită, datorită;
- are o funcție sintactică specifică-complement indirect(Ci)
- substantivele proprii apar la dativ insoțite de mărci de caz: Ii dau lui Andrei o carte. Mariei/ Mări-
ucăi ii spun o poveste.
- are următoarele funcții sintactice:
1. Complement indirect:( cui?)
Ii cumpăr mamei flori.
Ii aduc doamnei testul.
I-am adus Mariei cărți.
Complementul indirect apare dublat de forma clitică a pronumelui personal.

2. Atribut substantival prepozițional( care, ce fel de?):

Succesul grație muncii l-a făcut fericit.
Rezultatele datorită efortului depus au fost bune.
3. Atribut substantival datival( cui=a cui?/ determină un substantiv nearticulat/substantiv ce vine de
la infinitiv cu sufixul-re):
Dan este vecin colegului meu.
Dan este vecinul colegului.-atr. subst. genitival/G
Acordarea de premii elevilor s-a terminat. Predarea matematicii elevilor e grea.
4. Nume predicativ:
Succesul este datorită mamei./grație muncii.
Rezultatele sunt datorită efortului depus.

5. Circumstanțial de loc: S-a așternut drumului. - Stai locului!

!!!!
-Câteodată apare dativul cu prepoziția „la”:
Le dau la copii bomboane. /copiilor bomboane.

4. GENITIV
- are prepoziții specifice: asupra, contra, impotriva, deasupra, dedesubtul, inăuntrul, inaintea, in-
apoia, dinaintea, dindărătul, a ( Părerea a doi părinți este interesantă.) etc
- are locuțiuni prepoziționale specifice: in fața, in spatele, in mijlocul, in urma, in jurul, in preajma ,
de-a lungul, de jur imprejurul etc.
!!!:
Contra poate să ceară si
- acuzativ: Am primit totul contra cost. Aleargă contra cronometru. Luptă trei contra trei. Este tată
contra fiu.
- și genitiv: Luptă contra dușmanilor.
n-ac: cronometrul/cronometrele
g-d: cronometrului/cronometrelor
!!!!
SUBSTANTIVELE IN DATIV SI IN GENITIV AU ACEEAȘI FORMĂ.
SUBSTANTIVELE IN NOMINATIV ȘI IN ACUZATIV AU ACEEAȘI FORMĂ.

n-ac: o casă/niște case casa/casele

g-d: unei case/unor case casei/caselor

Casa e frumoasă.-nominativ
Cumpăr casa aceasta.-acuzativ
Ii pun casei acoperiș nou.-dativ
Pereții casei sunt albi.-genitiv

Stau lângă școala aceea.-acuzativ

Când prepozițiile și locuțiunile prepoziționale ale genitivului insoțesc pronume personale neaccen-
tuate( clitice personale), ele dau cazul dativ: In fața-mi este un parc.
- substantivele in genitiv pot apărea insoțite de articol genitival: a, al, ai, ale, alor: Cartea roșie a
Mariei. Acesta se acordă in gen și număr cu substantivul determinat de substantivul in genitiv- cu
cartea ( cu obiectul posedat, nu cu posesorul) și se reia intr-o enumerație ( Mănânc prăjitura Anei, a
Mariei și a Elenei.
Caietul galben al Mariei.
M-am repezit asupra Anei și a Mariei.
Mariei- marcă a cazului genitiv/dativ
- apare marca de caz: lui: caietul lui Andrei/lui Carmen.
- are o funcție sintactică specifică: atribut substantival genitival ( Asg);

- are următoarele funcții sintactice:

1. Atribut substantival genitival: a, al, ai, ale cui?
Caietul colegei mele este nou.
Cartea Deliei e nouă.
Câinii colegei sunt răi.
Penarele lui Andrei sunt noi.

2. Atribut substantival prepozițional: care, ce fel de?:

Lupta contra corupției e grea.
Mătura dindărătul ușii e din paie.
Cearta impotriva lui Carmen s-a potolit.

Magazinul din fața școlii e nou.

3. Complement prepozițional ( contra, impotriva, asupra cui?):

Mă reped asupra colegilor mei.
Discuția s-a intors impotriva colegului.
Votez contra corupției.

4. Circumstanțial de loc:
Stau deasupra magazinului.
Aștept inaintea casei.
Câinele doarme dedesubtul mesei.

/ in spatele canapelei.
5.Circumstanțial de timp( inaintea):
Am ajuns inaintea părinților.
Am terminat tema inaintea Mihaelei.

6. Nume predicativ( după verb copulativ, cu prepoziție a genitivului):

El este impotriva legii./contra fumatului.

!!!!
SUBSTANTIVELE IN DATIV SI IN GENITIV AU ACEEAȘI FORMĂ.
SUBSTANTIVELE IN NOMINATIV ȘI IN ACUZATIV AU ACEEAȘI FORMĂ.

n-ac: o casă/niște case casa/casele

g-d: unei case/unor case casei/caselor

Casa e frumoasă.-nominativ
Cumpăr casa aceasta.-acuzativ
Ii pun casei acoperiș nou.-dativ
Pereții casei sunt albi.-genitiv

Stau lângă școala aceea.-acuzativ

Școala e nouă.-nominativ

Succesul datorită mamei e satisfăcător.-dativ

Rochia mamei e frumoasă.-genitiv

5. VOCATIV

- este cazul adresării directe;

- substantivul in vocativ nu are funcție sintactică;
- substantivul in vocativ se izolează prin virgulă de restul enunțului și, câteodată, prin semnul ex-
clamării( „-Goe!Goe!”)
- dacă substantivul are determinanți, atunci tot grupul se separă prin virgulă:
- Fată dragă, vino aici!- virgula, semn grafic de punctuație, izolează structura in vocativ de restul
enunțului.
Ex.:- Ana, te iubesc!- virgula, semn grafic de punctuație, izolează substantivul in vocativ „Ana” de
restul enunțului.
- Te iubesc, Ana!
- Vino, Ană scumpă, la mine!

- Mamă, unde mi-ai pus caietul de română din sertar?

!!!!!!:
- A inghețat bocnă.
- S-a supărat foc.————- adverbe

-El are câini mai bărbați.

- El e mai copil decât credeam.————adjective

- - Frate, ce necaz!
- Foc!Atacați!
- Doamne, ce am văzut!
- Stop!——————————————Interjecții

Posibilități combinatorii ale substantivului

1. Substantiv centru( regent) cere atribut, formând un grup nominal.

- Atribut adjectival/ atribut realizat prin adjectiv: Am o carte interesantă.

- Atribut substantival prepozițional:
Caietul de română este pe masă.-ac
Succesul datorită muncii este satisfăcător.-dativ
Votul contra guvernului a fost validat.-genitiv

- Atribut substantival genitival: Pagina cărții s-a rupt.

- Atribut subst. datival: Dan este vecin colegului meu.
- Atribut pronominal/realizat prin pronume prepozițional: Caietul de la el este pe masă.
- Atribut pronominal genitival: Copilul ei a plecat.
- Atribut pronominal: Mi-ai luat carnetul?/ dativ
- Atribut verbal/ realizat prin verb la forme verbale nepersonale: Pasiunea de a citi este mare.
- atribut substantival: Profesorul Popescu a plecat.

2. Substantiv adjunct ( subordonat): funcțiile sintactice ale substantivului

- Subiect-nominativ: cine/ce=cine?
Cartea este albastră.
- Complement direct-acuzativ: pe cine/ce?
L-am vazut pe Alex.
A cumpărat un joc.
- Complement indirect- dativ: cui?
I-am dat stiloul fratelui meu.
- Atribut subst. genitival-genitiv: a, al, ai, ale cui?
Grădina Marei este îngrijită.

- Nume predicativ
-nominativ:Matei este elev.
- acuzativ:Cartea este de română.
- dativ: Scrisul frumos este grație stiloului.
- genitiv: Votul este contra corupției.
- Atribut substantival prepozițional-care, ce fel de?
 - acuzativ: Drumul trece printr-o livadă de meri.
- genitiv: Medicamentul contra Covidului e bun.
- dativ: Tabloul datorită muncii artistului e frumos.
- Atribut subst. datival- dativ
- Complementul prepozițional:
- acuzativ. CU CINE/CE, DESPRE CINE/CE?…..:A scris scrisoarea
pentru prietenul său.
- genitiv: contra, impotriva, asupra cui?: A câștigat impotriva rivalului
său.
- Circumstanțial de mod:cum, in ce fel, in ce mod, cât?:
- acuzativ:
Scrie de tipar.
- Circumstanțial de loc:unde?……
- acuzativ:El a mers spre București?
- genitiv:Stau deasupra blocului.
- Circumstanțial de timp: când?…
- acuzativ: Am ajuns după profesor.
- genitiv: Am ajuns inaintea profesorului.

- Apoziție in nominativ: oferă o informație suplimentară, o explicație. Se izolează prin virgulă

sau, câteodată, apare după două puncte:( adică)
Ion, fratele meu, a plecat.
Magda, fiica ei, a plecat.
Sora mea, Maria, a plecat.

Il văd pe Ion, pe fratele meu.- acuzativ

Ii dau lui Ion, fratelui meu, o carte.-dativ
Cartea lui Ion, a fratelui meu, e nouă.-genitiv
-Ioane, frumosule, vino aici!-vocativ

- atribut substantival-nominativ: Profesorul Ionescu a plecat.

- circumstanțial de scop: Mă pregătesc pentru examen.
- circumstanțial de cauză: E roșu de furie.
Când substantivul este adjunct intr-un grup nominal, are f.s de atribut.
Când este adjunct intr-un grup verbal, are f.s de circumstanțial sau de complement.