Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste lucruri, fiinte, fenomene, notiuni, idei,
relatii etc. si prezinta urmatoarele categorii gramaticale de: gen, numar, caz.
O caracteristica a substantivului este faptul ca poate fi insotit de articolul hotarat (lume a) sau
nehotarat (o lume).

Are urmatoarele categorii gramaticale:

 Gen (masculin, feminine, neutru), numar (singular si plural), caz (Nominativ, Acuzativ,
Genitiv, Dativ, Vocativ)

A. Dupa gen, substantivele sunt:

a. Masculine - le recunoastem dupa cum primesc la singular ,,un,, iar la plural “doi”.
Exemple: un om – doi oameni, un cocos – doi cocosi etc. – denumesc fiinte de sex barbatesc:
barbat, cal, cocos, berbec, papagal etc.
-numele lunilor anului: ianuarie, februarie.
-numele pomilor fructiiferi: mar, par, prun, cires.
-numele notelor musicale: do, re, mi, fa.
-numele cifrelor: unu, doi, trei, patru. Exceptie: substantivele mie, suta – feminin,
substantivele million, milliard – neutru.
-numele literelor: a, b, c, d.
-nume de profesii: inginer, filolog, doctor (dar doctorita), dar fizician/fiziciana etc.
- nume de monede: ban, leu, dolar, franc, dinar. Exceptie: lira, marca, para, rubla – sunt de
genul feminine.
-nume de plante si flori: ardei, patrunjel, musetel, bujor, crin, trandafir.

DOOM 3: astru – masculine, cleste- masculine (plural clesti)

b. Feminine – denumesc fiinte de sex femeiesc sau care prin analogie sunt considerate ca feminine.
Le cunoastem dupa cum primesc la singular “o”, iar la plural “doua”.
Exemple: o fata – doua fete, o carte – doua carti etc.
-fiinte de sex femeiesc: mama, femeie, fiica, nora, bunica, iapa, capra, gaina etc.
-nume de lucruri: carte, casa, rochie, masa etc.
-nume de fructe: para, banana, ceapa, piersica. Exceptie: ananas, strugure – masculine, mar –
neutru.
-numele zilelor, anotimpurilor, partile zilei: luni, marti, iarna, primavera, dimineata, seara,
noaptea. Exceptie: amurg, pranz, asfintit – neutru.
-nume de tari, continente: Romania, Franta, Asia, Europa etc. Exceptie: Laos, Luxemburg,
Yemen, Iran, Irak, Congo, Vietnam – neutru.
-nume de flori: gladiola, garoafa, lalea, crizantema etc.
-sentimente, stari psihice, atitudini: bucurie, iubire, gelozie, frica etc.

c. Neutre – sunt de genul neutru sebstantivele care denumesc obiecte, nume generice sau un sens
colectiv. Se recunosc dupa cum primesc la singular “un”, iar la plural “doua”.
Exemple: un tablou – doua tablouri, un popor – doua popoare etc.
-nume de lucruri: birou, caiet, stilou, creion, ghiozdan, tablou, plug etc.
-nume de simturi: auz, vaz, miros etc.
-actiuni (provenite din verb la supin): scris, format, cules etc.
-nume de sporturi: fotbal, box, baschet etc.
-nume de vanturi: cravat, austru etc.

O serie de substantive formeaza femininul de la masculine: elev – eleva, inginer – inginera, director –
directoare, pictor – pictorita, actor – actrita, mire – mireasa.
 Astfel de substantive se numesc motionale.
Altele au aceeasi forma atat pentru masculine cat si pentru feminine (substantive epicene): elefant,
lautar, papagal, pitigoi, vulture, girafa, camila, privighetoare etc.
Substantivele epicene se incadreaza fie in clasa masculinului (sobolan, elefant, tantar) fie in cea a
femininului (girafa, veverita).

Genul natural sic el grammatical:

-substantivele animate (cele care denumesc personae si animale) au genul corespunzator genului
referentului (adica genul natural) dar exista unele substantive animate, care nu sunt nici masculine nici
feminine, ci neuter: star, animal, dobitoc, model.

Sunt anumite substantive, care se numesc epicene, avand o singura forma pentru ambele sexe.
Sunt fie masculine (sobolan, tantar, elefant) fie feminine (camila, girafa etc.)

B. Dupa numar, substantivele sunt:

a. La numarul singular – cand indica un singur exemplar dintr-o categorie de obiecte: tata, mama,
casa, caine, carte, pom, continent, tara etc.
b. La numarul plural – cand indica mai multe exemplare sau mai multe obiecte de acelasi fel: tati,
mame, case, caini, pomi, continente, tari etc.

Sunt corecte doar formele conform DOOM, editia a III-a: aragaze (nu aragazuri), morminte (nu
mormanturi), aziluri (nu azile), chibrituri (nu chibrite), compromisuri (nu compromise), chitante (nu
chitanti),
chitare (nu chitari), ciocolate (nu ciocolati), plapumi (nu plapume), dupa-amiezi (nu dupa-amieze).
DOOM, editia a III-a accepta: niveluri/nivele, tuneluri/tunele, capsuni/capsune, coperti/coperte.

In functie de numar, cele mai multe substantive isi schimba forma, astfel:
-singular – membru, carte, masa, creion.
-plural – membri, cart, mese, creioane.

Substantivul poate sa fie insotit de articol hotarat, care arata ca referentul care este indicat de
substantive este cunoscut (lumeA, bouL) sau de articol nehotarat, care arata ca referentul care este indicat de
substantive nu este cunoscut (O lume, UN bou).

Unele substantive au forme numai pentru singular sau numai pentru plural (substantive
nonnumarabile):
-forme numai pentru singular (defective de plural): lapte, pace, jale, unt, intelepciune, curaj etc.
-forme numai pentru plural (defective de singular): zori, aplauze, spaghete.

Substantivele colective denumesc ansambluri formate din obiecte/fiinte individuale, folosindu-se

atat la singular cat si la plural: padure, armata, studentime. (buchet-buchete, stol-stoluri, echipa-echipe).

Acordul in ceea ce priveste substantivele colective se realizeaza dupa forma substantivelor colective la
singular (exemple