CULTIVAREA ŞI 01

PROMOVAREA
ALIMENTAȚIEI
SĂNĂTOASE

Elaborat: Vulpe Cristina

Grupa: PP12R
Cuprins:
1. Rolul alimentației corecte în dezvoltarea organismului.
Piramida alimentelor.
2. Eticheta – cartea de vizită a alimentelor. Raportul
calitate-preț în alegerea alimentelor.
3. Ghidul alimentaţiei sănătoase. Ponderea alimentelor în
rația zilnică.
4. Declanșarea obezității prin alimentaie nesănătoasă.
5. Echilibrarea aportului caloric cu activitatea fizică şi
intelectuală.
 Rolul alimentației corecte în dezvoltarea organismului. Piramida
alimentelor.
Alimentația corectă asigură creșterea și dezvoltarea adecvată a adolescenților și îmbunătățește sănătatea și buna funcționare a
organismului. În mod special, alimentația sănătoasă îi ajută pe adolescenți să-și îmbunătățească performanțele la învățătură și în sport.
În același timp, alimentația necorespunzătoare poate duce la schimbarea greutății corporale, precum și la apariția unor boli cronice.
Eticheta – cartea de vizită a alimentelor. Raportul
calitate-preț în alegerea alimentelor.
Eticheta este cartea de vizita a unui produs alimentar. Ea ne indeamna sa
cumparam, trebuie sa fie atragatoare si sugestiva, dar nu are niciodata voie sa
induca in eroare. Daca va ganditi ca a fost intotdeauna asa, va inselati.
Iata ce informatii obligatorii trebuie sa contina etichetele produselor alimentare
• Numele produsului trebuie sa ne lamureasca complet asupra apartenentei la
o categorie alimentara sau alta.
• Cantitatea din ambalaj. Acum trebuie scris clar, pe fata ambalajului. Iar la
produsele congelate, trebuie trecut si procentul de glazura de gheata.
• Producatorul sau distribuitorul trebuie sa specifice datele de contact.
• Ingredientele, in ordinea descrescatoare a cantitatii.
• Alergenii: nu mai sunt figurati separat, ci sunt scosi in evidenta in lista de
ingrediente, fie cu litere bold, fie cu o culoare speciala.

03
Ghidul alimentaţiei sănătoase. Ponderea alimentelor în rația zilnică.
Dacă vrem să avem o alimentație sănătoasă, este recomandat să ne bazăm pe următoarele grupuri de
alimente:
• Legume: acestea ar trebui să fie nelipsite de la orice masă. Ele au un conținut redus de calorii, sunt
pline de micronutrienți și fibre.
• Fructe: fructele conțin micronutrienți și antioxidanți care pot contribui la îmbunătățirea sănătății.
• Carne și peste: carnea și peștele au fost principalele surse de proteine ​pe tot parcursul evoluției.
Acestea sunt în continuare importante pentru alimentația umană, chiar dacă dietele vegetariene și
vegane au devenit destul de populare.
• Nuci și semințe: acestea sunt două dintre cele mai bune surse de grăsimi disponibile în natură. În
plus, ele conţin și micronutrienți esenţiali.
• Ouă: considerat unul dintre cele mai sănătoase alimente de pe planetă, oul conține o combinație
grozavă de proteine, grăsimi bune și micronutrienți
• Lactate: produsele lactate, cum ar fi iaurtul și laptele, sunt surse ușor accesibile și ieftine de proteine
și calciu.
• Alimente sănătoase bogate în amidon: pentru cei care nu urmează o dietă cu conținut scăzut de
carbohidrați, alimentele precum cartofii, quinoa și pâinea Ezekiel sunt alegeri sănătoase și
hrănitoare.
• Fasole și alte leguminoase: acestea sunt surse fantastice de fibre, proteine ​și micronutrienți.
• Lichide: apa trebuie să constituie majoritatea aportului de lichide, împreună cu alte băuturi naturale,
neîndulcite, cum ar fi cafeaua și ceaiul.
• Ierburi și mirodenii: acestea sunt adesea foarte bogate în substanțe nutritive și compuși benefici ai
plantelor.
Aceste grupuri de alimente ne vor oferi necesarul de nutrienți pentru un corp sănătos.
 COMPORTAMENTELE ALIMENTARE
ANORMALE SUNT CAUZATE DE OBICEI
DE O COMBINATIE DE FACTORI, CARE
INCLUD:
- norme sociale care favorizeaza caractere
delicate;
- personalitatea vulnerabila;
- distorisiuni ale perceptiei;
- supraevaluarea beneficiilor cresterii sau
scaderii in greutate sau modificarii formei;
- regimul alimentar, in special la varste critice.
Declanșarea obezității
prin alimentaie
nesănătoasă.
Acesti factori pot duce la tulburari de dezvoltare
semnificative si la tulburari de alimentatie sustinute
de insusi bolnavul, in principal anorexia nervoasa
si bulimia nervoasa.
Tulburarile de alimentatie, care incep ca un raspuns
la restrictia calorica stricta, se transforma treptat in
probleme de autoapreciere, in relatiile
interpersonale si de dispozitie.
Aceste comportamente alimentare sunt sustinute de
preocuparile bolnavului in legatura cu greutatea si
de o teama irationala de a deveni supraponderal, Medicii specialisti trebuie sa fie
precum si de distorsionarea imaginii propriului capabili sa recunoasca tulburarile de
organism.
alimentatie si sa inteleaga potentialele
complicatii care includ:
- tulburari electrolitice (ale
magneziului, calciului, potasiului, etc);
- suicidul in cazul bolnavilor depresivi;
- moartea din cauza malnutritiei
severe.
Echilibrarea aportului caloric cu activitatea fizică şi intelectuală.

Cantitatea necesară de alimente se masoară în calorii, necesarul de calorii variind în funcție de

vârstă, sex, muncă, factori geografici și de alți parametri. În funcție de prezența factorilor
nutritivi și de energia pe care o pot furniza, alimentele sunt împărite în mai multe grupe,
fiecare dintre acestea contribuind intr-o anumită proporție la realizarea necesarului caloric
zilnic, astfel' carne si produse din carne(8%), lapte și derivate(15%), ouă (2%), grasimi
alimentare (12%), cereale și leguminoase uscate(40%), zahăr și produse zaharoase (8%),
băuturi nealcoolice, fructe. Acestea pot fi reunite intr-un meniu echilibrat, care să includă 3-4
produse lactate, două porții de legume verzi sau gătite, două fructe proaspete, 150g de carne,
400g de alimente bogate in glucide(cartofi, paste, orez). În timpul digestiei, alimentele sunt
reținute în stomac și în intestin 3-5 ore, ceea ce imprimă un ritm de alimentație de 4-5 mese pe
zi(dimineata, la ora 11:00, la pranz, la ora 17:00 si seara). Întrucât omul munceste mai ales în
prima parte a zilei, atunci are nevoie de mai multă energie, motiv pentru care valoarea calorică
totală din perioada respectivă trebuie să fie de 75-80% din necesarul zilnic, masa de dimineață
și cea de la ora 11:00 asigurand 35-40% din totalul caloric; seara trebuie să se manânce mai
putin și alimente mai usor digerabile (lapte, brânză ,iaurt, paste făinoase, fructe), întrucât o
masă copioasă stă la originea unei digestii mai dificile și a unui somn agitat și neodihnitor.