NEVOIA DE A MÂNCA SI A BEA

CURS IV AMG
CONF DR MOLDOVAN CORINA
 NEVOIA DE A MANCA SI A BEA
• Fiinta umana are nevoie de hrana pentru a trai, a creste, a-si pastra starea de
sanatate si a mentine homeostazia.
• Organismul apeleaza la mecanisme complexe:
Digestia
Absorbtia
Metabolismul
Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic
La acestea participa apratul digestiv in principal dar si alte aparate si sisteme
 DIMENSIUNEA BIOFIZIOLOGICA
Dimensiunea biofiziologica cu toate aspectele legate de alimentatie (vizeaza:
masticatia, deglutitia, digestia, absorbtia).
Principalele manifestari de independenta vizeaza:
-O dentitie buna sau o proteza dentara potrivita, stare satisfacatoare a mucoaselor,
masticatie completa si corecta, reflex de deglutitie intact, digestie corespunzatoare.
Sursele de dificultate vor fi identificate in:
- dentitie incompleta sau defectuoasa, afectiuni ale maxilarelor sau muschilor
masticatori, afectiuni ale esofagului, exces de HCL sau deficit enzimatic.
-Se va tine seama de obiceiurile alimentare care pot influenta calitativ si cantitativ
alimentele si lichidele ingerate.
-Orarul si ritmicitatea meselor, calitatea si complexitatea nutritiva a alimentelor,
hidratarea adecvata.
 DIMENSIUNEA BIOFIZIOLOGICA

Nevoia de a manca si a bea este influentata de:

• Tipul de alimentatie
• Echilibrul hidroelectrolitic
• Echilibrul enzimatic si hormonal
La varstnici diminuarea metabolismului duce la scaderea nevoilor nutritive in
cantitate nu si in calitate. La varsnic metabolismul bazal scade cu 20-305
 DIMENSIUNEA PSIHOLOGICA
• Factorii care pot duce la pierderea independentei sunt:
- Anxietatea
- Depresia
- Starea confuziva
- Anorexia
- Polifagia de origine nervoasa
Se va tine seama de felul in care pacientul priveste mancatul – placere, dezgust,
pedeapsa.
Apatia, depresia si izolarea pot duce la alterari grave ale starii de nutritie
Obiceiurile alimentare, tabieturile, ideile fixe despre indigestie si constipatie pot
face dificila adoptarea unui regim alimentarnou, desi echilibrat.
 DIMENSIUNEA SOCIALA

• Obiceiurile alimentare sunt strans legate de starea materiala si modul de viata;

resursele financiare mai modeste, izolarea duc la o dieta ieftina saraca in calorii.

• Se va tine seama de: nivelul de educatie, sexul, distanta pana la locul de

aprovizionare, starea civila, tipul de alimentatie, relogia, traditii, starea materiala.

• A se alimenta reprezinta , intr-un fel , un comportament de socializare si deci de

comunicare. Pornind de la aceste idei, in unele tari s-a ajuns la „masa pe roti”
initiativa de nursing comunitar menita sa asigure hrana persoanelor varstnice
solitare , dependente si/sau cu venituri mici
NEVOIA DE A MANCA SI A A BEA SI IMBATRANIREA

• In afara modificarilor fiziologice amintite care vizeaza aparatul digestiv, exista o

serie de modificari care influenteaza nevoia de a manca si a bea:
• Cresterea proportiei de tesut adipos si conjunctiv, deshidratarea celulara, scaderea
masei musculare impiedica organismul sa isi contituie rezervele energetice.
• Pierderea elaticitatii plamanilor afecteaza persoana varstnica care consuma multa
energie respirand si se ineaca mai des cu alimente.
• Scaderea pana la disparitie a senzatiei de sete este frecvent intalnita, si expune
pacientul la stari grave de deshidratare. Este de datori nursei sa identifice
diminuarea sau disparitia senzatiei de sete spre a interveni prin hidratare activa,
potrivit nevoilor fiziologice.
• Alte afectiuni: neurologice, reumatismale, nervoase (hemiplegii, artrite, afazie,
cecitate) ii pot impiedica pe pacienti sa se hraneasca sau sa isi prepare hrana.
 NEVOIA DE A MANCA SI A A BEA SI IMBATRANIREA
• Nevoile nutritive ale varstnicului: se considera ca aportul nutritiv sa fie putin mai
ridicat pentru a contracara factorii care afecteaza functia digestiva.
• Pe de alta parte nevoile calorice sunt mai scazute cu 30% la varstnici, datorita
scaderii metabolismului bazal.
• Astfel se recomanda un aport de:
• Proteine 1g/gkcorp, calciu 1-2 g pentru femei, fier 10mg/zi, vit A 10.000UI, vit D
2000UI/zi, vit C 200mg, fibre 6g/zi, apa 1,5l/zi.
• In afectiunile locomotorii si neurologice alimentatia devine limitata cantitativ si
calitativ, gesturile uzuale sunt insotite de durere, spasme musculare, discomfort.
• Unele afectiuni digestive (hernie hiatala, stenozele cardiei, pilorului, ulcerul
gastroduodenal, cancerele esofagului, stomacului, pancreasului provoaca dureri,
aerofage, dispepsii, carente nutritive importanate
NEVOIA DE A MANCA SI A A BEA SI IMBATRANIREA
• Stomatitele, xerostomia, candidozele, gura nefunctionala din starile terminale ,
edentatia au influenta negativa asupra nevoii de manca si a bea.
• Dieta hiposodata sau desodata din bolile cardiovasculare genereaza anorexie
• Diabetul zaharat impune pe langa un regim adecvat o urmarire atenta a
tratamentului medicamentos - exista pericolul hipoglicemiei care este mai
periculoasa pentru varstnic, poate precipita un accident vascular cerebral
• Depresiile si dementa provoaca o dificultate in alimentatie: devin bulimici sau
anorexici, uita sa manance , sa ingere lichide, sau nu stapanesc gestica necesara,
ceea ce duce la deficite grave nutritive.
• Anemia este frecventa, fiind legata de aport insuficient, pierderea apetitului,
regim dezechilibrat alimentar. Este mai frecventa la alcoolicii cronici, la
vegetarieni.
 PROCESUL DE NURSING
1. Culegerea de date si evaluarea primara
a). Simptomele legate de nevoia de manca si a bea sunt:
-Disfagia poate fi determinata de insuficienta salivara (uscaciunea mucoasei
bucale), iritatii gingivale, inflamatii, infectii ale cavitatii bucale sau limbii, dentitie
deficitara sau proteza nepotrivita, afectiuni ale esofagului, boli neuromusculare (b .
Parkinson, sd pseudobulbar), masticatie incompleata.
-Greturile si varsaturile pot fi date de iritatii ale mucoasei gastrice. Varsaturile
prezinta risc de aspiratie bronsica. Daca sunt frecvente pot da deshidratare si
dezechilibru hidroelectrolitic.
- Deshidratarea poate apare in stari febrile, tratament cu diuretice, varsaturi,
diaree. Se impune o supraveghere atenta a celor dependenti.
-Dezechilibrul electrolitic poate apare in conditii de stress pentru organism, fiind
utila urmarirea parametrilor biologici.
 PROCESUL DE NURSING

- Obezitatea – agraveaza unele boli: HTA, diabetul zaharat, limiteaza mobilitatea si

compromite eforturile de recuperare in cazul accidentelor vasculare cerebrale, a
fracturilor de col femural.
- Casexia determinata de : deficit vitaminic si mineral, afectiuni gastrointestinale,
cancere dogestive sau tulburari psihice. Prezenta ei compromite satisfacerea
majoritatii nevoilor fundamentale.
- Malnutritia se defineste ca o deviatie (in exces sau deficit) a starii normale de
nutritie, fiind des intalnita.
b). Factorii de risc. In cadrul culegerii de date si a evaluarii, se cer cunoscuti
urmatorii factori de risc care pot afecta alimentatia si hidratarea:
- Obiceiurile alimentare neadecvate – am discutat anterior
 PROCESUL DE NURSING

- Consumul de medicamente – diureticele produc pierdere de saruri si vitamine,

antidepresivele, anlgezicele pot afectasimtul gustativ si al apetitului.
- Unele probleme psihosociale – depresia, izolarea, delirul pot duce la pierderea
apetitului,
- Alcoolismul duce la carente vitaminice, proteice; cresc vulnerabilitatea la cadere,
arsuri, electrocutari. De avut in vedere interferenta alcoolului cu diverse medicamente.
- Bolile cronice debilitante - diabet, ateroscleroza, boli reumatismale, osteoporoza, starile
confuzionale, handicapul intelectual, depresia, durerea, imobilizarea, tabagismul - sunt
stari care dau probleme potentiale in satisfacerea nevoii de a manca si a bea.
c). Limitele functionale. Evaluarea si identificarea factorilor de risc permit initierea unor
programe de preventie si interventii individualizate, in functie de nevoi si limite
functionale.
 PROCESUL DE NURSING

2. Analiza si interpratarea datelor. Diagnosticul de nursing

Se vor identifica problemele de dependenta, sursele de dificulate si interactiunile
dintre aceasta nevoie si celelalte nevoi fundamentale.
Diagnosticele de nursing vor releva o alterare a alimentatiei – in exces sau in deficit
sau o alterare a aportului de lichide – in exces sau in deficit, plus o serie de alte
probleme potentiale prezentate anterior.
De asemenea trebuie avut in vedere felul in care o problema de dependenta la
nivelul nevoii de a manca sia bea influenteaza celelalte nevoi fundamentale.
 PROCESUL DE NURSING

3. Planificarea interventiilor
a) Interventii preventive
- Ingrijiri ale cavitatii bucale si ale dintilor. Nursa va supraveghea efectuarea igienei
cavitatii bucale si a dintilor, va consulta persoane competente pentru protezarea
celor cu dentitie incompleta sau deficitara.
- Se va recomanda clatirea frecventa a gurii pentru a evita uscaciunea mucoasei
bucale si aparitia fisurilor pe limba si buze.
- Consumarea de alimente semisolide , fructe si legume moi , bine coapte, carnea
sa fie taiata in bucati mici, usor de inghitit.
- Mesele vor fi, de preferinta, mici si dese, precedate de ciorbe sau supe calde care
stimuleaza apetitul si usureaza digestia.
 PROCESUL DE NURSING

Factorii sociali joaca rol important in satisfacerea nevoii de a manca si a bea- cei
care traiesc singuri si au resurse modeste ar trebui luati in ingrijire de catre servicii
comunitare, sau in centre de zi , sau masa pe roti – furnizarea de mancare gatita la
domiciliul celor cu dificultati de deplasare sau de preparare a hranei.
Se va evita schimbarea radicala a obiceiurilor alimentare, se vor opera treptat
modificari in meniurile de baza.
b) Interventii curative vor fi elaborate pornind de la diagnosticul de nursing si
problemele de sanatate. Ele vizeaza identificarea cauzelor care au generat
problemele, ajutarea varstnicului in rezolvarea problemei de sanatate prin
indepartarea factorilor de exces, deficit, sau de dificultate.
Nursa trebuie sa cunoasca cele mai comune manifestari care pot afecta satisfacerea
nevoii de a manca si a bea.
 PROCESUL DE NURSING
- Disfagia – pacientul va fi pozitionat sezand, cu spatele drept si cu capul usor
flectat, pentru a evita riscul de aspiratie. Dupa masa nu se va culca cel putin 30
minute pentru a prevenirea regurgitatiilor
- Durerea se trateaza dupa indicatiile medicului
- Deshidratarea – semnele cele mai semnificative care trebuie urmarite sunt racirea
extremitatilor si oliguria. Se instituie tratament de rehidratare imediat la aparitia
unor afectiuni febrile, infectii, diarei, varsaturi. Se urmareste tratamentul diuretic si
se suplimenteaza ratia zilnica de lichid pana la trei l/zi. In caz de refuz sau
incapacitate de hidratare orala se trece la cea parenterala, cu notarea zilnica a
bilantului aport/eliminari.
- Refuzul de a manca – se poate manifesta la confuzi si dementi, responsabilitatea
hranirii revine nursei. Va incuraja si personalul si membrii familiei in activitatea de
hranire.
 PROCESUL DE NURSING
- Hernia hiatala este o afectiune des intalnita, manifestata prin discomfort,
regurgitatii, disfagie, dispepsie, senzatia de arsura la nivelul stomacului, dureri
toracice, greturi, gust amar.
Nursa trebuie sa aiba in vedere ca se mananca si se digera mai bine atunci cand
exista timpul necesar, atmosfera este agreabila, iar persoana destinsa, lipsita de
stres.
Pentru a reduce spasmele musculare recomanda pacientului sa ridice bratele in
sus, in extensie.
Dupa mese nu se va culca imediat, iar atunci cand o va face se va aseza cu capul
ceva mai sus decat restul corpului. Se recomanda sa nu se aplece, sa nu sara si sa
nu ridice greutati.
 PROCESUL DE NURSING
- Diabetul. Pacientii vor beneficia de un plan de supraveghere in situatia in care
sunt obezi sau sunt supusi unor situatii stressante (cand se elibereaza adrenalina
care creste glicemia).
Se explica pacientului care sunt alimentele care trebuie evitate, care sunt semnele
unor eventuale complicatii; explicatiile sa fie scurte si clare. In procesul de ingrijire
va fi implicata si familia.
- Alcoolismul. Nursa va depista alcoolismul, lucru destul de dificil, poate fi
confundat cu starile datorate senilitatii. Ea va adopta o atitudine pozitiva,
creatoare, ezplicand pacientului efectele nocive ale alcoolului, mai ales dac e
cosumat concomitent cu medicamente.
 PROCESUL DE NURSING

4. Evaluarea
In general, rezultatul interventiilor vizand nevoia de a manca si a bea este greu de
evaluat, deoarece eficacitatea interventiilor depinde de o multime de factori. Insasi
diferenta dintre normal si patologic nu este suficient de neta, apreciindu-se ca
problemele legate de functia digestiva sunt in general de ordin patologic.
De aceea , nurse trebuie sa isi stabileasca obiective simple si usor de evaluat.