ALIMENTAȚIA

CORECTĂ ÎN
PERIOADA
ADOLESCENȚEI
bulimia si anorexiei
Se recomandă ca un adolescent băiat să
consume zilnic în medie 2.500 de
calorii, între 11 şi 14 ani, şi în jur de
3.000 de calorii, între 15 şi 19 ani.
Fetele au nevoie de mai puţine calorii,
iar necesarul lor rămâne cam de 2.200
în toată perioada adolescenţei.
Grăsimile trebuie să reprezinte mai
puţin de o treime din alimentaţie
Aportul excesiv de grăsimi este un
pericol care planează nu numai asupra
adulţilor, ci şi asupra copiilor. Îndeosebi
când aceştia sunt lăsaţi să consume
alimente din comerţ sau de la
restaurantele tip fast-food. Chiar dacă
adolescenţii ard energie în ritm alert,
excedentul de grăsimi este şi în cazul lor
dăunător.
Mai puţini carbohidraţi simpli, cât mai
mulţi carboxidraţii complecşi
Carbohidraţii sunt nutrienţi importanţi, deoarece oferă organismului energia
de care are nevoie.
Iar adolescenţii sunt, după cum am arătat, mari consumatori de energie.
Problema cu mult blamaţii carbohidraţi este legată de ponderea acestora în
alimentaţie, dar şi de tipul lor.
Proteinele să provină din surse variate şi sănătoase

O bună parte dintre adolescenţi beneficiază de suficiente proteine. Însă, nu

întotdeauna, sursa acestora se înscrie printre cele mai
sănătoase.
Dacă ne referim la carne, cea mai bogată în proteine, este preferabil să îi oferim
copilului carne albă şi slabă, de pasăre sau peşte.
Necesarul de calciu, fier, zinc şi vitamina D, important de asigurat
 Pentru o dezvoltare armonioasă,
adolescenţii au absolută nevoie de o
dietă bogată în vitamine și minerale
esențiale.
Trebuie ştiut faptul că, la această vârstă,
există un risc crescut de deficit de calciu,
fier, zinc sau vitamina D.
Fetele sunt expuse cu precădere la
anemii sau la alte carenţe de vitamine şi
minerale din cauza debutului
menstruaţiei.
BULIMIA. CE
ESTE, CUM SE
MANIFESTĂ, CE
EFECTE ARE ȘI
CUM SE
TRATEAZĂ
 Bulimia este o afecțiune de ordin psihic, din
categoria tulburărilor alimentare. Se poate
manifesta la orice vârstă, la ambele sexe, dar
există o tendință de apariție a bolii la tineri și la
persoanele de sex feminin. Cei care au această
boală sunt prinși într-un cerc vicios: consumă
multe alimente și apoi încearcă să compenseze
această supraalimentare prin vărsături,
administrarea de laxative sau diuretice, diete
drastice sau exerciții excesive. Acest
comportament aberant produce grave tulburări
metabolice. Tratamentul poate ameliora problema
și, uneori, chiar o rezolvă.
 Nu se poate spune care este cauza ce duce la apariția tulburărilor

CAUZE ȘI alimentare, în general, și a bulimiei, în special. Există, însă,

numeroase elemente care pot avea un rol determinant. Factorii

FACTORI DE
sociali par să aibă o componentă importantă. Concret, este vorba
despre standardele de frumusețe și de cele impuse de societate.
Condițiile psihice și emoționale pot reprezenta, la rândul lor, terenul

RISC propice. Astfel, echilibrul emoțional, depresia, tulburările de

anxietate, imaginea de sine deformată, stima de sine scăzută sau
abuzul de substanțe cu efect psihotropic sunt factori de risc.
Traumele stresante sau schimbările majore din viață, profesiile sau
activitățile care se concentrează pe aspect se consideră că sunt,
uneori, responsabile pentru tulburările de alimentație
SIMPTOMELE BULIMIEI
NERVOASE

O persoană care suferă de bulimie nervoasă poate prezenta mai multe semne și simptome. Pentru a înțelege această boală, trebuie
explicat modul de comportament alimentar al persoanelor bulimice. Acestea adoptă un ciclu repetitiv, care se poate manifesta în
fiecare zi sau de câteva ori pe săptămână. Prima fază este binge eating, când individul consumă foarte repede o cantitate foarte mare de
alimente, uneori, până la mii de calorii. Urmează sentimentul de regret, rușine și/sau vinovăție, iar ca rezultat, se trece la „măsuri
compensatorii” (vărsături, laxative, pastile de slăbit, diuretice și efort fizic exagerat) complet nesănătoase (faza de purjare), pentru a
contracara consumul excesiv.O persoană care suferă de bulimie nervoasă poate prezenta mai multe semne și simptome. Pentru a
înțelege această boală, trebuie explicat modul de comportament alimentar al persoanelor bulimice. Acestea adoptă un ciclu repetitiv,
care se poate manifesta în fiecare zi sau de câteva ori pe săptămână. Prima fază este binge eating, când individul consumă foarte
repede o cantitate foarte mare de alimente, uneori, până la mii de calorii. Urmează sentimentul de regret, rușine și/sau vinovăție, iar ca
rezultat, se trece la „măsuri compensatorii” (vărsături, laxative, pastile de slăbit, diuretice și efort fizic exagerat) complet nesănătoase
(faza de purjare), pentru a contracara consumul excesiv.
MULTE DINTRE SIMPTOMELE PERSOANEI CU
BULIMIE NERVOASĂ REPREZINTĂ EFECTUL DIRECT
AL VĂRSĂTURILOR AUTOINDUSE SAU AL ALTOR
FORME DE PURJARE:
leziuni și inflamații ale esofagului;
fluctuații constante ale greutății;
reflux gastric cronic;
dezechilibre electrolitice;
infertilitate, absența menstruației;
aritmie cardiacă, stop cardiac;
distrugerea smalţului dinţilor (din cauza acidului gastric);
vase de sânge sparte în ochi;
tulburări ale tranzitului intestinal (constipaţie și diaree);
glande salivare mărite;
dureri abdominale intense;
ulcerații pe mucoasa bucală și faringiană de la vărsăturile
repetate; piele ternă, cenușie, deshidratată;

deshidratare cronică; căderea părului.

 La toate acestea, se adaugă o preocupare obsesivă
pentru greutate și aspect.
Semnele care ar putea constitui semnale de alarmă
sunt:
O preocupare exagerată pentru greutatea corporală,
combinată cu o imagine negativă cu privire la propria
persoană. Individul se va cântări foarte des și va fi
extrem de nemulțumit de greutate și de felul cum
arată.
Refuzul de a mânca anumite alimente, combinat cu
momente de apetit exagerat, în care va consuma
cantități foarte mari de mâncare, mai ales din
categoria celor pe care anterior le refuza.
Perioade de dietă extrem de restrictivă, combinate cu
efort fizic epuizant.
Refuzul de a mânca în public, mâncatul în secret (în
cantități mari), mâncatul noaptea.
Mersul la baie imediat după masă, în timpul meselor sau
pentru lungi perioade de timp.
Abcese ale încheieturilor, ca urmare a utilizării aberante a
diureticelor.
Infecția glandelor salivare (sialoadenita), ca urmare a unei
obstrucții litiazice sau prin hiposecreția salivară mai
frecventă la nivelul parotidelor, este un semn al bulimiei și
anorexiei. Pot să apară și infecții cu Staphylococcus aureus
sau cu alți agenți patogeni atât la nivelul glandelor salivare,
cât și al amigdalelor.
Leziuni ale gingiilor și afectarea dinților (pete gri pe dinți)
din cauza acidului gastric din stomac, în timpul vărsăturilor
repetate, provocate voluntar.
DIAGNOSTIC ȘI
TRATAMENT
 Identificarea tulburărilor de alimentație instalate pe fond
psihic este, de cele mai multe ori, făcută de către familie.
Persoanele care au un astfel de comportament anormal
vor solicita extrem de rar ajutor. Recunoașterea problemei
este, adesea, cel mai greu pas, dar și cel mai important. În
majoritatea situațiilor, afecțiunea poate fi ameliorată sau
chiar vindecată, iar mai puțin de 5% din cazuri ajung în
stare critică sau se finalizează cu deces.
Dialogul cu medicul și descrierea exactă a
comportamentului alimentar sunt suficiente pentru a pune
un diagnostic. Examenul clinic și analizele de laborator
urmăresc să identifice gradul de afectare a organismului,
ca urmare a acestor aberații comportamentale.
 De regulă, investigațiile includ analize de
sânge, urină, un examen cardiologic și o
evaluare psihologică. În funcție de starea
generală, se pot face și alte examinări, care
să stabilească gradul de afectare și măsurile
terapeutice pentru organele vitale afectate.
Tratamentul este unul complex și de lungă
durată, care combină psihoterapia cu
antidepresivele și cu alte medicamente
pentru susținerea metabolismului și a
funcțiilor afectate. Terapia este una în echipă
și include pacientul, familia, medicul
nutriționist, psihologul.