Universitatea Transilvania Brașov

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Master – Psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională

Journal of Eating Disorders 2013

Traiectoriile simptomelor de tulburare a instinctului

alimentar în adolescență: efecte ale timpului, sexul
participanților și simptome ale depresiei precoce a
adolescentului

Karina L. Allen, Ross D. Crosby, Wendy H. Oddy și Susan M. Bryne

- Recenzie -

Student:
Vasile Gabriel - Mădălin

Brașov
2019
  Surse bibliografice:

1. https://jeatdisord.biomedcentral.com/articles/10.1186/2050-2974-1-32
2. https://medanima.ro/tulburari-alimentare-anorexie-bulimie-obezitate/psihiatrie-
psihologie

· Delimitare conceptuală succintă

Tulburările instinctului alimentar se caracterizează prin perturbarea marcată a

comportamentului alimentar normal al unei persoane, iar cele două sindromuri majore sunt
reprezentate de anorexia nervoasă şi bulimia nervoasă. Nu trebuie neglijat riscul de suicid la
pacienţii ce prezintă tulburări de alimentare.

1. Anorexia nervoasă
Este o condiţie severă, cu potenţial letal, caracterizată prin imagine corporală
distorsionată, pierderea voluntară în greutate, indusă şi susţinută de către pacient, ceea ce
poate duce la malnutriţie severă şi deces. Este asociată cu modificări patologice în majoritatea
organelor interne, chiar dacă anumite teste efectuate pot avea rezultate normale. La femei,
frecvenţa este de 10-20 ori mai mare decât la sexul masculin. Apare adesea în ţările dezvoltate
şi la pacientele care au o carieră ce necesită un anumit tip de siluetă (fotomodele, balet).
În anorexia nervoasă, fiind o afecţiune psihiatrică severă ce produce invaliditate şi
numeroase afectări somatice, este foarte importantă diagnosticarea acesteia cât mai precoce,
precum şi instituirea unui tratament adecvat.

2. Bulimia nervoasă
Este o tulburare psihică severă caracterizată prin „crize” repetitive de supra-alimentare
(ingerarea episodică şi necontrolată într-o perioadă scurtă de timp a unor alimente), urmate de
vărsături autoprovocate, de perioade de încetare a alimentării şi de o preocupare excesivă
pentru controlul greutăţii corporale.
Stabilirea diagnosticului de bulimie nervoasă poate fi dificil din cauza menţinerii
greutăţii corporale normale, a negării episoadelor de supra-alimentare şi comportamentelor
compensatorii. Pentru a avea rezultate terapeutice cât mai adecvate, este necesară stabilirea
unui diagnostic şi începerea unui tratament cât mai precoce, în principal din cauza
complicaţiilor somatice şi psihice care pot să apară în evoluţia acestei afecţiuni.

3. Obezitatea
Este o condiţie medicală care se caracterizează prin acumularea de grăsime în mod
excesiv în organism. Obezitatea reprezintă atât o problemă medicală, cât şi una socială,
obiectivul principal al tratamentului fiind reducerea în greutate cu menţinerea acesteia pe o
perioadă lungă de timp.

4. Ortorexia
Este o condiţie medicală severă, caracterizată prin obsesia sau dependența de o
alimentaţie sănătoasă, precum şi stabilirea unor regimuri alimentare drastice din dorinţa de a
mânca cât mai sănătos. Persoana este îngrijorată de calitatea hranei şi nu de cantitatea ei,
încălcarea regulilor de alimentaţie sănătoasă având drept consecinţă un puternic sentiment de
vinovăţie şi anxietate.
Ortorexia reprezintă un pericol deoarece persoanele care suferă de această afecţiune
limitează foarte mult consumul de sare (care poate produce hipertensiune), zahăr (care poate
produce diabet) şi grăsimi (prezintă riscul de a creşte colesterolul). Chiar dacă limitarea
consumului de sare, zahăr şi grăsimi este promovată de medici, problema apare atunci când
persoana devine obsedată de toate aceste lucruri şi apare izolarea socială (nu participă la
evenimente sociale sau organizate în familie). Persoanele cu ortorexie pierd foarte multe ore
pe zi gândindu-se la dieta pe care trebuie să o urmeze şi îşi pierd plăcerea de a mânca.

5. Mâncatul compulsiv (binge eating disorder)

Este o tulburare de alimentaţie inclusă din anul 2013 în Manualul de Diagnostic şi
Statistică a Tulburărilor Mentale, care se caracterizează prin episoade frecvente în care se
consuma o cantitate mare de alimente într-o perioadă scurtă de timp. Persoana afectată îşi
pierde controlul asupra cantităţii de alimente ingerate şi are tendinţa de a mânca foarte repede.
După aceste episoade apare sentimentul de vinovăţie, pacienţii afectaţi ajungând să mănânce
pe ascuns.
Datorită frecvenţei mari a depresiei, anxietăţii, diabetului, izolării sociale şi a riscului
de suicid, mâncatul compulsiv este o problemă majoră de sănătate publică, având un cost
imens pentru societate.
 · Obiectivele studiului

Adolescența este perioada cu risc ridicat pentru apariţia şi dezvoltarea tulburărilor

alimentare. Studiul de față a avut ca obiective următoarele:
1) descrierea prevalenței şi traiectoriei pentru 5 comportamente ale tulburărilor
alimentare (mâncatul compulsiv - binge eating, purging, abţinerile / reţinerile,
urmărirea de reguli alimentare stricte – diete – şi exerciţii fizice pentru menţinerea
şi controlul greutăţii);
2) determinarea efectului simptomelor de depresie precoce în adolescenţă, prevalența
şi traiectoria simptomelor diferitelor tulburări alimentare.

· Metodologie

Lot – 1,383 de persoane (49% bărbaţi), care au fost selectaţi dintr-un studiu prospectiv
de grup, care a urmărit participanţii din stadiul de făt și până la vârsta de 20 de ani
(Western Australian Pregnancy Cohort (Raine) Study), din care făceau parte 2,868 de
persoane.
Instrumentele folosite:
a) versiunea adaptată a Chestionarului de examinare a tulburărilor alimentare,
folosit în perioada 14 – 17 – 20 ani;
b) Inventarul de depresie Beck pentru adolescenţi, folosit la 14 ani;
c) schimbări în ceea ce priveşte simptomele tulburărilor alimentare au fost testate
folosind ecuaţii generalizate de estimare şi modele liniare mixte.

· Rezultate

Traiectoriile simptomelor au variat în acord cu simptomele tulburărilor alimentare

studiate, sexul participanţilor, dar mai ales cu nivelul simptomelor de depresie.

o Pentru bărbaţi, simptomele tulburărilor alimentare au tendinţa de a fi stabile în

ceea ce priveşte purging-ul / abţinerile – reţinerile / exerciţiile, şi în scădere pentru
aşa-numitul binge-eating între 14 – 17 ani, devenind stabile la vârsta de 20 de ani.
 o Pentru femei, abţinerea este în creştere începând cu 14 ani, având ponderea faorte
crescută la 17 ani; binge-eating-ul se afla stabil între 14 – 17 ani, însă cunoaşte o
creştere semnificativă după această perioadă, invers proporţional cu frecvenţa
purging-ului şi a exerciţiilor fizice, care prezintă o creştere între 14 – 17 ani,
rămânând la nivel ridicat până în jurul vârstei de 20 de ani.

Simptomele depresiei la vârsta de 14 ani au impact în traiectoriile simptomelor

tulburărilor alimentare la persoanele de sex feminin, dar nu şi la cele de sex masculin.

 Concluzii

- s-a făcut o detaliere completă a cercetării, prezentându-se clar obiectivele, participanții

și modul de selecție, instrumentele folosite, analiza și rezultatele;
- apare problema limitei de teritoriu, a mediului de proveninență a fiecărui participant,
mediul familial, nivelul de educație / școlarizare, precum și eventuala problemă a
stigmatizării (în cazul persoanelor de culoare, religie minoritară, cultură, etc.), astfel
încât nu se poate generaliza foarte ușor la nivel global;
- se poate adăuga un chestionar care să verifice statusul bulimiei, anorexiei sau a
predispoziției la obezitate (istoric ereditar, etc.);
- având în vedere rezolvarea individuală a chestionarului at-home, itemii pot fi
interpretați greșit, iar realitatea să difere de răspuns din această cauză;
- având în vedere cercetarea și obiectul acesteia, consider că aceasta și-a atins
obiectivele și scopul la nivel local, lăsând totodată loc și altor astfel de cercetări
viitoare care să trateze mai îndeaproape ramurile tulburărilor alimentare la adolescenți
și evoluția acesteia, luând în considerare în special legătura și impactul tehnologiei.

Chestionarul 0 1 2 3

Tulburărilor Alimentare
Ai încercat să mănânci mai puțin pentru a-ți schimba
formele sau greutatea? (chiar dacă nu ai reușit s-o faci)
Pentru lungi perioade de timp (8 ore sau mai mult) nu ai
mâncat pentru a încerca să slăbești?
Ai încercat să nu mănânci anumite produse (ciocolată sau
chips-uri pentru a-ți modifica greutatea? (chiar dacă nu ai
reușit s-o faci)
Ai încercat să te atașezi unor reguli definite despre diete sau
alimentație? Spre exemplu, limita unor calorii, o anumită
cantintate de alimente sau reguli despre ce și când ar trebui
să mănânci? (chiar dacă nu ai reușit s-o faci)
Te-ai gândit la alimente sau calorii atât de mult încât ai găsit
cu greu calea spre a te concentra asupra lucrurilor care te
interesează? Spre exemplu cititul, privitul la TV sau
urmărirea unei conversații?
Te-ai temut de pierderea controlului asupra alimentației
tale?
Au existat momente când te-ai simțit rău mâncând o
canititate mare de alimente – mult mai multă decât ceea ce
alți oameni ar mânca într-o situație asemănătoare?
Te-ai simțit că nu poți controla ce sau cât de mult ai mâncat?
Ai simțit că nu te poți opri din mâncat odată ce ai început?
Te-ai simțit vinovat după ce ai mâncat?
Ai mâncat în secret din cauză că te-ai simțit jenat de cât
mănânci?
Te-ai temut că vei lua în greutate sau vei deveni gras?
Te-ai simțit vreodată gras?
Ai avut vreo dorință puternică de a pierde în greutate?

Ți-ai provocat vreodată rău (vărsături) după ce ai mâncat

spre a-ți controla greutatea?
Ai luat pastile (ca laxativele sau pastile pe bază de apă)
pentru a controla greutatea ta?
Ai făcut exerciții dure pentru a-ți controla greutatea?
Oamenii au idei diferite despre lucrurile care sunt importante pentru ei și modul
în care aceștia cred despre ei. Pentru unele persoane, a se descurca la școală e foarte
important pentru ei în modul în care cred despre ei, iar pentru alții, cum se înțeleg ei cu
prietenii e foarte important.
 Te vom întreba acum cât de importante sunt greutatea și aspectul fizic pentru
tine și ce cum îți influențează gândirea asupra ta ca persoană.
Greutatea ta este importantă pentru tine în modul în care te
vezi tu ca persoană?
Aspectul fizic este important pentru cum te vezi tu ca
persoană?
Te-ai simțit nefericit din cauza greutății tale?
Te-ai simțit nefericit din cauza aspectului tău?
Te-ai îngrijorat despre ceea ce văd ceilalți oameni că
mănânci?
Te-ai simțit inconfortabil când te-ai uitat la corpul tău, de
exemplu, în oglindă, sau în baie ori duș?
Te-ai simțit inconfortabil despreea ceea ce alți oameni văd la
corpul tău, de exemplu, în cabinele de probă, sau când porți
costum de baie sau haine mulate?

0 – Deloc / Niciodată
1 – Câteodată (o dată pe săptămână / de câteva ori pe lună)
2 – Deseori (de câteva ori pe săptămână)
3 – Foarte des (în fiecare zi sau aproape în fiecare zi)