Sunteți pe pagina 1din 35

Psiho -nutritie

Omul este o ființă BIO-PSIHO-


SOCIALĂ
Mulți oameni se lipsesc de atât de multe experiențe și plăceri doar pentru că nu au „corpul
potrivit”.

Multe persoane îmi povestesc că nu au mai văzut marea de câțiva ani, sau că le-a fost
rușine să danseze și nu au mai făcut-o din adolescență, sau că evită relațiile sexuale din
cauză că le este rușine de corpul lor.

Toți avem dreptul să ne bucurăm de viață, indiferent de greutatea corpului nostru, de forma
lui, de culoarea pielii sau a ochilor, de prezența sau absența unei dizabilități!

UNEORI , PENTRU A REUȘI SĂ NE BUCURĂM , AVEM NEVOIE DE AJUTOR !


Psihologii joaca un rol vital in tratamentul cu succes al tulburarilor de
alimentatie si sunt membri integrati ai echipei multidisciplinare care
asigura ingrijirea pacientului.
Ca parte a acestui tratament, un medic va exclude bolile medicale si
va determina daca pacientul nu este in pericol fizic imediat.
Un nutritionist va ajuta la evaluarea si imbunatatirea aportului
alimentar.
De îndată ce psihologul a identificat aspecte importante care necesita
atentie si a dezvoltat un plan de tratament, el ajuta pacientul sa se
concentreze mai degraba pe sanatate decat pe greutate.
Scopul tratamentului pentru o tulburare alimentară este, declarativ ,
simplu:

 Obținerea și menținerea unei greutăți corporale


normale;
 schimbarea atitudinii fată de mâncare;
 tratarea tulburărilor somatice si psihice;
 prevenirea recăderilor.
Motivarea
Schimbarea personala pe care as dori sa o fac in acest an este:

Care sunt avantajele? Ce bariere pot aparea?

Realizezi schimbarea

Nu schimbi nimic ,ramai


asa cum esti

CONCLUZIA/DECIZIA

MOTIVATIA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
INCREDEREA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ia in considerare :

A) Viitorul tau Alte pesoane

B) Consecintele pt. tine Consecintele pt. ceilalti

C) Ce voi simti despre mine ? Ce vor gandi sau simti ceilalti despre mine?
Barbații pot avea tulburări de comportament
alimentar?
Prevalența pe viață a anorexiei nervoase este de 0,53% la bărbați și 0,71% la femei, în timp ce la bulimia nervoasă
este de 0,24% la bărbați și 1,36% la femei.
În ceea ce privește diagnosticul de tulburare de mâncat compulsiv, prevalența pe viață este de 1,70% la bărbați și
2,70% la femei.
Observăm că diferența bărbați- femei din punct de vedere al prevalenței pe viață este mai mică decât știam.
Acest studiu pare să răstoarne mitul : ” bărbații nu au anorexie sau bulimie ”

Sursa : https://cdn1.sph.harvard.edu/wp-content/uploads/sites/1267/2020/06/Social-Economic-Cost-of-Eating-Disorders-in-US-5.pdf
Social and economic cost of eating disorders in the United States of America Report for the Strategic Training Initiative for the Prevention
of
Eating Disorders and the Academy for Eating Disorders ,June 2020
COMPLICATII ALE TULBURARILOR DE ALIMENTATIE

Complicatii severe apar atunci cand tulburarea de alimentatie este severa si prelungita.

Probleme medicale

Esential pentru identificarea impactului comportamentului alimentar


asupra sănătății fizice este relația cu medicul de familie și cu medicul
nutriționist.
Studii precum EDGI (Eating Disorders Genetics Initiative) sau ANGI (Anorexia Nervosa Genetics

Initiative) au dezvăluit foarte multe despre factorii genetici și biologici implicați în dezvoltarea și

menținerea tulburărilor de comportament alimentar.

Știm astăzi că anorexia nervoasă apare pe fondul unei predispoziții genetice, și că există puternice

corelații genetice între AN și alte tulburări psihiatrice (tulburarea obsesiv-compulsivă, depresia, alte

tulburări de anxietate etc.), dar și că există anumite trăsături metabolice specifice persoanelor cu

anorexie nervoasă, ceea ce a condus la definirea AN ca fiind o tulburare metabo-psihiatrică.


Tratament

 Psihoterapia se va concentra pe îmbunătățirea


relațiilor cu Sine ,ajutând pacienții să depășească un
eveniment sau o situație care a declanșat tulburarea.

 Terapia de grup poate fi, de asemenea, utila. Unii


pacienti, in special cei cu bulimie, pot beneficia de
ajutor suportiv din partea celorlați din grup- să amăne
vomitatul , sa găsesca soluții utile pentru opritul
mancatului etc..

 În prezent nu există un tratament medicamentos


eficient pentru tulburările de comportament alimentar,
deși un medic psihiatru poate recomanda medicație
pentru tratamentul unor posibile tulburări asociate (ex.
anxietate sau depresie).
Analiza temperamentală
Fiecare pacient are particularitățile lui

temperamentale, de personalitate etc. pe care trebuie să le

observi și să le iei în considerare în intervenție.

Recuperarea dintr-o tulburare de alimentație e un drum

dificil, care implică mult disconfort și efort din partea

pacienților pentru a-l tolera și de aceea este important ca în

demersul de intevenție sa luăm temperamentul în calcul .


Analiza temperamentului prin câteva probe simple
STIMUL(setea) REACȚIE

PUTEREA DE A DECIDE / DE A ALEGE

RĂSPUNS REACTIV ,PE RĂSPUNS PRO-ACTIV , BAZAT


BAZA IMPULSULUI , PE ANALIZA FĂCUTA DE NEO-
RĂSPUNS EMOȚIONAL CORTEX
(sistemul limbic : Ӕmi place
sau nu îmi place”)
Cele 11 dimnesiuni de analizat în tulburările de

comportament alimentar
1.căutarea siluetei (preocupări legate de
greutate),dorinta de a fi slab
 Iubirea este atunci cand ........
2.bulimia (tendinţa de a se angaja
în conduite alimentare
necontrolate)
”Noi mâncăm, pentru că avem probleme sufleteşti: frică, nelinişte... De multe ori, mâncăm din
cauza emoţiilor noastre, şi nu de dragul de a mânca. Nici nu ştim ce-am mâncat. Băgăm
automat în gură, doar să mestecăm ceva.”

Sursa : https://www.crestinortodox.ro/credinta/cum-scapam-lacomia-a-manca-159255.html
3. Insatisfacţie în raport cu propriul corp
(insatisfacţie legată de forma generală a corpului
său,nemultumirea fata de propriul corp ).
Într-o societate care pune mare accent pe aspectul
fizic, oamenii sunt predispuși la a-și evalua negativ
propriul corp și a aspira spre atingerea unor
standarde nerealiste. Aceste lucruri aduc, inevitabil,
și o serie de consecințe negative.
 O scrisoare de dragoste pentru TINE , direct din INIMA ta

” Nu putem schimba nimic până nu acceptăm mai întâi . Condamnarea nu eliberează, să te


condamni însemnă oprimare ” C.G.Jung
4.ineficacitatea (evaluarea negativă, stima de sine
scăzută)
 Sloganurile familiei
Le poti schimba ?
5. perfecţionismul (standarde înalte de performanţă)
 Ce stii tu ca iti lipseste ?
 Ce stii ca ai ?
 Ce anume din exteriorul meu ma destabilizeaza(parerile celorlalti , autoritatea ) ?
 Validarea pentru ce fac este externa sau interna ?
6.neîncrederea în relaţiile interpersonale (îi repugnă
să accepte relaţii prea apropiate),nesiguranta
interpersonala
7. Conştiinţa interoceptivă (incertitudine legata de ceea ce ii transmite propriul corp)

Aceasta este descrisă drept un mecanism ce are rolul de a prelucra semnalele care vin

din interiorul corpului nostru (de la organe viscerale, precum inimă, plămâni, stomac),

semnale ce se traduc în termeni de senzație de foame, bătăi ale inimii, respirație etc.

Din punct de vedere psihologic, accentul cade în principal pe mecanismul

conștientizării cu privire la ce anume se petrece la nivelul acestor organe.

Astfel, interocepția include două aspecte:

– precizia cu care sunt detectate semnalele interne;

– conștientizarea informațiilor interoceptive.


 Exercitiu de imaginatie
8. teama de maturizare (dorinţa de a regăsi
securitatea copilăriei și mâncarea de confort)
9. ascetismul (căutarea autodisciplinei)
Propunere:
Cum e viata ta acum ?
Cum iti doresti sa devii?
Cum te vezi in viitor ?
Ce poti face mai mult ?
Ce poti face mai putin ?
10. controlul pulsiunilor
Propunere :
Ce ai in casa nefolosit ?
Ce vrei sa arunci ?
Ce cumperi cu drag ?
Ce nu poti arunca ?
11. insecuritatea socială (relaţii sociale sărace
calitativ)
Propunere :Scrie cuvantul LIBERTATE cu culori
diferite . La fiecare litera gaseste un prieten , colegcu
care ai avut sau ai relatii bune .
O altă problemă despre care aproape că nu se vorbește în România este stigmatizarea bazată pe

greutate, problemă asupra căreia atrage atenția și Organizația Mondială a Sănătății.

Studiile ne arată că o parte semnificativă dintre cadrele medicale, dar și dintre psihologi, prezintă

prejudecăți privind persoanele cu o greutate corporală crescută.

În rândul psihologilor, de exemplu, s-a constatat că aceștia au tendința de a petrece mai puțin timp

în ședințele cu persoanele obeze, să le atribuie o simptomatologie mai severă și un prognostic mai

SUMBRU comparativ cu persoanele normoponderale.


În concluzie, tulburările de alimentație
sunt boli cronice, cu evolutie de lunga
durata, cu recăderi frecvente și foarte rar
cu recuperări complete.
COMPLICATII ALE TULBURARILOR DE
ALIMENTATIE
Probleme de sanatate mintală

Tulburare alimentară este adesea asociată cu alte tulburări de


sănătate mintală, cum ar fi depresia , tulburările de
anxietate ,abuzul de substanțe etc.
Câteva probleme de sănătate mintală

S-ar putea să vă placă și