Comportamentul alimentar si alimentatia

Comportamentul alimentar = este ansamblul actiunilor si atitudinilor legate de alimentatie. Alimentatia nu inseamna doar hrana, ci un intreg ansamblu, din care fac parte trasaturile psihologice, biologice (neuro-hormonale, digestive) ale persoanei, ca individualitate si ca parte a mediului sau inconjurator familie, societate, serviciu, cu tot ce presupun acestea: obiceiuri culturale, religioase, constrangeri financiare, de timp. In zilele noastre, alimentatia presupune in primul rand alegeri : alegerea alimentului, momentului, cantitatii, iar aceste alegeri au loc in permanenta in cadrul comportamentului alimentar: putem alege ce sa cumparam, ce si cum sa mancam, cand san e oprim. Aceste alegeri au devenit insa e treme de dificile in epoca moderna, in care alimentele sunt peste tot, calitatea este foarte variabila, timpul este pretios, constrangerile financiare sunt mari, si in plus industria alimentara, mass-media, si comertul in general sunt e treme de puternice. In lipsa unor alegeri potrivite, se consuma alimente ieftine, de proasta calitate nutritionala, si care, de cele mai multe ori ingrasa si dezechilibreaza metabolismele. Alaturi de partenerul nociv, sedentarismul, alimentatia a contribuit essential la raspandirea bolilor metabolice si nutritionale, in frunte cu obezitatea, sub forma, oficiala, a unei epidemii. !omportamentul alimentar normal presupune mai multe etape : etapa de cautare, stocare si preparare a alimentelor, etapa propriu-zisa a alimentatiei, si etapa de digestie. Aceste etape au, la randul lor, elemente programate in biologia noastra : senzatie de foame (nevoia de a manca), "apetitul# (dorinta de a manca), placerea de a manca, si satietatea, elemente care sunt in acelasi timp influentabile prin factori e teriori. $tilul de viata modern este capabil sa bulverseze absolut toate elementele comporamentului alimentar, prin numeroase mecanisme : tulburarea sistemului de placere-recompensa, ritmului programat neuro-hormonal, prevalenta apetitului asupra senzatiei de foame. %in acest motiv, suntem in zilele noastre pusi in situatia de a invata la modul efectiv ce inseamna comportament alimentar normal, pentru a ne mentine sanatosi, sau mai ales pentru a combate bolile metaboliconutritionale, atunci cand ele au aparut deja (obezitatea, diabet de tip &, dislipidemii). %in pacate trebuie sa combatem si solutiile pe care le-a adus lumea moderna la problemele de nutritie, si anume curele si dietele, "solutii# care, in cele mai multe cazuri, agraveaza problemele de sanatate pe termen lung.

Tulburarile de comportament alimentar

'ransformarile fizice din adolescenta sunt insotite de schimbari de ordin psihic, cu tulburari de caracter si de comportament si mai ales tulburari de comportament alimentar. Acestea din urma afecteaza in special adolescentele, dar pot fi intalnite si la tineri si adulti.

(a adolescente, mai ales in mediu urban si in tarile dezvoltate, practicarea regimurilor pentru slabit este ceva obisnuit, )* + dintre adolescente dorind sa slabeasca. Aceasta practica poate avea consecinte grave asupra sanatatii, ducand mai ales la aparitia anemiilor si la o scadere a rezervei de calciu din oase. In sfarsit, aceste regimuri pot constitui preludiul unor tulburari de comporament alimentar: bulimia, anore ia mintala.

1. Caracteristici
In ziua de azi, se intalnesc foarte multe tipuri de tulburari de comportament alimentar dar cele mai comune si intalnite forme sunt anore ia, bulimia si alimentarea e cesiva psihogena. 'ulburarile alimentare sunt caracterizate de comportamente alimentare disfunctionale, restrictii alimentare sau supraalimentari, preocupare intensa legata de forma si greutatea corpului, probleme psihologice precum an ietantea si depresia, complicatii fiziologice (afectiuni cardiace, dereglari hormonale, afectiuni ale aparatului digestive). %e altfel, tulburarile de comportament alimentar sunt in special intalnite la femei si la adolescente dar si barbatii sunt diagnosticati cu aceste afectiuni. ,ste foarte important sa identificam semnele unei tulburari alimentare. Astfel ne putem da seama daca patologia este in faza incipienta sau nu. In foarte multe cazuri o persoana cu tulburari de comportament alimentar datorita rusinii si vinovatiei incearca sa ascunda faptul ca e bolnava, astfel diagnosticarea si tratarea fiind foarte dificila. Caracteristici de comportament %iete restrictive sau mancat compulsive -tilizarea de la ative, diuretice si varsaturi , ercitii fizice e cessive $tabilirea unor reguli si ritualuri stricte de alimentatie .bsesii despre forma si greutatea corpului Izolarea fata de prieteni si de activitatile anterioare /ancatul foarte incet si negarea senzatiei de foame

Caracteristici fizice fiziologice $cadere brusca in greutate, fluctuatii ale greutatii $ensibilitate la frig Amenoree 0robleme ale dentitiei, semen ale episoadelor repetate de varsaturi

1ertij, lesin .boseala incapacitatea de a indeplinii actiuni zilnice

Caracteristici psihologice 2rica intense de a nu se ingrasa Insatisfactie fata de imaginea corporala %epresie sau an ietate $caderea respectului de sine $enzatia lipsei de control $ensibilitate fata de critici la adresa imaginii corporale si a hranei 3andire in "alb negru#

2. Anorexia nervoasa
Anorexia nervoasa sau mintala = este o tulburare de comportament alimentar, care are la baza o afectiune de origine psihologica, reprezentand mai mult decat o patologie de cauza alimentara, avand repercursiuni majore asupra aspectului fizic si asupra fiziologiei organismului. 4umarul de cazuri a bolnavilor de anore ie a crescut in ultimii &* de ani, fiind afectate 5+ din adolescente, 6 din 5* persoane bolnave de anore ie sunt fete.$i totusi, ca orice alta tulburare de comportament alimentar, anore ia poate aparea la orice varsta sau stadium al vietii atat la femei cat si la barbati. Anore ia mintala este cea mai fatala conditie patologica psihiatrica.7estrictiile alimentare duc la infometare, malnutritie si la o scadere drastica in greutate- toate fiind sinonime a unor probleme de sanatate si in unele cazuri de deces. 'ulburari de comportament alimentar precum anore ia de obicei debuteaza sub forma unor diete de pierdere in greutate. Diete sanatoase pierderea in greutate este vazuta ca o modalitate de a ameliora starea de sanatate si aspectul fizic respectful de sine nu consta doar in greutatea corporala si aspectul fizic reprezinta o incercare de a controla greutatea corporala scopul este sa pierzi din greutate intr-un mod sanatos

Anorexie

pierderea in greutate este o cale de a fi fericit respectful de sine se bazeaza pe greutatea corporala si aspectul fizic este o incercare de a controla viata si sentimentele8emotiile sa fii slab este tot ceea ce conteaza, sanatatea nu conteaza

a) Tipurile anorexiei caracteristici

'ipul restrictiv cea mai comuna forma de anore ie, caracterizata de diete restrictive si reguli alimentare rigide 'ipul " binge-eating# mai putin recunoscuta, caracterizata de varsaturi, utilizare de la ative, e ercitii fizice e cesive. Anorexia nervoasa are la baza asocierea a cinci criterii . scadere in greutate 9 5: + din greutatea initiala 'ulburari evidente de comportament alimentar Absenta oricarei alte patologii organice sau psihiatrice Aparitia patologiei inainte de varsta de &: de ani .bsesia de a nu se ingrasa sau a nu deveni obez

I/! ; 5<,: = anore ie medie I/! ; 5: = anore ie grava I/! ; 5&,: = anore ia pune in pericol viata pacientului

b) !iziopatologia anorexiei mintale

,ste foarte important ca inainte de stabilirea diagnosticului de anore ie mintala sau a oricarei alte forme de tulburare de comportament alimentar , sa identificam cauzele ce au dus la aparitia acestei patologii, precum si factorii de risc. ,ste foarte usor sa consideram cultura si mass media ca potentiali declansatori ai aceste patologii prin faptul ca atribuie frumusetii si succesului un "portret# feminin slab (dpvd al greutatii corporale) ca ideal fizic, in conditiile in care tulburarile de alimentatie e ista de secole. %esi cultura promoveaza idealul feminine foarte slab, chiar subponderal, trebuie sa tinem cont de

faptul ca e ista si alti factori declansatori ai anore iei mintale : ereditatea, trasaturile de caracter si personalitate, mediul inconjurator si familial. 2actorii de risc principali ai anore iei sunt : insatisfactia fata de imaginea corporala, diete restrictive, respectful de sine scazut, perfectionismul, abuzurile se uale din copilarie, ereditatea, schimbari majore in stilul de viata, probleme psihologice precum depresia si an ietatea. 4imeni nu stie cu e actitate care sunt cauzele aparitiei anore iei mintale. %octorii insa considera ca anumiti factori impreuna creeaza un comple ce favorizeaza aparitia anore iei. Cauzele anorexiei sunt de natura >iologica : predispozitie genetica fiziologia $4 si al creierului ( nivel scazut de serotonina ) 0sihologica : perfectionismul din e terior totul pare a fi perfect dar sufleteste predomina sentimente de neajutorare, scaderea respectului de sine 2amiliala si sociala : presiuni culturale activitati care necesita o greutate corporala scazuta controlul parintilor asupra greutatii corporale si imaginii evenimente de viata stresante

c) "imptomatologie# semen clinice si efecte

0rimul semn al aparitiei anore iei mintale este pierderea severa in greutate. 0ersoanele anore ice pot incerca sa piarda din greutatea corporala prin limitarea severa a alimentatiei. In acelasi timp, bolnavii pot sustine insistent faptul ca sunt supraponderali. "emnele si simptomele sunt atat de natura 2izica - fiziologice anoree

slabiciune si oboseala senzatie de frig piele uscata, galbuie, aparitia usoara a vanatailor afectiuni ale aparatului digestive, renal si musculo-scheletar vertij, cefalee, lesin lanugo afectiuni ale aparatului cardio-respirator dereglari de metabolism 0sihologica - comportament depresie, an ietate iritabilitate scaderea capacitatii de memorie frica de a nu se ingrasa scaderea respectului de sine comportament obsesiv compulsiv refuzul de a manca perceptie distorsionata despre propria imagine corporala

%in nefericire, multe simptome trec adesea neobservate, pentru ca pacienta le ascunde.In plus, cei din jurul ei nu le acorda prea multa atentie. %aca anore ia va continua neobservata si nediagnosticata problemele de sanatate se pot inrautati. %esi efectele anore iei sunt grave, trebuie sa tinem cont ca este o patologie tratabila.

d) Diagnosticarea anorexiei mintale

0ersoanele anore ice pot considera faptul ca ele controleaza patologia si ca nu au nevoie de ajutor. Cu ocazia primei consultatii de specialitate# va fi evaluate gravitatea bolii in functie de o potomanie asociata, care poate provoca un dezechilibru hidroelectrolitic

de cat de vechi sunt simptomele, varsta tarzie sau precoce la care a aparut anore ia, de amploarea deficitului ponderal, apreciata pe baza indicelui de masa corporala (daca nu e ista edeme si pacientul nu sufera de ascita).

Trebuie sa se acorde o imporanta deosebita tulburarilor biologice anemia feripriva si hopo?aliemia fiind simptomatice pentru varsaturile frevente, variatiile creatinei sunt semnul unei atrofii musculare, cresterea tranaminazelor marcheaza inceputul unei citolize, dezechilibru hidroelectrolitic putand duce la o tahiaritmie ventriiculara uneori letala.

!hestionarul $!.22, dezvoltat in /area >ritanie este uneori folosit pentru diagnosticarea anore iei. 7aspunsurile cu %A la cel putin doua din intrebari reprezinta un indicator semnificativ al unei tulburari de comportament alimentar: ": 'e simti rau pentru ca ai senzatia de saturatie dupa masa@ C: 0ierzi controlul asupra alimentatiei@ $: Ai pierdut mai mult de 5A ?g recent@ !: !rezi ca esti supraponderal cand altii iti spun ca esti slab@ !: /ancarea si gandul la mancare iti domina viata@ %aca medical specialist va stabili diagnosticul de anore ie, cel mai probabil pacientul va fi indrumat sa coopereze cu o echipa multidisciplinara formata din doctor, psiholog sau psihiatru, dietician sau nutritionist.

e) Tratamentul anorexiei

!el mai efficient tratament pentru anore ie este formarea echipei multidisciplinare, sprijinul familial si medicatia. 'ratamentul anore iei este o provocare pe termen lung, pacientii fiind vulnerabili sa revina la obiceiurile alimentare proaste daca trec prin perioade stresante in viata. In cazuri grave, daca viata pacientului este in pericol, spitalizarea este necesara mai ales in urmatoarele conditii : I/! ; 5&,:, pierdere in greutate mai mare de 5* ?g in doua luni, tentative de suicid, depresii severe, nivel scazut al potasiului,

presiunea sangvina scazuta.

'ratamentul anore iei trebuie sa include asistenta nutritionala, tratamentul medicamentos si asistenta psihologica. $biectivele tratamentului anorexiei 7estabilirea greutatii normale !onsiliere profesionala 'ratamentul altor afectiuni 'ratarea infometarii 7efacerea statusului nutritional Ingrijirea afectiva.

%in punct de vedere nutritional sunt indicate alimente cu valoare energetica ridicata (grasimile unt si uleiuri pentru asezonarea mancarurilor), apoi vor fi introduse progresiv in alimentatie feculentele si fainoasele. ,ste indicat sa se evite cofeina, alcoolul si fumatul. $e recomanda B-C pahare de apa pe zi. $e va incepe cu regim lichid, semilichid sau solid. $e iau in considerare severitatea denutritiei, posibilitati de masticatie, deglutitie si digestie. /esele vor fi frecvente si reduse cantitativD se creste progresiv ratia calorica cu :** calorii la A-) zile si ratia proteica cu :g 0 la & zile. $e recomanda proteine cu valorea biologica mare lapte, oua, carne slaba, peste , lapte praf. $e suplimenteaza cu vitamine si substante minerale. $unt necesare vitaminele A,>,!,,, substantele minerale precum magneziu, calciu, zinc, fosfor, cupru, potasiu si selenium. Alaturi de acestea este importanta administrarea de .mega A, coenzima E5*, creatina, suplimente robiotice si (-glutamina. ,chilibrul intre necesitatile pentru restabilirea nutritiei normale se va reface cat mai rapid si in functie de capacitatile pacientului psihice si psihologice de a accepta hrana. In patologii dentare este necesara administrarea de hrana in forma lichida. 3;):?g=95)**?cal8zi *,:-5,* ?g castig in greutate8saptamana (optim) =9 &&**-&:** ?cal8zi Ameliorarile apar in <-5* zile in mod normal 'reptat se va creste gradat necesarul caloric , dar se va monitoriza permanent starea pacientului

$tabilirea target-ului greutatii corporale este foarte important in tratamentul nutritional : stabilirea unui I/! normal 5*-&* ?g8mF , tratementul este individualizat, astfel pot e ista modificari, target-ul stabilit nu trebuie sa fie inalt.

4utritia enterala nu inlocuieste dieta normala fiind o metoda de tratament pe termen scurt ( I/! ; 5) ?g8m(patrat), pot aparea tulburari hidroelectrolitice, de fosfat si tiamina. 7atia este stabilita la &* ?cal8?g8zi, 5* ?cal8?g8zi, trecerea spre dieta normala se face treptat. %anagmentul nutritiei la anorexie ,valurea nutritionala modificari in obisnuintele alimentare rata pierderii in 3 abuzul de la ative si varsaturi fiziologia aparatului digestive hidratarea restrictii alimentare alte afectiuni consumul de alcool,tigari,substante stupefiante,cafeina I/!

,valuarea clinica si monitorizarea procesul de hidratare statusul aparatului !-1 evaluarea aparatului musculo-scheletal hipotensiunea afectiuni dentare-durere,abcese,pierderea dintilor afectiuni ale papilelor gustative lipsa de fier,zinc, vitamina !

,valuari de laborator si monitorizarea evaluarea sangvina uree,electroliti,calciu,magneziu,fosfat glucoza, proteine, vitamina >5& evalurea functiilor vitale,,G3 evaluarea functiilor tiroiedei evaluarea paraclinica creatina,zinc,tiamina

4utritia la bolnavii de anore ie cronica necesarul energetic creste treptat masa celulara este epuizata de procesul de infometare 'arget-ul 3 nutritia enterala

!omplicatii ale renutritiei depinde de istoricul dietei decompensari biochimice tulburari hepatice tulburari electrolitice anomalii ale functiilor vitale probleme ale aparatului digestive constipatie stres osmotic

$uplimentele nutritionale deficiente de micronutrienti zinc crestere in greutate, evitarea simptomelor neuropsihice suplimentele de vitamina !,%,tiamina,!alciu utilizarea produselor hipocalorice suplimente lichide

&. 'ulimia
Bulimia = se defineste ca o serie de episoade repetate si incontrolabile de alimentatie excesiva, urmate de manifestari de angoasa si de comportamente menite sa duca la pierderea in greutate. Bulimia este de asemenea o patologie de origine psihologica, bolnavii purtand o lupta continua de nu lua in greutate prin provocarea varsaturilor si utilizarea laxativelor si episoade de mancat compulsive.

>ulimia este o patologie cu un prognostic mai optimist decat cel al anore iei, dar adesea este mai greu de tratat. In bulimie, ca si in cazul anore iei, cea mai mare grija a pacientei este sa nu se ingrase. Afecteaza in special adolescentele si persoanele intre 5A-&* de ani, *,A+ - 6,) + din populatie sufera de bulimie (femei) tarile dezvoltate. 4etratata, bulimia poate provoca deficiente nutritionale importante si poate provoca decesul pacientului.

a) Criterii(caracteristici

0acientul diagnosticat cu bulimie poate fi obez, normoponderal sau subponderal. $pre deosebire de anore ic, bulimicul incearca sa-ti ascunda tulburarile de comportament alimentar de care este dureros de constient. 0entru ca o persoana sa sufere de bulimie, comportamentul pacientului trebuie sa indeplineasca anumite criterii: actiunile compensatorii sa fie inadecvate prin utilizarea abuziva de la ative, diuretice, spalaturi, varsaturi provocate, infometare sau e ercitii fizice e cessiveD crizele de bulimie trebuie sa aiba loc de cel putin doua ori pe saptamana timp de A luni si nu in ultimul rand respectful de sine este prea mult influentat de greutate si aspectul fizic. >ulimia este caracterizata de un ciclu distructiv de mancat compulsiv si provocarea varsaturilor.

b) !iziopatologia bulimiei mintale

%epistarea cauzelor care determina instalarea bulimiei sunt greu de precizat si identificat, dar e ista mai multe teorii conform carora ereditatea ar juca un rol important, riscul de a dezvolta bulimia la persoanele care au in familie un membru bolnav fiind mai mari. Alaturi de genele transmise, factorii psihologici joaca si ei un rol important: respect de sine scazut, lipsa controlului asupra comportamentului impulsive si probleme in controlul furiei. $e considera ca si abuzurile se uale din copilarie pot contribui la aparitia bulimiei, alaturi de stari depresive si de an ietate. 0resiunile culturale si influenta mass-mediei reprezinta de asemenea un potential factor ce cauzeaza bulimia. !ele mai predispose persoane la aparitia bulimiei sunt femeile caucaziene, de clasa mijlocie, persoanele care au istorie familiala cu probleme de comportament alimentar si persoanele cu un respect de sine scazut. =9 In principal cauzele care determina aparitia anore iei reprezinta si cauzele aparitiei bulimiei.

c) "imptomatologie# semen clinice si efecte %eseori bulimicii isi mentin o greutate medie, usor subponderala in functie de inaltime, ceea ce o face greu de depistat fata de cazurile grave de anore ie. /ulte personae asociaza subponderabilitatea cu o patologie de comportament alimentar, din aceasta cauza bulimia mintala este deseori nedepistata pentru o perioada lunga de timp. $imptomele fizice ale bulimiei se asocieaza cu cele ale anore iei mintale, majoritatea fiind similare efectelor anore iei. $imptome fizice : leziuni dentare, ulceratii gingivale afectiuni ale aparatului digestive dureri abdominale, indigestie, arsuri dereglari hidroelectrolitice afectiuni ale aparatului musculo-scheletal $imptome psihologice : dificultati in intretinerea relatiilor sociale, singuratatea, izolare tentative de suicid depresie, an ietate, rusine, dezgust schimbari de personalitate, dificultati in activitatile ce implica mancarea 'ulburari de comportament alimentar : diete restrictive, evitarea alimentatiei, fluctuatii in greutate provocarea de varsaturi, ascunderea mancarii

>ulimia poate sa ramana nedepistata si sa fie depistata abia atunci cand apar complicatii : )fecte# complicatii si tulburari la nivel fiziologic %ereglari de metabolism: hipo?aliemie, hipofosfatemie, deficiente de sodium (eziuni ale aparatului dentar Afectiuni ale aparatului digestive: esofagita, gastrita, reflu diaree, crampe abdominale Afectiuni ale sistemului nervos: depresie, an ietate, ameteala gastroesofagian, constipatie, alcaloza hipocloremica, hipomagnezemie,

Afectiuni cardio-vasculare si respiratorii: patologii cardiace, scaderea pulsului, variatii ale tensiunii arteriale, anemie Afectiuni hormonale: amenoree

"imptomele bulimiei se pot clasifica si in functie %e episodul de alimentare compulsiv: alimentarea compulsiva este caracterizata prin simptome de lipsa a controlului asupra mancarii, mancatul pe ascuns si ascunderea mancarii, alimentare e cesiva fara schimbarea greutatii corporale. %e provocare a varsaturilor si utilizarea la ativelor: episodul caracterizat de varsaturi si utilizarea la ativelor are ca simptome e ercitiile e cesive, mersul la baie dupa masa pentru a vomita, utilizarea diureticelor dupa masa.

d) Diagnosticarea bulimiei

%eoarece majoritatea bulimicilor ascund faptul ca sunt bolnavi din cauza rusinii si a dezgustului, diagnosticarea bulimiei mintale este deseori greu de stabilit. In general testele de laborator si e amenele clinice si paraclinice sunt asemanatoare celor pentru diagnosticarea anore iei mintale. , amenul pentru diagnosticarea bulimiei trebuie sa aiba in vedere probleme ale dentitiei si ale glandelor salivare precum si stari depresive. 'estele de laborator au rol de a pune in evidenta efectele alimentatiei e cesive si a episoadelor de varsaturi si utilizarea la ativelor.

e) Tratamentul bulimiei

'ratamentul bulimiei pentru a conchide cu success trebuie sa fie atat medicamentos, nutritional si psiho-terapeutic.,ste foarte important ca bolnavul sa coopereze cu echipa medicala pentru o recuperare integrala si cu success a bulimiei. %in punct de vedere medicamentos se vor recomanda antidepresivele. 'ratamentul nutritional trebuie sa tina seama de deficientele de vitamine si substante minerale ale pacientului. $biectivele tratamentului bulimiei include trei etape importante care se succed $toparea ciclului de infometare si supraalimentare printr-o nutritie corespunzatoare si regulate si monitorizarea obiceiurilor alimentare. Indepartarea si schimbarea obiceiurilor alimentare se monitorizeaza si corecteaza atitudinea difunctionala despre dieta, greutate si imagine corporala si redobandirea atitudinii corecte despre imaginea corporala.

'ratarea problemelor emotionale tratarea an ietatii, depresiei si cresterea respectului de sine, refacerea problemelor de relationare si a sentimentelor de singuratate si izolare.

/anagementul nutritiei la bulimie este asemanator celui pentru tratarea anore iei mintale, care include evaluari ale nutritiei si renutritiei, evaluari somatice, psihologice si de laborator. 'ratamentul nutritional presupune o realimentare progresiva, fractionata, acceptabila ca gust si adaptata fiecarui bolnavD se prefera realimentarea pe cale oralaD nu se creste initial cantitatea de alimente, ci valoarea calorica a acestora. Administrarea de proteine se face din surse cat mai agreabile, sapide si stimulante pentru apetit (oua, branza, peste, carne). ,ste foarte importanta variatia meniului si a surselor de proteine, lipidele nu se dau in e ces, se servesc proaspete sau fierte. $e evita alimentele bogate in celuloza sau cele cu digestie laborioasa si zaharurile concentrate. Asemenea tratamentului nutritional al anore iei, bulimia mintala creeaza deficiente de vitamine si minerale, astfel incat tratamentul nutritional este asemanator. Apro imativ jumatate din pacienti isi revin complet dupa tratament si mai putin de 5*+ prezinta in continuare intreaga simptomatologie. !hiar si cu tratament, bulimia e considerate o boala cronica. 7ecidivele sunt obisnuite, in special in cazul persoanelor care continua sa desfasoare un anumit ritual alimentar sau in cazul persoanelor care nu sunt pregatite sa-si schimbe obiceiurile alimentare.

*. Alimentarea excesiva psihogena mancatul compulsive

Alimentarea excesiva psihogena = este o patologie psihologica caracterizata de episoade de alimentare excesiva chiar in lipsa senzatiei de foame. Episoadele de mancat compulsive au ca efect cresterea in greutate si obezitatea. Alimentarea e cesiva reprezinta o metoda de distragere a atentiei de la diferite probleme. /ancatul compulsive este o tulburare de comportament alimentar tratabila. %eseori alimentarea e cesiva este o cauza a starilor depresive si de an ietate. Alimentarea e cesiva psihogena este similara cu bulimia mintala dar nu reprezinta aceeasi tulburare. ,a poate afecta orice categorie de oameni indiferent de varsta, se sau etnie. -nele studii arata faptul ca numarul persoanelor care dezvolta aceasta tulburare de comportament alimentar este egala la se ul feminin si ma culin.

a) Caracteristici criterii ale alimentarii excesive psihogene

!onform 4A%A "0ersoanele care dezvolta episoade de mancat compulsive se lupta cu an ietatea, depresie si singuratate care contribuie la provocarea episoadelor de mancat compulsiv.# 3reutatea corporala variaza de la normal la supraponderal si obezitate. Alimentarea e cesiva psihogena este caracterizata de episoade de supraalimentare, in lipsa controlului si a puterii de a se opri. -n episode de supraalimentare dureaza in medie doua ore dar se poate intinde pe o zi intreaga. 0ersoanele cu aceest tip de tulburare de comportament alimentar mananca desi nu au senzatie de foame, ajungand in situatia de a nu mai simti nici gustul mancarii in timpul unui episode de mancat compulsive. !riteriile unei astfel de tulburari de comportament sunt reprezentate de episoade de supraalimentare fara puterea de control, sentimente de tristete in timpul si dupa episodul de supraalimentare, lipsa incercarilor de eliminare a mancarii prin varsaturi si utilizarea de la ative.

b) !iziopatologia alimentatiei excesive psihogene

!a si in cazul celorlalte tulburari de comportament alimentar. $upraalimentarea are mecanism fiziopatologic insa necunoscut. %e asemenea , patologia rezulta din combinatia mai multor factori biologici, psihologici si socio-culturali. Alimentarea e cesiva psihogena este, precum celelalte patologii de acest gen, o tulburare psihologica asociata starilor depresive. 2oarte multe persoane sustin ca sentimente precum tristetea, plictiseala, an ietatea si orice alte sentimente negative, pot constitui un factor declansator al episoadelor de mancat compulsiv. -n comportament impulsiv si diferite alte probleme de natura psihologica reprezinta de asemenea un semn al pacientilor diagnosticati cu aceasta patologie. 'ulburarile de alimentatie in general sunt conditionate si genetic dar si influenta parintilor si a mediului socio-cultural reprezinta cauze ale aparitiei acestei tulburari. !auze biologice transmiterea mesajului incorrect de la nivelul hipotalamusului nivel scazut de serotonina !auze psihologice depresia respect de sine scazut, singuratate lipsa controlului si incapacitatea de e presie a emotiilor si sentimentelor !auze socio-culturale presiuni sociale

influenta parintilor critici la adresa imaginii corporale abuzuri se uale din copilarie

c) "imptomatologie# semen clinice si efecte

0ersoanele diagnosticate cu tulburari de alimentatie e cesiva psihogena sunt in general rusinati de tipul lor de comportament, astfel incearca sa ascunda simptomele si semnele care ar putea depista e istenta acestei patologii. ,fectele unei astfel de tulburari apar atat la nivel fiziologic cat si la nivel psihologic. Astfel se intalnesc la pacienti tentative de suicid, insomnii, depresii, stari de an ietate, avand efecte si pe plan professional si social. !el mai important efect al acestei tulburari, din punct de vedere fiziologic este obezitatea. In urma episoadelor de mancat compulsive bolnavul poate deveni foarte usor obez si astfel dobandeste multe alte complicatii fiziologice. Alaturi de obezitate mai sunt de mentionat afectiuni gastro-intestinale, osteoartrita si diferite tipuri de cancer.

$imptome fizice supraponderabilitatea, obezitatea diabet , infarct afectiuni renale amenoree diferite tipuri de cancer afectiuni ale pielii $imptome psihologice,emotionale tensiune eliberata prin episoade de mancat compulsive lipsa insatisfactiei indifferent de cantitatea alimentara mancata rusinea fata de cantitatea mancata disperarea de a controla greutatea si obiceiurile alimentare 'ulburari de comportament alimentar

imposibilitatea de a se opri din mancat supraalimentarea ascunderea mancarii pentru a manca in secret alimentarea e cesiva in perioade scurte de timp comportament normal in prezenta altor persoane

d) Diagnosticarea tulburarii de alimentatie excesiva psihogena

Identificarea si diagnosticarea oricarei tulburari de comportament alimentar este provocatoare, in conditiile in care rusinea si negarea sunt caracteristici principale ale acestor patologii. !a rezultat, patologia poate e ista nedepistata pentru o perioada indelungata de timp. In cele mai multe cazuri o tulburare de comportament alimentar este depistata si diagnosticata cand pacientul se hotaraste sa ceara ajutor profesional si medical. %aca medicul suspecteaza aceasta patologie va efectua e amene clinice si anamneza pacientului alaturi de evaluari psihologice. %esi nu e ista teste de laborator care sa ajute la diagnosticarea acestei patologii, se pot efectua teste radiologice si teste de sange care sa depisteze deficite la nivel fiziologic. %aca in urma analizelor nu se vor indentifica probleme la nivel fiziologic, pacientul va fi indrumat catre consiliere psihologica si psihiatrica in centre de specialitate.

e) Tratamentul alimentatiei excesive psihogene

'ratamentul acestei patologii este o provocare pentru personalul medical deoarece pacientul incearca sa ascunda aceste probleme din cauza rusinii. 'ulburarile de comportament alimentar necesita un plan de tratament individualizat in functie de nevoile pacientului. $copul primar este ca pacientul sa castige controlul asupra comportamentului sau alimentar. +n ma,oritatea cazurilor tratamentul include o combinatie de strategii 0sihoterapie: consiliere individuala bazata pe terapia cognitive si comportamentala a pacientului in legatura cu obiceiurile alimentare /edicina alopata: antidepresive, inhibitori care sa trateze an ietatea si depresia

Asistenta nutritionala: creearea unui comportament alimentar adecvat, importanta dietei echilibrate 'erapia de grup: suportul familial, grupuri unde pot gasi ajutor si impartasi sentimente commune si pot vorbi deschis.

Din punct de vedere nutritional putem sa tinem cont de patru principii nici un fel de mancare nu este mancare rea, alimentatie bazata pe produse proaspete neprocesate, balantul florei intestinale, ma imizarea nutritiei cu suplimente $e vor recomanda fructe si legume proaspete, fulgi de ovaz, paine din cereale integrale, paste, creveti, peste, pui, avocado, unt de arahide, iaurt, tofu, ciocolata neagra In creearea unui plan nutritional este foarte important sa tinem cont de alte patologii ale pacientului precum diabetul sau alte afectiuni.