Iti place sa mananci?

Comportamentul alimentar la om este un subiect deosebit de complex. Foamea (senzatia

de foame) conduce la satisfacerea nevoilor energetice, iar apetitul conduce la varietatea
de meniuri zilnice. Foamea este diferita de la individ la individ si creste in intesitate cu
cat deprivarea alimentara este mai mare.
Satietatea este mai putin bine definita comparativ cu foamea si nu apare obligatoriu odata
cu disparitia senzatiei de foame. Aceasta presupune o reglare in termen mai lung sau mai
scurt, adica unii se pot opri din mancat inainte chiar de a fi mancat intreaga portie, in
timp ce altii vor mai cere mancare deoarece nu se simt satui. O serie de factori determina
ingestia alimentara la termen lung; astfel : - in cazul copiilor obezi au fost subliniate
supraprotectia si supraalimentatia,
- in cazul adolescentilor obezi au fost descrise frecvente conflicte familiale,
- obezii sunt persoane care se subapreciaza si care au fost supraalimentati cu
dulce in copilarie.
In abordarea terapeutica a excesului ponderal specialistii se ocupa de doua aspecte la fel
de importante si anume: aspectele metabolice si aspectele psihologice. Intelegerea
aspectelor psihologice nu este suficienta pentru a face o persoana sa slabeasca, dar poate
contribui la modificarea comportamentului alimentar.
Mancatul compulsiv - un comportament adictiv la fel ca oricare altul
Multi dintre noi au auzit de mancatul emotional sau compulsiv, multi nu au auzit de el,
dar si unii si altii i-au simtit, probabil, pe propria piele efectele nedorite cum ar fi: excesul
ponderal, acumularea celulitei, diabetul, bolile cardiovasculare, scaderea stimei de sine,
integrare dificila in colectivitati, etc.
Daca sunteti la dieta mancatul emotional va obstructiona regimul de slabire astfel ca
rezultatele scontate vor intarzia sa apara.
Mancatul emotional sau foamea emotionala apare in momentele de stres, plictiseala,
depresie, anxietate, tristete/bucurie, esec,etc.
Ce este foamea emotionala?
Foamea emotionala nu este foame, ci mai degraba o nevoie imperioasa de a manca cu
scopul de a linisti mintea, de a alunga plictiseala/tristetea, de a ne regasi macar pentru un
timp linistea. Mancatul emotional este privit ca o solutie la problemele noastre sau
creeaza impresia ca alunga plictiseala sau tristetea pe o perioada scurta de timp.
In majoritatea cazurilor, mancatul emotional nu rezolva starile sau situatiile negative cu
care ne confruntam. Specialistii in domeniu estimeaza ca 75% din mancatul in exces este
cauzat de emotii.
Mancatul emotional ne afecteaza pentru ca de obicei alegem alimentele care ne cresc
endorfinele si serotoninele - substante supranumite si hormonii fericrii motiv pentru
care ne linistim si ne relaxam. Aceste alimente sunt de doua feluri: cele afrodiziace
cerebrale (ex.: vanilia, cacao, ciocolata) si cele care contin substante nocive cum sunt
chipsurile, preparatele grase fast-food, alunele, prajiturile, grasimile, pastele si produsele
de panificatie .

Toate aceste produse aduc un surplus enorm de calorii si conduc la obezitate. Pentru a
preveni mancatul emotional este de dorit sa ne recunoastem problema si ce anume a dus
la declansarea ei si sa mancam doar atunci cand ne este foame.
Mancatul ca anti-depresiv poate duce la consecinte grave asupra fizicului si psihicului
nostru, devenind o adevarata boala.
Mancatul compulsiv pare sa devina o caracteristica a societatii zilelor noastre.
Acest fenomen ar insemna:
1. Sa mananci cand nu ti-e foame.
2. Sa mananci cand resimti lipsa unui confort psihologic pe care vrei sa o elimini.
3. Sa consumi rapid o mare cantitate de hrana si aproape inconstient.
4. Sa simti ca nu te mai poti opri, sa mananci ca un gest reflex.
5. Sa traiesti emotii negative atunci cand ai terminat de mancat o cantitate mare de
alimente, iar sentimentele de dezgust, vina, rusine sa nu te paraseasca prea usor.
6. Sa mananci diferit cand esti cu apropiati, ascunzand tendintele de a manca mari
cantitati de alimente sau chiar sa mananci pe ascuns. Aceste comportamente amplific
sentimentele de de neplacere psihologica.
Mancatul te face sa te simti bine? (mancatul compulsiv si serotonina)
Studiile privind manifestarile chimice in procesul mancatului compulsiv arata ca nivelul
de serotonina influenteaza comportamentul compulsiv de aceasta natura. Serotonina este
un neurotransmitator care are are un rol important in pastrarea echlibrului din viata
noastra. Ea regleaza somnul, energia sexuala, dispozitia, impulsurile si apetitul. Cand
nivelul de serotonina este prea scazut, resimtim stari de iritabilitate, anxietate si depresie.
O metoda imediata de a ridica acest nivel este sa consumam alimente bogate in zahar si
carbohidrati. Totusi, nivelul optim nu se pastreaza prea mult timp, iar cantitatea
ingurgitata devine din ce in ce mai mare, ajungandu-se astfel la mancatul compulsiv.
Nevoia de dulce
Oricat ar parea de ciudat nevoia de dulce nu este intotdeauna legata de nivelul
serotoninei, ci este resimtita in lipsa persoanei investita cu iubire. De multe ori resimtim
extrem de dureros lipsa mangaierilor si ne mangaiem cu o tableta de ciocolata sau cu
un pahar de alcool/bautura carbogazoasa. Lipsa de dragoste pare mai putin importanta
decat nevoia de prezenta si cu toate acestea vederea unui film de dragoste reactiveaza
toate lipsurile.
Viata sexuala a femeilor singure este plina de contraste si in cele mai multe cazuri nevoia
de duiosie invaluie totul.

Ce poti face?

1.Primul pas este recunoasterea situatiei in care te afli.

2.Organizeaza-ti viata de zi cu zi.
3. Nu te lasa prins(a) intr-un elan care te depaseste. Tine minte ca Autonomia atrage
irezistibil!
4.Cere ajutorul unui specialist, vorbeste cu cineva drag sau cauta chiar un grup de sprijin.
Multi oameni te pot ajuta sa regasesti drumul catre tine, dar cel mai mare ajutor ti-l pot
oferi cei asemeni tie, adica acei oameni care se confrunta cu aceeasi problema:mancatul
compulsiv.