UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAȚI

Facultatea Știința și Ingineria Alimentelor

Master NUTRIȚIE
Disciplina: Psihologia alimentației umane și legislație nutrițională

Consumul alimentelor în stări

emoționale

Conf. dr. ing. IORDĂCHESCU Gabriela

Masterand. SCURTU Ana

Galați 2017

1
 Consumul alimentelor în stări emoționale
Consumul emoțional se referă la căutarea confortului și liniștirea emoțiilor, așa ca
stresul, anxietate, tristețe, furie, plictiseală sau singurătate prin intermediul mâncării. Aceasta
poate fi ceea ce ești față de o problemă sau comportamentul cu stresorii așa ca, relațiile, lucrul
sau problemele financiare iar mâncarea devine o modalitate care se ocupă cu problemele sau
stresul.
Mâncarea poate fi văzută ca o recompensă, și stresul, dispoziția proastă sau anxietatea
pot fi un factor declanșator în supraalimentare.
Numeroși factori declanșatori pot apărea:
1. Interni (fizici, emoționali, cognitivi/gândire);
2. Externi (de mediu, ex. timpul de afară sau sociali);
Consumul emoțional poate include gândirea despre mâncare prea mult timp; atunci
când sunteți stresați, anxioși, triști, singuri sau obosiți; vă recompensați pe sine însuți prin
mâncare; nu cunoașteți de ce mâncați; mâncați până vă simți plin; vă simțiți vinovat pentru că
ați mâncat prea mult sau aveți o ură în relația cu mâncarea.
După cum se cunoaște, în multe cazuri, mâncatul are cauze emoționale. Numeroși
oameni cu probleme de greutate se tem de senzația de foame. Mai mult, zahărul din mâncare
sau din alcool ne eliberează temporar de orice sentiment negativ pe care îl avem. Desigur,
uneori o problemă de nutriție maschează o problemă sau o provocare psihologică. În astfel de
cazuri, consilierea psihologică sau psihoterapia pot fi de real ajutor.
Chiar și atunci când mâncatul nu este determinat de factori emoționali, un lucru e cert:
cu cât ții mai mult o dietă (indiferent dacă din motive de sănătate sau pentru slăbit), cu atât
devii mai puțin strict și cu atât este mai posibil să se furișeze înapoi caloriile.
Mulți dintre noi, au în general un sens rațional despre ce să mănânce și când – nu
există lipsă de informație pe acest subiect. Și totuși este deseori un disconfort între ceea ce noi
cunoaștem și ce facem. Noi putem avea faptele dar deciziile de asemenea implică
sentimentele noastre.
Mulți oameni care se luptă cu emoții dificile de asemenea se luptă și cu probleme în
mâncare. Mâncatul emoțional este un termen popular utilizat în a descrie mâncatul care este
influențat de emoții, atât pozitive cât și negative. Trăirile pot afecta numeroase aspecte în
luarea mesei, incluzând motivația de a mânca, alegerile alimentare, unde și cu cine mănânci și
viteza cu care mănânci.

2
 În cele mi multe cazuri supraalimentarea vi se solicită mai degrabă din cauza
sentimentelor decât din cauza foamei fizice. Indivizii care suferă de obezitate tind să mănânce
din cauza sentimentelor. Totuși, persoanele care mănâncă din motive emoționale nu sunt
neapărat supraponderale.
Iată câteva exemple cum ar putea să arate alimentarea în stări emoționale:
 Gustările atunci când nu simțiți cu adevărat foamea fizică sau când sunteți sătul
cu moderație;
 Experimentați o poftă puternică față anumite alimente;
 Nu simțiți sațietate după ce ați consumat cantitatea adecvată de mâncare
sănătoasă;
 Vă simțiți emoțional ușurat în timp ce mâncați;
 Mâncați pe parcursul unei experiențe stresante;
 Amorțiți trăirile cu mâncare;
 Mâncați singur pentru a evita alte observații.
Persoanele care mănâncă din motive emoționale de cele mai dese ori mănâncă pentru a
se liniști sau pentru a experimenta o alinare de moment a sentimentelor emoționale dificile.
Unele persoane descriu că mănâncă intenționat unele alimente pentru a face față stresului.
Mâncatul emoțional este asociat cu trăirile inadecvate. Emoțiile pot părea atât de intense încât
simțim că avem nevoie de instant de a le stăpâni cu mâncarea, sau noi putem simți lipsa
instrumentelor de a face față suferinței.
Mâncatul emoțional nu este în sine o tulburare specifică în a consuma alimente, deși
mâncatul emoțional se întâmplă în tulburările de comportament alimentar. Mâncatul
emoțional este asociat cu binge eating, obezitate și bulimie.
Anorexia implică supraevaluarea formei și a greutății. Persoanele care suferă de
anorexie își definesc valoarea de sine bazată pe greutatea lor. În această tulburare, indivizii
mențin o greutate corporală anormală (mai puțin de 85 % din normal). Pentru a întâlni
criteriile anorexiei, o femeie trebuie să piardă perioada ciclului menstrual ca rezultat al
restricției dietei.
Bulimia similar include supraevaluarea formei corporale și a greutății, și eforturile
rigide de a controla această formă a corpului. Persoanele care suferă de bulimie consumă în
mod curent cantități mari de mâncare și nu mai dețin controlul în timp ce o fac. În plus,
persoanele care suferă de această tulburare se implică în alte obiceiuri compensatorii,
încercând să balanseze consumul caloric excesiv, restricționând consumul de alimente,
provocarea vomei, exersarea excesivă și utilizarea incorectă a laxativelor.
Tulburare de comportament alimentar nespecificată (NOS) este una dintre cele mai
comune tulburări. Această categorie descrie o tulburare de comportament alimentar cu o

3
severitate clinică care nu cuprinde criteriile anorexiei sau bulimiei. De exemplu, o femeie care
are o greutate normală dar se consideră prea excesiv preocupată despre forma sa, poate să
cuprindă criteriile unei tulburări de comportament alimentar nespecificat (NOS). Un bărbat
care este preocupat de forma sa și are restricții în consumul de alimente dar nu cântărește mai
puțin de 85 % din greutatea normală la fel va primi diagnosticul similar de NOS.
O formă de comportament NOS este binge eating (mâncatul compulsiv). Această
tulburare descrie mâncatul compulsiv fără eforturi extreme de a controla greutatea corporală,
și această tulburare este deseori asociată cu obezitatea – deși poate să existe și la persoanele
cu o greutate normală. Dacă anorexia și bulimia afectează mai mult femeile și adolescentele,
aproape o treime din persoanele cu binge eating sunt bărbați.

Figura 1. Foamea fizică versus foamea emoțională

Diferențele dinte mâncatul emoțional și cel fizic:

 Foamea fizică începe cu un zgomot în burtă, mai apoi devine mai puternic și în
final evoluează spre o foame, dar acesta este un proces lent foarte diferit de
foamea emoțională, care are o apariție bruscă și dramatică;
 Spre deosebire de foamea fizică, cea emoțională cere mâncare imediat și
dorește o satisfacere promptă; Foamea fizică pe de altă parte va aștepta
mâncarea;
 O diferență între foamea fizică și cea emoțională implică atenția. Pentru a

satisface foamea fizică, în mod normal deliberezi alegerea în ceea ce consumi

și menții, ești conștient de ceea ce mănânci. Ești atent la cât de mult pui în gură
și te oprești atunci când ești sătul. Foamea emoțională în contrast, rar ești atent
ce ai mâncat. Dacă simți o foame emoțională, vrei mai multă mâncare chiar și
după ce a intervenit sațietatea;

4
  Foamea emoțională de obicei cere anumite alimente în scopul de a fi îndeplinit.
Dacă ești flămând fizic, chiar și morcovii vor părea delicioși iar dacă ai o
foame emoțională, totuși doar o prăjitură sau înghețată sau altă preferință vor
părea apetisante;
 Foamea emoțională de obicei rezultă din vinovăția sau promisiunile de a face
mai bine data viitoare. Foamea fizică nu prezintă semne de vinovăție, deoarece
ești conștient că ai mâncat în scopul de a-ți menține energia și sănătatea;
 Foamea emoțională rezultă din câteva piedici emoționale, foamea fizică rezultă
din nevoile fiziologice;
 Când îți hrănești foamea fizică, poți să mănânci mâncarea și să savurezi fiecare
mușcătură, dar când mănânci din cauze emoționale tu îndesezi mâncarea în
tine.
Oamenii pot fie să-și mărească sau diminueze obiceiurile alimentare ca rezultat al
suferințelor. De exemplu, unele persoane simt un apetit crescut atunci când sunt depresivi, în
timp ce alții nu au apetit. Restricționarea alimentelor poate fi o cale de a-ți stăpâni emoțiile.
Psihologii teorizează că dificultatea în a administra emoțiile este problema de bază atât
a mâncatul compulsiv cât și bulimia. Binge eating și alte forme de comportament alimentar
problematic este frecvent văzut ca încercări comportamentale de a influența, schimba sau
controla stările emoționale dureroase. Anorexia este de asemenea o metodă de a evita
emoțiile.
Emoțiile pot afecta procesul de mâncare prin mai multe căi subtile care nu sunt
înregistrate clinic. Studiile au demonstrat că dificultatea în a identifica și înțelege emoțiile,
precum și problemele în a le rezolva, influențează mâncatul compulsiv mai mult decât genul,
restricțiile alimentare sau supraevaluarea formei sau greutății. Unele persoane sunt mai
vulnerabili din punct de vedere emoțional, trăind aceste emoții mai intens și simțindu-le pe o
perioadă mai lungă de timp ca alții. Dacă sunteți vulnerabil din punct de vedere emoțional și
ați crescut într-un mediu în care nu ați putut face față emoțiilor sau mai rău, ați fost pedepsiți
pentru ca v-ați manifestat emoțiile – atunci poate ați învățat să vă controlați emoțiile prin
mâncare.

5
 Figura 2. Ciclul mâncatului emoțional

Mâncând pentru a opri trăirile, nu potoliți pe deplin emoțiile, mai degrabă aceasta
adaugă mai multă greutate psihologică (calorică) experienței. De asemenea, dacă mâncați în
răspunsul trăirilor, de obicei veți eșua aprecierea mesajului al schimbului de sentimente.
În special, furia și tristețea sunt relatate spre problemele în consumul de alimente, mulți
oameni de asemenea relatează că mănâncă atunci când sunt fericiți, singuri sau anxioși.
Mâncarea poate fi folosită pentru a crește intensitatea emoțiilor.
Persoanele mănâncă când nu sunt cu adevărat flămânde deoarece au 2 stomacuri – unul
real, altul fantomă. Foamea este semnalul burții atunci când sistemul are nevoie de hrană
biologică. Dacă a fost doar un singur semnal pe care l-ai primit, atunci vei fi slab. Stomacul
fantomă este cel care cauzează probleme. Acesta trimite semnal cerând mâncare când emoțiile
sunt nesupuse și încep să te oblige în a mânca pentru a domoli trăirile. Stomacul fantomă are
o putere atât de mare încât te conduce spre a împlini aceste pofte.
Există două categorii de lucruri care declanșează stomacul fantomă:
 Prima include situațiile, locuri sau evenimente. Poate te supraalimentezi când ai o
întâlnire cu colectivul de muncă sau când ai ocupații familiare. Pentru unii oameni
acestea sunt evenimentele funerare, din restaurant sau sportive iar pentru alții sunt
zilele plictisitoare la muncă;

6
  A doua categorie include oamenii. Probabil că există anumite persoane care te
provoacă să te supraalimentezi. Pot să declanșeze aceasta printr-o privire, cuvânt,
liniște sau aflându-te în preajma lor.
Tot ceea ce face o persoană, inclusiv obiceiurile de a mânca și de ce și ce mănânci, ce
crezi despre corpul tău se întâmplă din anumite motive. Mâncarea nu este o problemă. Cum
utilizezi mâncarea, aceasta de fapt creează probleme. Dacă adresați totul comportamentului,
schimbarea va fi temporară. Este necesar să săpați mai adânc, pentru a privi sub suprafață ca
să înțelegeți ce vă determină să folosiți mâncarea în modul în care o faceți.
Ce situații, locuri sau sentimente vă fac să ajungeți la confortul alimentelor? Majoritatea
consumului emoțional este legat de sentimente neplăcute, dar poate fi declanșat și de emoții
pozitive, cum ar fi recompensarea pentru atingerea unui obiectiv sau sărbătorirea unui
eveniment. Iată câteva cauze comune ale consumului emoțional de alimente:
 Stres - Ați observat vreodată cum stresul vă face flămânzi? Nu este doar în mintea ta.
Când stresul este cronic, așa cum se întâmplă adesea în lumea noastră haotică, cu ritm
rapid, acesta duce la niveluri ridicate de hormon de stres, cortizol. Cortizolul
declanșează poftele pentru alimentele sărate, dulci și prăjite - alimente care vă dau o
explozie de energie și plăcere. Cu cât stresul este mai necontrolat în viața ta, cu atât
este mai probabil să te întorci la mâncare pentru a te relaxa emoțional;
 Umflarea emoțiilor - Mâncarea poate fi o modalitate de a liniști temporar sau de a
"înăbuși" emoțiile inconfortabile, inclusiv furie, frică, tristețe, anxietate, singurătate,
resentimente și rușine. În timp ce mâncați, puteți evita emoțiile pe care nu le veți mai
simți degrabă;
 Plictiseala sau sentimente de goliciune - Mâncați mereu pur și simplu pentru a vă da
ceva de făcut, pentru a ușura plictiseala sau pentru a umple un gol în viața voastră? Te
simți neîmplinită și goală, iar mâncarea este o modalitate de a-ți ocupa gura și timpul.
În acest moment, te umple și te distrage de sentimentele care stau la baza lipsei de
intenție și de nemulțumire în viața ta;
 Abilitățile copilăriei - Gândiți-vă la amintirile copilăriei, despre alimente. Dacă
părinții vă recompensau comportamentul bun cu înghețată sau îți serveai dulciurile
când erai trist? Aceste obiceiuri alimentare din punct de vedere emoțional se
desfășoară adesea la vârsta adultă;
 Influențele sociale - Să faci împreună cu alți oameni o masă este o modalitate
excelentă de a te scuti de stres, dar poate duce și la supraalimentare. Este ușor să
exagerezi pur și simplu pentru că mâncarea este acolo sau pentru că toți ceilalți
mănâncă. De asemenea, puteți supraviețui în situații sociale din nervozitate. Sau poate

7
 că familia sau cercul de prieteni vă încurajează să mâncați prea mult și este mai ușor
să mergeți împreună cu grupul.
Deseori obiceiurile încep din tinerețe și devin distrugătoare odată ce înaintați în vârstă.
Aceste obiceiuri posibil au fost precedate de unele evenimente din viață care nu v-au făcut să
vă gândiți în timp și nu ați făcut conectarea cu problemele curente de greutate.
Experiența de viață are un rol cheie în dezvoltarea și perpetuarea problemelor de greutate și
mâncarea. Experiențele dificile din viață pot crea confuzii dintre mâncatul pentru a te hrăni și
cel din plăcere. Aceasta poate să ne determine în a ne convinge pe sine însuși ce trebuie să
tratăm, răsplătim, alinăm în legătură cu mâncarea.
Alternativele consumului emoțional:
 Dacă sunteți deprimat sau singuratic, chemați pe cineva care vă face mereu să vă
simțiți mai bine, să vă jucați cu câinele sau pisica dvs. sau să vă uitați la o fotografie
preferată sau la un memento prețuit.
 Dacă sunteți neliniștit, cheltuiți-vă energia nervoasă dansând melodia preferată,

apăsând o minge de stres sau făcând o plimbare plină de viață.

 Dacă sunteți epuizat, tratați-vă cu o ceașcă de ceai fierbinte, faceți o baie, aprindeți
niște lumânări parfumate sau înfășurați-vă într-o pătură caldă.
 Dacă vă plictisiți, citiți o carte bună, vizionați un spectacol de comedie, explorați în

aer liber sau faceți o activitate de care vă bucurați.

Obiceiurile alimentare sunt controlate de creier, care coordonează indiciile foamei și
sațietății cu informație trimisă tractului digestiv. O parte din creier (hipotalamus) controlează
necesitatea de a mânca pentru supraviețuire care este proprie pentru toate organismele vii. O
parte diferită din creier controlează dorința noastră de a mânca. Această parte a creierului este
numită centrul mulțumirii cu dopamină. Deseori necesitatea de a mânca pentru supraviețuire
poate trece peste dorința noastră către alte gusturi sau mâncăruri. Aceasta poate conduce spre
obezitate. În timpurile mai vechi când mâncarea se obținea foarte greu și nu erau restaurante
fast food, nu exista obezitatea. Pe atunci mâncarea era de-ajuns pentru a satisface nevoile
corpului.
În zilele de astăzi, mâncare este din abundență și ea este destul de accesibilă. Mâncând
dincolo de necesități de obicei înseamnă să mănânci produse bogate în zahăr, grăsime sau
sare. Aceste produse sunt consumate nu pentru valoarea lor nutrițională, dar pentru gust, pofte
emoționale sau pentru a face față stresului.
Nu este nimic greșit în a mânca ospățuri gustoase, dar abilitatea ta de a preceda aceste
produse sau de a te opri să mănânci compulsiv, acesta este un semn că produsele fast food nu
sunt consumate doar pentru gustul lor dar și din cauze emoționale.

8
 Emoțiile te ajută să iei decizii în viață. Persoanele care au un defect cu partea emoțională
a creierului le este foarte dificil, chiar imposibil de a lua decizii. Oamenii ca și multe animale
sunt echipați cu niște emoții de bază: frică, furie, surprindere, dezgust, bucurie și tristețe.
Pentru a putea folosi cât mai bine emoțiile, este important să cunoaștem cum să le dirijăm
sau regulăm fără să folosim mâncarea. Reglarea emoțională începe devreme în copilărie când
copii învață să se controleze singuri. Aproximativ 20 % din copii prezintă semne dificile de
auto calmare prin plâns excesiv, dormit, probleme alimentare sau tulburări de atenție. Pentru
unii acestea sunt niște tulburări temporare.
Obiceiurile emoționale de supraalimentare sunt rezultatul unor strategii și aptitudini
sărace, incluzând capacitatea de a identifica și a face față emoțiilor.
Dacă suspectați sau ați discutat cu o persoană care prezintă semnele unui consum
emoțional, atunci are rost să depistați dacă acesta este cu adevărat real. Trebuie să faceți un
jurnal în care să înregistrați nu doar ce ați mâncat, dar de ce ați mâncat și cum v-ați simțit în
acel moment. Un jurnal alimentar vă va atrage atenția la niște factori importanți precum, de ce
și cum ați mâncat. Sunt câteva diferențe importante în a satisface foamea actuală și încercarea
de a satisface o formă de foame emoțională într-un mod fizic. Când te afli lângă frigider, este
o idee bună să vă întrebați ce fel de foame aveți și ce căutați să satisfaceți. În timp ce foamea
fizică începe gradual și încet, cea emoțională începe într-un mod brusc, această apariție bruscă
este un indice puternic că această foame este de natură emoțională.
Mai mult, consumul emoțional depășește foamea fizică în termeni de urgență. Multe
preferințe alimentare încep din copilărie. Ele ne întorc în timp, atunci când nu aveam
probleme și dacă existau, erau atât de simple încât puteau fi rezolvate printr-un sărut sau o
bucată de prăjitură.
8 moduri de a mânca atent:
 Începeți cu lista dvs. de cumpărături. Luați în considerare valoarea de sănătate a
fiecărui element pe care îl adăugați la lista dvs. și respectați-l pentru a evita
cumpărarea impulsivă atunci când faceți cumpărături.
 Vino la masă cu o poftă de mâncare - dar nu când ți-e foame. Dacă renunțați la mese,
puteți fi atât de dornici să obțineți ceva în stomac, încât prima dvs. prioritate este
umplerea golului în loc să vă bucurați de mâncarea voastră.
 Începeți cu o mică porție. Poate fi util să limitați dimensiunea farfuriei dvs. la 9 inch

sau mai puțin.

 Apreciați-vă mâncarea. Întrerupeți-vă timp de un minut sau două înainte de a începe
să mâncați, pentru a contempla totul și pentru toată lumea, pentru a aduce mâncarea la

9
 masă. Exprimați tăcut recunoștința pentru oportunitatea de a vă bucura de mâncarea
delicioasă și de persoanele prezente.
 Adu-ți toate simțurile la masă. Când gătiți, serviți și mâncați mâncarea, fiți atenți la

culoare, textura, aroma și chiar sunetele pe care le fac diferitele alimente pe măsură ce
le pregătiți. Când mestecați mâncarea, încercați să identificați toate ingredientele, în
special condimentele.
 Luați mușcături mici. Este mai ușor să gustați alimente complet când gura nu este

plină. Puneți tacâmurile jos atunci când mestecați.

 Mestecați bine. Mestecați bine până când puteți gusta esența alimentelor. (Este posibil
să fiți nevoiți să mestecați fiecare mușcătură de 20 până la 40 de ori, în funcție de
mâncare.) Este posibil să fiți surprinși de toate aromele eliberate.
 Mănâncă încet. Acordați-vă cel puțin cinci minute pentru a mânca atent înainte de a
discuta cu colegii de masă.

Bibliografie

10
1. Amanda Hamilton. Mănâncă, postește, slăbește. Dieta de post care îți schimbă
viața, pentru o uimitoare pierdere în greutate și o sănătate optimă. Ed. Litera,
București. ISBN: 978-606-33-0309-8
2. Carolyn Coker Ross. The Emotional Eating Workbook: A Proven-Effective, Step-
by-Step Guide to End Your Battle with Food and Satisfy Your Soul.
3. Debra Helton. Emotional Eating: How to Stop and Overcome It. First Published,
2013, USA.
4. Dr. Cate Howell. Emotional Eating: Learn to be free! A guide to living well and
soothing yourself in ways other than food.
5. Geneen Roth. Breaking Free from Emotional Eating. eISBN: 978-1-101-04379-0
6. Jennifer Taitz. End Emotional Eating: Using Dialectical Behavior Therapy Skills
to Cope with Difficult Emotions and Develop a Healthy Relationship to Food.
ISBN 978-1-60882-123-5
7. Kenneth Schwarz,Julie North Schwarz. Stop Your Emotional Eating. ISBN: 978-0-
9851300-4-6
8. Roger Gould. AARP Shrink Yourself: Break Free from Emotional Eating Forever.
9. www.helpguide.org

11