Tipuri şi tematici de activităţi extracurriculare

Indiferent de nivelul de trai, de tipul comunităţii şi orice altă caracteristică, activităţi

extraşcolare chiar se fac în comunităţile studiate. Fără a avea o definiţie unitară, se fac tot felul
de activităţi în afara orelor de curs care pot fi încadrate în această sferă. După sursă Activităţile
extracurriculare se nasc din obligaţie, din iniţiativă proprie, la propunere sau impuse din diferite
surse, cum ar fi MECTS, ONG-uri, alte instituţii şi actori de la nivelul comunităţii, şcoala în
ansamblu, profesorii etc. O primă categorie de activităţi extracurriculare este cea a activităţilor
care au la bază directive ale MECTS, fiind proiecte implementate la nivel naţional. Un astfel de
exemplu este cel al programului „Şcoală după şcoală” descris în Legea Educaţiei Naţionale şi
care prevede extinderea activităţilor cu elevii după orele de curs în scopuri educative, recreative,
de timp liber, de consolidare a cunoştinţelor sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de
învăţare remedială etc.

Acţiunile la nivel naţional sunt adoptate frecvent de către şcoli şi folosite ca prilej de
desfăşurare a unor activităţi extracurriculare. De exemplu „Let`s Do it Romania!” (în mai toate
comunităţile studiate a fost menţionată împreună cu activităţile aferente de ecologizare a
comunei), „Săptămâna Globală a Educaţiei” (la Curcani s-au desfăşurat activităţi extracurriculare
reunite sub numele „Eşti ceea ce mănânci”, care au presupus organizarea unor ateliere de gătit
sănătos, din produse naturale), „Sanitarii pricepuţi” organizat de Crucea Roşie Română (a fost
invocat în mai multe comunităţi), „Ţara lui Andrei”, „Ziua HIV” sau „Ziua Copilului”, etc O altă
categorie importantă este cea a activităţilor propuse de ONG-uri, având şi suportul legislativ în
acest sens, în unele situaţii cadrele didactice fiind implicate în acest tip de organizaţii de la nivel
local (în Cricău sau Dezrobiţi, de exemplu). Astfel, sunt implementate proiecte ca „Toţi la
grădiniţă, toţi în clasa I” sau se acordă burse (cum sunt cele din partea REF). World Vision este o
organizaţie menţionată ca fiind un sponsor şi un sprijin important în proiecte la nivel naţional.
Cel mai des întâlnite sunt activităţile care au la bază iniţiativa şcolii sau a unor profesori. Un
exemplu în acest sens este „Micul Gauss”, concurs de matematică iniţiat de Şcoala de la Buneşti
şi care a avut ediţii la nivel naţional, lipsa finanţării obligându-i să îl organizeze în prezent doar
la nivel judeţean.
 Cele mai rar întâlnite activităţi au ca sursă instituţiile sau actorii de la nivelul comunităţii,
implicarea acestora traducându-se sub forma unor parteneriate, colaborări sau celebrări ale
comunităţii. Între acestea, se înscriu activităţile realizate alături de Poliţie, Biserică, Dispensar
sau cele care au la bază specificul local şi conservarea tradiţiilor: „Sărbătoarea Căpşunului”,
„Bostaniada” „Căluşul”, „Fiii satului” etc. După natura activităţilor Activităţile extraşcolare ar
putea fi clasificate după conţinutul lor ştiinţific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic,
tehnic-aplicativ, turistic, sportiv, sau caracterul recreativ. Aceste tipuri de conţinut se suprapun,
nefiind mutual exclusive, prin urmare întâlnim frecvent situaţii în care o activitate poate fi
încadrată în mai multe categorii de conţinut.

Există tendinţa de a considera anumite activităţi ca fiind extracurriculare, cum ar fi olimpiadele,

deşi acestea sunt şcolare; pot fi încadrate în această categorie dacă este avut în vedere conţinutul
ştiinţific al acestora, aşa cum pot fi incluse şi cele de tip „after school”, de aprofundare a
materiilor din programă. Cele mai plăcute activităţi şi menţionate cu mult entuziasm sunt
excursiile. Acestea au caracter atât turistic, cât şi recreativ, oferă copiilor ocazia de a ieşi din
perimetrul local şi de a cunoaşte şi alte locuri (există destui copii care „nu au văzut marea, nu au
văzut muntele”). Mai mult, ele pot fi legate de o materie ca geografia sau istoria, muzica,
biologia (vizitarea muzeelor). Pot fi, de asemenea, tabere care să conţină la rândul lor alte tipuri
de activităţi extracurriculare. O alt fel de excursie este şi cea a fetelor din Centrul de educaţie
incluzivă din Mihălceni la supermarketul Kaufland din Focşani, primul lor contact cu un
asemenea magazin prin care au învăţat cum să folosească coşul de cumpărături, cum să
cântărească legume, etc. De asemenea în Curcani a fost considerată drept una dintre cele mai
importante activităţi, cu atât mai mult cu cât clasa avea un singur elev român, restul fiind romi, o
excursie de o zi la Bucureşti în care copiii au fost la o piesă de teatru („au învăţat cum să se
comporte la teatru, au văzut că şi ţiganii pot fi pe scenă” - era piesa Carmen de Georges Bizet) şi
la patinoar într-unul dintre Mall-uri (au învăţat cum să patineze, s-au plimbat şi au făcut
cumpărături la Mall „până au obosit”) .

Situaţiile prezentate nu sunt neapărat excepţii pentru mediul rural şi nici nu trebuie privite cu
ironie – mulţi dintre copiii de la ţară nu au fost la oraş, nu au văzut un supermarket sau un mall,
nu au mers cu autobuzul, astfel încât toate acestea pot deveni obiective pentru activităţi
extraşcolare, fiind la fel de folositoare pentru viaţă ca şi celelalte activităţi menţionate. Cele de
natură cultural-artistică, cele creative, au ca mod de punere în practică cel mai des teatrul, dar şi
alte forme ca pictura, desenul, încondeiatul ouălor de Paşte etc., dar şi revista şcolii. Activităţile
cu conţinut umanitar, cum ar fi colectele sau donaţiile sunt inexistente, cu singura excepţie a unei
activităţi în Jegălia, în care elevii au strâns jucării, îmbrăcăminte şi încălţăminte din comună şi
le-au dat celor mai nevoiaşi. Cele ecologice se suprapun peste cele legate de domeniul biologiei,
presupunând culegerea plantelor medicinale, de exemplu. În aceeaşi ordine de idei, a activităţilor
adiacente materiilor, sunt cele de istorie („Pe urmele lui Vlad Ţepeş”, Curcani) care presupun
adesea sărbătorirea a diverse momente istorice. Cele moral-civice se suprapun parţial şi celor
ecologice, acestora adăugându-se şi cele în colaborare cu Poliţia sau alte instituţii locale.

Activităţile cu caracter sportiv sunt menţionate de toate părţile intervievate în topul

preferinţelor: acestea vizează fotbalul, voleiul şi competiţii de acest gen: cursuri de karate,
dansuri etc. În cadrul acestora sunt vizate şi alte nevoi, precum educarea unui stil de viaţă
sănătos, a vieţii într-un mediu sănătos: „Sanitarii pricepuţi”, „Om sănătos într-un mediu curat”.
31 O parte din activităţi au şi o componentă economică. Elevii sunt încurajaţi să îşi vândă
creaţiile sau munca, se realizează expoziţii cu vânzare, tombole, chiar vânzarea unei reviste a
şcolii (Cricău, Dezrobiţi, Mihălceni), obţinând în acest fel bani pe care şcoala îi foloseşte la
finanţarea altor activităţi. În acest mod elevii sunt educaţi în scopul conştientizării valorii muncii.