De ce bunicii nostri traiau mai mult, fara sa aiba nevoie de sfaturile nutritionistului ?

Stilul de via sedentar i alimentaia nesntoas sunt cauza a peste 70% din bolile care ne macin astzi sntatea i numai un procent mic de 3-5% se datoreaz cauzelor ereditare, genetice. Alimentaia sntoas i stilul de via activ pot inhiba apariia bolilor. De aceea , ADULTUL TREBUIE S DEVIN UN EXEMPLU PENTRU COPILUL SU SI PENTRU TNRA GENERAIE. EDUCAIA NUTRIIONAL, CITIREA ETICHETELOR ALIMENTELOR I ACHIZIIONAREA DOAR A ALIMENTELOR SNTOASE SUNT OBLIGATORII. Sa facem o paralela intre stilul de viata al bunicilor nostri si stilul de viata de astazi: Stilul de via al bunicilor notri, se caracteriza printr-o: activitate fizic moderat - intens (mergeau frecvent pe jos); Astazi, stilul de viat se caracterizeaza printr-un: * stil de via sedentar (stare nenaturala a omului). Pentru ca nu mai dorim s facem nici un fel de efort fizic, obezitatea la copii i aduli a devenit epidemic, fiind insotita deseori de diabet tip 2 si boli cardiovasculare; astazi, nu mai acordm nici o importan orelor de mas i modului n care mncm, srim de regul peste micul dejun; astazi consumm alimente devitalizate, dezechilibrate nutriional, industrializate, cu multe calorii, pline de chimicale, n proporii tot mai mari. Acestea sunt, n general, alimente pasteurizate i sterilizate, alimente moarte, profund modificate fa de starea lor natural; de asemenea, noi utilizm tot mai mult cuptorul cu microunde la nclzirea sau prepararea alimentelor aceasta scazandu-le valoarea nutritiv i generand modificri periculoase in structura lor; in trecut, bunicii nostri i preparau de regul hrana n cas i doar pentru o zi, maxim dou; bunicii nostri foloseau preponderent in prezent, noi nu asociem corect alimentele, provocnd o digestie nesntoas, cu procese de fermentatie si putrefacie; astazi, prjim n exces, n uleiuri

acordau atenie orelor de mas i luau masa ntr-un cadru linitit, concentrndu-se asupra acesteia (mesele reprezentau un adevrat ritual); * consumau alimente naturale, provenind din mai multe surse alimentare i mai puin prelucrate sau chimizate; nu foloseau aditivi alimentari, grsimi artificiale, ndulcitori artificiali i zaharuri rafinate;

uleiuri nerafinate, presate la rece;

nerezistente la temperatur - astfel, alimentele pe care le prjim se contamineaz cu substane neurotoxice i cancerigene; in prezent, consumm alimentele si bauturile pentru c sunt ieftine, gustoase sau sunt trendy, fr s ne fie foame sau sete. n fiecare moment avem un festin, mereu este srbtoare alimentar; astazi noi consumm alimentele haotic (pe strad, n autobuz, stand la televizor sau n faa calculatorului), mncm seara nu numai excesiv, dar i mncruri grele; astazi putina lume tine complet posturile, pentru a oferi posibilitatea organismului sa elimine toxinele (E-uri, poluani, etc);

nu triau ntr-o perpetu srbtoare alimentar! Consumau mai puin carne i foarte puine preparate industriale din carne, mezeluri, crnai, pate-uri (iar acestea erau preparate n gospodrie sau n condiii naturale, mult diferite de cele industriale actuale); bunicii nostri se ridicau de la mas cnd nc le mai era foame, nu se ghiftuiau;

bunicii nostri, miercurea i vinerea ineau post. In aceste zile nu consumau alimente de origine animal - carne, lapte, ou. Posturile de miercuri i vineri din timpul sptmnii, totalizau mpreun cu posturile mari, peste 200 zile/an! nu consumau dulciuri rafinate, produse de cofetrie, patiserie dect la ocazii, srbtori. Obezitatea era aproape necunoscut. De altfel, obezitatea este necunoscut n natur, numai omul modern i animalele domestice sufer de obezitate!; nu consumau buturi rcoritoare, energizante, ci ap de izvor;

in prezent, noi am ajuns sclavii papilelor gustative, a simturilor noastre care ne inseala. Nu contientizm faptul c alimentele industriale creeaz dependen, determinndu-ne s le dorim i s le consumm ct mai des, ceea ce are drept efect adoptarea unei diete monotone i nesntoase astazi, nlocuim apa cu alte lichide (bere, buturi rcoritoare sau energizante, cafea), ignornd faptul c apa nu poate fi nlocuit de nici un alt fluid alimentar, aa cum laptele matern nu poate fi nlocuit de nimic altceva; astazi consumm in mod excesiv buturi alcoolice industriale (bere, vin, lichioruri, etc) de calitate indoielnica;

nu consumau cantitti excesive de buturi alcoolice, iar cele pe care le consumau erau naturale, de calitate;

* pe vremea bunicilor, agricultura nu era att de intensiv, chimizat, alimentele nu erau iradiate, conservate, aditivate, preparate la microunde din aluaturi i crnuri congelate * legumele nu creteau n substraturi sintetice (sere, solarii) * animalele i psrile nu erau furajate cu nutreuri chimizate i plante modificate genetic (cu efect negativ asupra compoziiei crnii, oulor, laptelui), se puteau mica liber i consumau furaje naturale. Mai mult, poluarea global a mediului nconjurtor ne aduce invariabil aceste chimicale n farfurie, mbolnvindu-ne pe vremea bunicilor, nu existau lanuri de restaurante de tip fast-food; alimentele consumate nu aveau densiti calorice enorme, aa cum au cele de astzi; de asemenea, poriile de mncare nu erau gigantice precum cele actuale. O porie de mncare la fast-food poate atinge valori calorice intre 500 si 800 Cal. O porie de mncare sntoas, din alimente naturale, integrale are circa 150-200 Kcal.

in prezent, consumm prea puine fructe i legume proaspete de sezon, prea puine alimente integrale nerafinate, prea puine fibre alimentare nu respectm bioritmurile individuale i alternana perioadelor de activitate cu cele de odihn.

Astazi adulii, i mai grav -copiii i adolescenii-, sar peste micul dejun. Tinerii i ncep ziua cu o cafea i o igar. Continu eventual cu un preparat de tip fast-food (sendvis, hamburger, hot-dog) fr valoare nutritiv, dar explodnd de calorii goale (chiar i 800 Cal pe porie). In loc de ap, beau buturi de tip cola, energizante, sucuri industriale, pline de E-uri i calorii, sau fr calorii, dar cu ndulcitori chimici. Si pn trziu nu mai mnnc aproape nimic. Seara ns, compenseaz totul cu alimente grele, indigeste i nehrnitoare. i, iat cum trece o zi ntreag fr s i hrneasc trupul, ba mai mult, organismul intra n stare de avarie, ncercnd disperat s se curee de toate balasturile introduse benevol pe gur! Este ca i cum am pune mainii noastre cel mai prost ulei de motor gasit pe pia! Maina merge cat merge, se poticnete i, la un moment dat nu mai funcioneaz! Concluzia este ca acest comportament duce invariabil la obezitate si boala.

In continuare, prezentam alimentele pe care trebuie sa le evitam in consumul curent si alimentele cu care le putem inlocui: ALIMENTELE DE EVITAT: - alimentele in combinatii nepotrivite - alimentele gatite prin afumare, prajire in ulei, frigere la foc direct, sau cele arse - mancarea reincalzita a doua, a treia zi (pierde toate enzimele) - laptele dulce pasteurizat - painea alba, produsele de panificatie de orice fel - produsele de patiserie, biscuitii - dulciurile si prajiturile de orice fel - carnea grasa (porc, gasca, vanat, vita, miel) - carnatii si produsele din carne procesate - produsele fast-food (hamburgher, hot-dog, pizza, saorma,etc) - zaharul - sarea - uleiurile rafinate, untura, grasimea, sosul de friptura, maioneza, pastele tartinabile cu continut crescut de grasimi - margarina, untul, smantana - bauturile alcoolice si berea - bauturile carbogazoase de orice fel, sucurile de fructe din comert - cafeaua, bauturile tip Cola, cacaua - produse conservate (exceptand mazarea si fasolea verde fierte in apa - la borcan de sticla) - otet alimentar (din vin, acid acetic industrial), sare de lamaie, prafuri pentru borsuri - gemuri, dulceturi, ALIMENTELE CU CARE LE PUTEM INLOCUI: - alimente in combinatii potrivite - mancare preparata la abur, la gratar (fara foc direct), fierbere, coacere - mancarea consumata pe loc (pentru a nu-si pierde nutrientii) - lapte de soia, orez, susan - paine de cereale integrale, paste integrale, fulgi de ovaz sau tartine din orz si secara integrale - fructe sau legume - fructe sau legume - peste oceanic gras (macrou, hering, sardina, ton, somon) - peste oceanic gras (macrou, hering, sardina, ton, somon) - pizza de post (cu blat din faina integrala, fara grasimi sau ulei) - miere, xilitol - sare marina neiodata grunjoasa (max 4 g/zi) - uleiuri vegetale (obtinute prin presare la rece); fructe si seminte oleaginoase - uleiuri vegetale (obtinute prin presare la rece); fructe si seminte oleaginoase - vin de casa - sucuri naturale preparate in casa (din lamaie, portocale, etc), apa plata - ceaiuri din plante, cafea de cicoare (sau naut) - produse congelate

- otet din mere si miere, suc de lamaie, bors natural de tarate, suc de agurida (struguri verzi), suc de zarzare sau corcoduse necoapte - paste din fructe preparate in casa, magiun fara zahar - castraveti in otet - muraturi - oul integral, baut crud (datorita avidinei- oua fierte in coaja, ochiuri romanesti (fierte antivitamina biotinei-), sau prajit in ulei in apa) - branzeturile grase - branza de soia (tofu) - cartofii prajiti in ulei - cartofi fierti sau copti Tehnician nutritionist Tolocaru Dumitru Ciprian

Cabinet de consiliere in nutritie si dietetica DietaPlant Onesti Str. G. Bacovia nr. 15, Complex Comercial Piata Onesti, modulul 62 Programari la telefon: 0740-274705 sau email: dietaplant@yahoo.com